EXCLUSIV: Ani grei de pușcărie pentru bărbatul care a omorât în bătaie un copil de 1 an și 5 luni! Mama, trimisă și ea după gratii (MOTIVAREA INSTANȚEI)

Aron Coșergar, bărbatul care în august 2020 l-a lovit violent pe copilul concubinei sale, în vârstă de doar 1 an și 5 luni, provocându-i decesul, a fost condamnat la ani grei de pușcărie de Tribunalul Bistrița-Năsăud. Acesta a fost acuzat de omor, violență în familie și rele tratamente aplicate minorului, și va sta după gratii aproape 21 de ani, din care 485 de zile, de aproximativ un an și 4 luni, este un rest de pedeapsă rămas neexecutat dintr-o pedeapsă anterioară. Concubina acestuia, Ana Maria Muntean, mama micuțului mort în urma bătăilor, a fost și ea condamnată la 3 ani și 4 luni de închisoare, pentru violență în familie și rele tratamente aplicate minorului. Totodată, ambii au fost decăzuți din drepturile părintești.

Faptele de care sunt acuzați Corșegar Aron și Muntean Ana Maria s-au petrecut în urmă cu doi ani, copilul decedând pe data de 15 august 2020. Femeia, în vârstă de 20 de ani pe atunci, de loc din Hațeg, subit a decis să-și părăsească bărbatul cu care se afla într-o relație de concubinaj.

Ana Maria Muntean și-a părăsit concubinul în perioada 16-19 iunie 2020, pe când era internată cu copilul în spital, care fusese diagnosticat cu diaree și gastroenterită, probabil infecțioase şi alte tulburări hidrice şi electrolicite.

În acea perioadă, femeia l-a cunoscut, prin intermediul Facebook, pe Coșergar, care i-a propus să se mute cu el în Ciceu Giurgești. Iar femeia a acceptat fără stea pe gânduri. Și-a luat copilul și a plecat direct din spitalul din Hațeg, în casa lui Coșergar din Ciceu Giurgești.

În prima lună după ce a ajuns în casa lui Coșergar, totul părea în regulă, acesta părând că acceptă copilul. Apucăturile lui reale aveau însă să iasă curând la suprafață. S-a întâmplat în a doua parte a lunii iulie, când copilul, din cauza sănătății sale precare, a început să plângă mai des și voia să stea în brațele mamei sale. Coșergar a devenit nervos și a început să-l agreseze pe micuț. De loviturile acestuia nu a scăpat nici Ana Maria pentru că nu-l putea opri din plâns pe copil.

Pe de altă parte, nici femeia nu l-a protejat pe copil, din contră, l-a lovit peste mânuțe sau peste cap ori l-a ținut câteva ore afară în curte în soarele fierbinte.

Violențele asupra copilului au fost continue, Coșergar lovindu-l ori de câte ori avea ocazia, iar când micuțul plângea, primea și mai multe lovituri. Ultima dată a fost lovit în ziua de Sfânta Maria, pe 15 august 2020, copilul rămânând inconștient

Cum copilul nu și-a revenit, a doua zi a fost dus de Coșergar și mama sa la spitalul din Beclean, unde medicii au constatat starea gravă a acestuia, astfel că l-au transferat de urgență la Bistrița, unde a ajuns în stop cardio-respirator, astfel încât a fost nevoie să fie resuscitat. La scurt timp a fost supus unei intervenții chirurgicale, însă micuțul nu a mai putut fi salvat, iar pe data de 22 august acesta a murit.

Agresiunile asupra copilului au fost văzute de mai multe persoane, inclusiv de rudele bărbatului, însă niciuna nu a anunțat autoritățile, vorbind abia după ce copilul a murit.

Au mințit că micuțul a căzut din pat

Despre cazul minorului polițiștii au fost sesizați la scurt timp după ce copilul a fost internat în spitalul din Bistrița, deși atât mama copilului, cât și Coșergar au susținut în fața cadrelor medicale că micuțul ar fi fost rănit așa grav după ce ar fi căzut din pat. Evident că nu au fost crezuți în condițiile în care medicii și-au dat seama că leziunile foarte grave ale copilului nu erau urmarea unei căzături din pat, acesta fiind internat la Spitalul Județean de Urgență Bistrița cu “traumatism cranio-cerebral malign, posibil ischemie cerebrală, hematom subdural drept, resuscitat”.

Din raportul de autopsie medico-legală emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud a reieșit că decesul copilului a fost violent.

“(…) decesul a fost cauzat de hemoragie, contuzie şi dilacerare meningo-cerebrală consecutivă unui traumatism cranio cerebral, cu hematom subdural compresiv şi edem cerebral marcat, operat; leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure; între leziunile traumatice şi deces există legătură de cauzalitate; leziunile traumatice externe s-au putut produce prin mecanism de lovire cu sau de corpuri dure, zgâriere şi comprimare continuă între două planuri dure; leziunile tanatogeneratoare puteau fi produse şi printr-o singură lovitură cu palma (…).

Din adresa nr. 471/X/312/04.03.2021 emisă de Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud rezultă că între leziunile de la nivel cefalic şi deces există legătură de cauzalitate şi că leziunile cefalice datează din 15 august 2020 (…). La data de 21 august 2020 au fost emise de către Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud, constatări preliminarii, iar la data de 1 octombrie 2020 şi un raport medico-legal, completat la data de 21 octombrie 2020, privind leziunile traumatice suferite de minorul (…), examinarea victimei fiind efectuată în timpul cât aceasta se afla în viaţă (internată în Spitalul Județean de Urgenţă Bistrița), rezultând că minorul a prezentat leziuni traumatice s-au putut produce în intervalul 10-15 august 2020 prin mecanism de lovire cu sau de corpuri dure, zgâriere şi comprimare între două planuri dure, leziunile de la nivelul capului necesitând un număr de 70-75 zile de îngrijiri medicale, iar celelalte leziuni, localizate în zona mâinilor, picioarelor şi părţii superioare a corpului necesitând un număr de zile de îngrijiri medicale cuprins între 2 şi 5 zile de îngrijiri medicale”, a reținut instanța din rechizitoriul întocmit de procurori.

În ziua în care micuțul a decedat, anchetatorii au mers în casa lui Coșergar pentru o cercetare la fața locului și au ajuns la concluzia că micuțul nu a căzut din pat, așa cum susținuseră cei doi, ci a fost lovit cu bestialitate.

“Cu ocazia efectuării cercetării locului faptei din data de 22 august 2020, s-a constatat că locul faptei suferise modificări, în sensul că inculpații au susţinut că au mutat mobila din singura încăpere a locuinţei, deoarece inculpata nu ar fi putut să mai vadă camera aşa cum era în momentul când copilul ar fi căzut de pe canapea la acea dată de 15 august 2020.

S-a solicitat inculpatului să reaşeze mobilierul astfel cum era la data de 15 august 2020 şi după ce acesta a dat curs solicitării, s-a procedat la cercetarea propriu zisă a locului faptei.

S-a constatat astfel că de la marginea canapelei şi până la podeaua de parchet laminat unde ar fi căzut copilul «pe o parte», este o distanţă de 44 cm (…), distanța prea redusă pentru a permite producerea unor leziuni atât de grave încât să ducă la decesul minorului.

Astfel, încă din acel moment, a devenit cert faptul că minorul a suferit leziuni traumatice prin alt mecanism decât căderea din pat, fiind supus unei agresiuni fizice puternice”, se mai arată în documentul instanței.

A vrut să scape de acuzații, dar nu i-a mers

În fața procurorilor, Coșergar a încercat să dea vina pe mama copilului, dar și pe tatăl natural al acestuia. La un moment dat, bărbatul și-a recunoscut vina, însă în paralel încerca, din arest preventiv, prin scrisori, să o manipuleze pe Ana Maria Muntean în așa fel încât să spună că ea este vinovată de moartea copilului. După ce a aflat însă că femeia are o relație cu un alt bărbat, Coșergar s-a sucit și nu a mai recunoscut nimic.

Cu tot efortul depus de Coșergar să scape ieftin și să dea vina pe Ana Maria Muntean, probele adunate de anchetatori, cât și martorii audiați îl indicau drept vinovat de moartea copilului.

Femeia a recunoscut că și ea l-a lovit pe copil peste mâini, însă a declarat în permanență că cel care se face vinovat de moartea acestuia este Coșergar, care l-a lovit cu duritate.

Trimis pentru mai bine de 21 de ani în pușcărie

În final, instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a ajuns la concluzia că cei doi se fac vinovați de acuzațiile aduse de procurori.

Astfel, reținându-i-se circumstanțe agravante, Aron Coșergar a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 19 ani și 6 luni de închisoare (17 ani pentru violență în familie sub forma omorului, 2 ani pentru violență în familie, 6 luni pentru violență în familie și 5 ani pentru rele tratamente aplicate minorului), la care se mai adaugă 485 de zile dintr-un rest pedeapsă rămas neexecutat.

“La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa are în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Coșergar Aron avem în vedere gravitatea ridicată a faptelor, acesta comiţând alături de cea mai gravă infracţiune respectiv violenţa în familie în forma omorului şi alte infracţiuni caracterizate prin violenţă acerbă repetată în special împotriva victimei minore în stare de vădită vulnerabilitate. Rezultatul final produs a fost moartea victimei minore a cărei producere chiar dacă nu a urmărit-o a acceptat-o, modalitatea de săvârşire a faptelor indicând cu certitudine că inculpatul a prevăzut acest rezultat.

Prin activitatea infracţională a inculpatului s-au adus atingere unor valori importante relativ viaţa persoanelor vătămate, integritatea corporală şi sănătatea acestora, relaţiilor sociale privind buna convieţuire în cadrul familiei, la creşterea şi educarea minorului. Nu în ultimul rând avem în vedere evaluarea psihologică complexă a inculpatului Coșergar Aron din care rezultă că acesta prezintă destructivitate puternică, cameleonism şi plăcerea de a manipula în relaţiile interpersonale, făţărnicie şi management al impresiei, ataşament obsesiv la obiecte de relaţie, angajat ferm pe calea dominării celorlalţi; în relatările sale inculpatul prezintă naraţiuni ridicole prin care îşi justifică comportamentul la data de 15/16 august 2020, se eschivează de la a oferi răspunsuri la întrebări incomode prin relatări de tip «disc stricat», ascunde realitatea pentru fapte şi acţiuni concrete banale, lipsa oricărei afectivităţi etc. (…).

Inculpatul are antecedente penale fiind condamnat anterior în mod repetat începând cu anul 1998 pentru infracţiuni de furt calificat.

Faptele deduse judecăţii au fost săvârşite imediat după liberarea condiţionată din executarea pedepsei principale de 5 ani închisoare aplicată prin S.p. 106/7.06.2017 a Judecătoriei Beclean def. prin D.p. 1056/A/2017 a Curţii de Apel Cluj din executarea căreia a fost liberat condiţionat la data de 14.04.2020 cu un rest neexecutat de 485 zile închisoare.

Aşa cum rezultă din D.p. 1056/A/2017 a Curţii de Apel Cluj inculpatul a fost condamnat anterior pentru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, tentativă de viol şi instigare la act sexual cu un minor, fapte comise asupra unor minori şi într-o modalitate ce denotă o lipsă totală de minime principii morale, sistem atitudinal deficitar în ceea ce priveşte normele legale şi sociale.

De altfel aşa cum rezultă şi din referatul de evaluare inculpatul a avut mai multe relaţii de concubinaj având patru copii din patru relaţii diferite, ultimul rezultat din relaţia de concubinaj cu inculpata-persoană vătămată Muntean Ana Maria fiind dat în adopţie.

Inculpatul neagă că în relaţiile sale ar fi avut un comportament neadecvat susţinând că a legat relaţii cu femei de moralitate îndoielnică, în realitate inculpatul a ales tinere aflate în situaţii de vulnerabilitate fie provenite din familii abuzive sau foarte sărace ori limitări cognitiv sau nivel precar de educaţie. Astfel le convingea uşor să locuiască cu el cu promisiunea unei vieţi mai bune după care le abuza fizic, verbal, le izola de comunitate, de familie, le exploata prin muncă.

Inculpatul a urmat doar patru clase după care s-a implicat în muncă fără a putea accesa un loc de muncă în condiţii legale având în vedere nivelul limitat de studii.

Inculpatul iniţial în faţa instanţei a arătat că recunoaşte integral acuzaţiile aduse, în faţa consilierului de probaţiune a adoptat din nou o atitudine de evitare a răspunderii susţinând că vina aparţine concubinei copilului. Ca urmare s-a procedat la începerea cercetării judecătoreşti, pe parcursul acesteia inculpatul susţinând în mod constant că autorul faptelor este doar concubina sa.

Ca urmare, faţă de situaţia juridică a inculpatului, se va constata că faptele deduse judecăţii au fost comise în concurs real şi ideal prev. de art. 38 alin.1,2 C.p. între ele şi în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 41 alin.1 C.pen raportat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a,b,e,f C.p. pe o perioadă de 5 ani, aplicată prin S.p. 106/7.06.2017 a Judecătoriei Beclean def. prin D.p. 1056/A/2017 a Curţii de Apel Cluj din executarea căreia a fost liberat condiţionat la data de 14.04.2020 cu un rest neexecutat de 485 zile închisoare”, a precizat instanța în motivare.

Totodată, pe lângă interzicerea unor drepturi, acesta a fost decăzut și din drepturile părintești pe perioada executării condamnării.

După gratii pentru a-și “reforma atitudinea”

În ceea ce o privește pe Ana Maria Muntean, aceasta a fost condamnată la 3 ani și 4 luni de închisoare, instanța ținând cont de faptul că femeia și-a recunoscut vina, astfel că ea a beneficiat de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

“În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatei, constatăm că aceasta a crescut într-un mediu instituţionalizat, cu o educaţie precară, fără a cunoaşte un mediu familial adecvat şi fără o sursă licită de venit. În speranţa unei stabilităţi materiale şi familiale inculpata a intrat repetat în relaţii de concubinaj în urma cărora au rezultat patru copii, doi cu primul concubin respectiv o fiică decedată la naştere şi victima (…), apoi un copil dat în adopţie rezultat din relaţia cu inculpatul Coșergar Aron şi ultimul copil din relaţia cu A.A., luat în plasament.

Din cele relatate de către inculpată consilierului de probaţiune rezultă că mediul familial cu primul concubin a fost de asemenea afectat de lipsa resurselor de trai şi comportamentul violent şi vicios al acestuia.

După arestarea inculpatului Coșergar Aron inculpata a început o relaţie cu A.A., relaţie care s-a deteriorat ulterior astfel că după naşterea ultimului copil, aceasta a fost primită într-un centru maternal din oraşul Năsăud.

Nemulţumită şi considerând că îi este restricţionată libertatea, deşi se afla sub control judiciar, aceasta a părăsit centrul maternal fără a înştiinţa organele judiciare şi fără a lăsa date de contact, în scopul premeditat de a nu fi găsită. După darea sa în urmărire, inculpata a fost adusă la centru maternal dar în aceeaşi zi a părăsit centrul abandonându-şi fiica minoră. Instanţa a fost sesizată de Serviciul de supraveghere judiciară din cadrul IPJ B-N cu solicitarea de înlocuire a controlului judiciar astfel că după asigurarea prezenţei inculpatei, faţă de conduita acesteia de încălcare repetată a obligaţiilor impuse, refuzul de prezentare chiar şi în faţa instanţei sesizată cu înlocuirea măsurii, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei. Măsura a fost menţinută de instanţa de control judiciar, inculpata neprezentându-se nici la soluţionarea contestaţiei. Aşa cum rezultă din actele dosarului, inculpata care nu beneficiază de o locuinţă stabilă, a intrat într-un anturaj infracţional, consecinţa fiind reţinerea acesteia pentru o perioadă de 24 ore în condiţiile în care este cercetată şi pentru săvârşirea unei infracţiuni de tăinuire de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean.

Fără a ignora că în relaţia cu inculpatul Coșergar Aron, inculpata Muntean Ana Maria a suferit abuzuri fizice şi psihice aşa cum de altfel rezultă cu certitudine din probatoriul cauzei, apărările acesteia în sensul că a fost timorată şi nu a îndrăznit să intervină în favoarea fiului său minor sunt în parte contrazise chiar de comportamentul său faţă de minor. Acest comportament descris în prezenta hotărâre relevă o alienare masivă a instinctului matern, alienare confirmată şi prin conduita sa ulterioară faţă de ceilalţi copii. Inculpata la nivel declarativ susţine că este afectată de cele întâmplate, că este interesată de accesarea unui loc de muncă şi de independenţă financiară, conduita sa demonstrează superficialitate, interes pentru obţinerea facilă a stabilităţii materiale, în special prin diverse relaţii de concubinaj, preferând astfel să depindă de alte persoane care să-i asigure confort decât să depună eforturi pentru satisfacerea nevoilor de bază. Conştientă că este învinuită de membrii colectivităţii ca urmare a neglijenţei şi abuzurilor fizice faţă de victima (…), inculpata Muntean Ana Maria susţine că urmăreşte identificarea unei surse stabile de venit prin muncă în scopul de a crea condiţiile necesare creşterii fiicei sale minore. Cu toate acestea constatăm că respectarea unor reguli minimale de disciplină în centrul maternal unde i s-au oferit condiţii şi ajutor să îşi crească fiica, au determinat-o să o abandoneze pe aceasta, considerând că aşa zisa «limitare a libertăţii sale de deplasare» este prea greu de suportat.

Astfel, apreciem că apartenenţa la un mediu familial dezorganizat în care a trăit ani la rând, abuzurile suportate în relaţiile de concubinaj dezvoltate, absenţa unei relaţii materne sănătoase au determinat crearea unui sistem de valori etico-moral slab dezvoltat.

Ca urmare, în considerarea tuturor criteriilor de individualizare prezentate, instanţa a reţinut că circumstanțele reale și personale evidențiate impun executarea pedepsei aplicate de către instanţă, aplicarea acestora nefiind suficientă pentru ca pedeapsa să îşi atingă scopul preventiv și educativ pentru care a fost aplicată inculpatei.

Mai avem în vedere că în condiţiile în care inculpata nu a dorit respectarea obligaţiilor unui control judiciar, cu atât mai dificil se va dovedi respectarea unor măsuri de supraveghere, astfel că doar prin executarea efectivă a pedepsei aplicate de către instanță se poate reforma atitudinea inculpatei asupra valorilor și normelor penale, sociale și familiale. De asemenea apreciem că pedeapsa complementară (și accesorie) aplicată este proporțională cu gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatei în raport de conținutul concret al acestora, care relevă o periculozitate ridicată determinată de modul de acțiune şi consecinţele faţă de victima minoră”, a motivat instanța pedeapsa aplicată femeii.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Cluj, în 10 zile de la comunicare.