După ce soții Vasile și Denisia Sighiartău au câștigat definitiv, în urmă cu doi ani, procesul împotriva Primăriei Bistrița și a secretarului municipiului, Floare Gaftone, pentru a obține autorizația de construire a unui imobil de locuit pe str. Dogarilor, li se bagă din nou bețe-n roate. Vârf de lance este chiar fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, astăzi avocat, care cere în instanță nici mai mult nici mai puțin decât suspendarea autorizației de construire, eliberată soților Sighiartău de municipalitate, care urmare a obligației impusă de instanță. Cel care îl reprezintă pe Zegrean în acest dosar, este nimeni altul decât partenerul său de cabinet avocațial și fiul secretarei municipiului: George Gaftone.
În 2018, soții Vasile și Denisia Sighiartău au achiziționat un teren pe str. Dogarilor pentru a construi un imobil în regim de înălțime P+1+M, cu patru apartamente la etaj și mansardă, iar la parter trei spații pentru birouri.
Cei doi soți au obținut toate avizele necesare, inclusiv de la Ministerul Culturii, fiind vorba de o zonă istorică, însă municipalitatea nu a mai putut să-i elibereze autorizația de construire din cauză că Floare Gaftone nu a vrut să semneze și ea documentul. Și nu o dată, ci de două ori. Dacă prima dată, refuzul secretarei municipiului a fost parțial justificat, fiindcă în documentație exista o mică scăpare, a doua oară Gaftone nu avea însă nici un motiv.
Drept urmare familia Sighiartău nu au avut altă soluție decât să meargă în instanță, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, pentru a tranșa situația, și au dat în judecată atât Primăria Bistrița, cât și pe Floare Gaftone. Și acolo li s-a dat dreptate. Iar Floare Gaftone a luat-o rău peste nas de la instanță, care calificat-o drept “detectiv urbanistic”, spunând totodată că a acționat cu rea-credință, în condițiile în care magistrații au observat că secretara municipiului nu a formulat obiecții pentru un alt proiect similar care ar fi urmat să fie edificat pe același teren, proiect care însă avea un alt titular, respectiv pe celălalt fiu al ei, ea semnând la acea vreme certificatul de urbanism.
Hotărârea tribunalului a fost contestată de primărie și de Gaftone la Curtea de Apel Cluj, însă fără succes, fiindcă magistrații de la instanța superioară au menținut, definitiv, sentința de la Bistrița. Drept urmare, la o lună după ce Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat, respectiv în mai 2021, municipalitatea a eliberat soților Sighiartău, autorizația de construire.
În martie anul acesta, oamenii s-au apucat de construit imobilul, însă o lună mai târziu au avut o mare surpriză – Augustin Zegrean, vecin cu imobilul deținut de familia Sighiartău, s-a trezit să ceară în instanță suspendarea autorizației de construire. Mai pe românește spus, fostul președinte CCR nu face altceva decât să conteste puterea de lucru judecat, în condițiile în care municipalitatea a fost obligată de instanță se elibereze autorizația de construire, întrucât soții Sighiartău îndeplineau toate condițiile pentru a-și construi imobilul în zona respectivă cu regim special.
Zegrean: Nu cunosc documentația, dar nu doresc edificarea
În cererea de suspendare a executării autorizației de construire, fostul președinte CCR vine cu susțineri aproape identice cu cele depuse de Floarea Gaftone în dosarul în care a fost dată în judecată de soții Sighiartău, în 2019. Culmea, Zegrean chiar în preambulul cererii, Zegrean recunoaște că NU CUNOAȘTE întreaga documentație ce a stat la baza emiterii autorizației de construire. Adică, a deschis un proces doar să se afle în treabă și să dea de lucru, ca și cum nu ar avea destul, judecătorilor de contencios de la Tribunalul BN.
Dacă e să facem o paralelă, oarecum forțată, e ca și cum un procuror ar acuza o persoană că a comis o anume infracțiune și o trimite în judecată, dar nu are probe deloc.
Dar să vedem ce susține fostul președinte constituțional în cererea de suspendare depusă la dosarul cauzei.
“Subsemnatul mă învecinez cu imobilul edificat de către numiții Sighiartău Vasile și Sighiartău Denisa și sunt direct afectat astfel încât NU DORESC edificarea unei astfel de construcții în vecinătatea mea.
Zona respectivă nu permite o astfel de aglomerație.
Mai mult decât atât, zona respectivă nu permite parcarea tuturor autovehiculelor.
Accesul tuturor autovehiculelor generează atât praf, cât și poluare fonică”, notează Zegrean, prin avocatul său George Gaftone, în documentul depus la dosar.
Pentru a-și justifica acțiunea, ex-președintele CCR, prin avocat, spune că soții Sighiartău construiesc un imobil “cu regim de înălțime P+1E+M, cu destinația de spații comerciale și spațiu de locuit”.
“Ulterior, documentația și cererea pentru obținerea autorizației de construire a avut ca scop edificarea de locuințe colective în baza aceluiași certificat de urbanism.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită instanței de judecată obligarea pârâților la emiterea autorizației de construire pentru edificarea unui imobil cu regim de înălțime P+1E+M cu destinația de spații de locuit.
În această situație, rezultă fără urmă de îndoială că, certificatul de urbanism are alt scop decât obiectul cererii de chemare în judecată.
Documentația pentru emiterea autorizației de construire se bazează pe un certificat de urbanism cu scop diferit, cu reglementări la regimul juridic și tehnic diferite”, a notat în documentul citat Augustin Zegrean.
Zice că e musai un PUZ nou, ba și un PUD
Fostul președinte CCR mai susține și faptul că terenul pe care construiesc soții Sighiartău ar face parte din zona protejată, astfel că ar fi fost necesară întocmirea unui nou PUZ (deși există unul valabil, întocmit în 2009), dar și a unui PUD, care să fie avizate direct de Ministerul Culturii, și nu de Direcția Județeană pentru Cultură BN. Concret, Zegrean susține că soții Sighiartău nu ar fi avut avizele necesare pentru a obține autorizația de construire legală. Adică într-un cuvânt, în dosarul în care municipalitatea a fost obligată să emită autorizația de construire, instanțele de judecată au dat sentințele pe … aiureli.
În același document, Zegrean se leagă și de mizilicuri: reducerea suprafeței mansardei, poziția ghenei de gunoi și a locurilor de parcare față de ferestre, dar și de numărul locurilor de parcare care inițial au fost 4, iar acum ar fi 5.
În plus, fostul președinte CCR mai susține și că autorizația de construire nu ar respecta obligațiile impuse prin certificatul de urbanism.
Aspecte pe care instanța s-a pronunțat definitiv
De cealaltă parte, soții Sighiartău îl contrazic pe fostul președinte CCR, actual avocat.
“Menționăm că în mod eronat reclamantul indică scopul Autorizației de Construire nr. 399/2021 ca fiind edificarea unui «imobil în regim de înălțime P+1E+M cu destinația de spații comerciale și spațiu se locuit».
În realitatea, astfel cum reiese din copia AC 399/2021, scopul în care aceasta a fost emisă îl reprezintă autorizarea lucrărilor de construire pentru «imobil în regim de înălțime P+1E+M cu destinația spații de locuit – conform Sentinței Civile 206/2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud pronunțată în Dosarul Civil nr. 1019/112/2019, rămasă definitivă prin Decizia Curții de Apel Cluj, pronunțată în data de 22.04.2021”.
În ceea ce priveşte motivele pe care cererea de suspendare formulate se întemeiază, rugăm onorata instanță să rețină că acestea vizează în cea mai mare parte aspecte care au fost analizate și clarificate prin considerentele sentinței civile nr. 206/2020 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. 1019/112/2019”, precizează soții Sighiartău în întâmpinarea depusă la dosar, punând accent pe “puterea de lucru judecat”.
Totodată, ei mai arată că, reclamantul Zegrean nu are un caz bine justificat.
“În ceea ce priveşte condiția cazului bine justificat instanțele de judecată sunt chemate să realizeze o analiză de aparență a legalității, fără a influența și afecta fondul cauzei, ceea ce nu înseamnă că ele sunt scutite de la a analiza argumentele de fond care ar putea genera un dubiu asupra legalității actului.
În prezenta speță însă, având în vedere considerentele sentinței nr. 206/2020 pronunțată de către Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. 1019/112/2019, se impune a se reține că criticile ridicate de către reclamant prin cererea introductivă, au fost deja antamate și tratate într-un litigiu anterior, o nouă analiză a acestora, care să ducă la o soluție diferită, nemaifiind posibilă.
Mai mult, analizând conținutul cererii introductive, constatăm că nu poate fi identificat nici măcar un singur element de natură a ridica problema existenței unui caz bine justificat sau măcar a unei eventuale pagube iminente, astfel cum sunt acestea definite de către legiuitor la art. 2 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ”, arată soții Sighiartău în întâmpinare.
Astfel, aceștia arată că, în conformitate cu prevederile legale, scopul eliberării certificatului de urbanism trebuie să coincidă cu obiectul cererii de autorizare, fără a se impune însă o identitate perfectă între cele două.
“Având în vedere caracterul său informativ, este evident că cerințele urbanistice specificate prin certificat trebuie respectate în sensul nedepășirii acestora, dar în niciun caz în sensul respectării lor exacte.
Spre exemplu, solicitanții unui Certificat de Urbanism nu sunt obligați să edifice o construcție prin utilizarea maximă a indicilor POT și CUT prevăzuți de certificatul de urbanism, putând astfel să opteze pentru o construcție ai cărei indici se situează sub maximul astfel prevăzut.
Asemenea și noi, având în vedere caracterul de informare a certificatului de urbanism eliberat nouă, AM OPTAT, ÎN SPECIAL DUPĂ CONSULTĂRI AVUTE ÎN CADRUL COMISIEI ZONALE A MONUMENTELOR ISTORICE, la restrângerea destinațiilor permise de reglementărilor RUL-ului mun. Bistrița.
Or, întocmirea unei documentații tehnice prin care se propun reglementări care sunt mai restrânse decât cele comunicate printr-un certificat de urbanism, nu constituie nicidecum o nerespectare a scopului pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism și ca atare nicio încălcare a prevederilor legale în materie.
În acest sens precizăm că nu există nicio dispoziție legală, în vreuna din normele aplicabile în materia autorizării construcției, care să impună solicitanților întocmirea unei documentații și edificarea unei construcții care să vizeze mai puțin decât se impune prin regulamentele urbanistice locale.
Altfel spus, dacă mai mult se poate, mai puțin nu poate fi interzis sau nelegal.
Mai mult decât atât. În prevederile finale menționate la art. Regim tehnic a Certificatului de Urbanism nr. 1471/2018 se menționează în mod expres că: «Prezentul certificat de urbanism POATE FI utilizat în scopul declarat: întocmire documentație în vederea obținerii autorizației de construire imobil în regim Înălțime P+1E+M cu destinația de spații comerciale și spațiu de locuit”, explică soții Sighiartău.
Sunt respectate toate reglementările
În ceea ce privește zona de protecție a unui monument istoric, cei doi bistrițeni precizează că documentația întocmită de ei și analizată de instanță în dosarul 1019/112/2019, a respectat întru totul reglementările specifice privind intervențiile în centrul istoric al orașului, întocmite de Serviciul Monumente Istorice.
“Dovada respectării acestor reglementări a constituit-o Avizul nr. 78/2018 emis de Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud în urma analizării proiectului de către Comisia Regională a Monumentelor Istorice CZMI3 în ședința din 06.12.2018.
Mai mult, prin documentația ce a stat la baza emiterii Autorizației de Construire, au fost respectate întru totul prevederile PUZ Centru Istoric.
Astfel, proiectul a respectat în întregime toți indicii tehnico-economici menționați în certificatul de Urbanism, astfel cum sunt aceștia stabiliți prin documentația de urbanism în vigoare constând în PUZ aprobat prin HCL nr. 73/07.04.2009 și preluat în PUG aprobat prin HCL nr.136/2013, aspect de altfel reținut și prin considerentele sentinței nr. 206/2020 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Prin documentația autorizată am respectat în întregime atât prevederile PUG, cât și cele ale Regulamentului Local de Urbanism aprobate prin HCL. Nr 136/2013, prelungit prin HCL nr. 184/2018.
Pentru aceasta dorim să arătăm că aceste reglementări nu impun în mod obligatori existența unor funcțiuni comerciale la parter, instituirea sau edificarea acestora fiind lăsată la latitudinea fiecărui beneficiar, dovadă fiind sintagma din texul art. 1 în care se face vorbire «având preponderent caracter de comerț și servicii».
Or preponderent nu înseamnă în niciun caz obligatoriu”, precizează cei doi soți în întâmpinare.
În ceea ce privește întocmirea unui nou PUZ, soții Sighiartău arată că acest lucru nu se impunea, întrucât prin documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire, și a cărei legalitate a fost analizată în dosarul din 2019, nu au modificat niciuna dintre reglementările impuse prin certificatul de urbanism emis de municipalitate în 2018, dar și pentru faptul că terenul se regăsește în UTR 1, subzona CP, fiind situat într-o zonă de planuri urbanistice generale prin care sunt reglementate toate condițiile de autorizare.
“Ca atare, atunci când prin PUG sunt stabilite toate reglementările pentru o anumită zonă, întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal nu poate constitui un motiv de nelegalitate”, subliniază soții Sighiartău în întâmpinare.
Pentru demolare e bună Direcția pentru Cultură, nu și la construire?
Cât despre criticile cu privire la necompetența Direcției Județene pentru Cultură BN pentru emiterea avizului nr. 78/2018, invocate de către Augustin Zegrean în cererea de suspendare, soții Sighiartău arată că acestea sunt total neîntemeiate, întrucât chiar dacă pentru imobilele situate în zonele de protecție a monumentelor istorice și în zonele construite protejate, pentru care nu există regulamente de construcție avizate conform legilor în vigoare, avizul este dat de către Comisia Națională a Monumentelor Istorice.
“Totodată, subliniem că, în conformitate cu prevederile art. 26 alin.1 pct. 7 din Legea 422/2001, în vederea protejării monumentelor istorice Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, direct sau prin serviciile sale publice deconcentrate ori prin alte instituții publice, emite avizul privind documentațiile de urbanism din zonele de protecție a monumentelor istorice și din zonele construite protejate.
Mai mult, referitor la competența de avizare este important de reținut că atribuțiile Ministerului Culturii și ale direcțiilor pentru cultură în domeniul monumentelor istorice sunt cele stabilite, astfel cum am mai arătat, la art. 26 din Legea 422/2001 (…).
Procedura de avizare este detaliată și atribuțiile sunt preluate în Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istoric, aprobat prin OMC 2173/2013, cu completările și modificările ulterioare”, arată soții Sighiartău în documentul citat, precizând totodată că, la emiterea avizului nr. 78/2018 Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a avut în vedere reglementările specifice zonei stabilite prin PUZ-ul aprobat prin HCL 73/2009 și preluat în PUG-ul municipiului Bistrița aprobat prin HCL nr. 136/2013.
Se simte de la o poștă parfum de Floare
Cei doi bistrițeni roagă instanța să analizeze și demersurile ce au dus la demolarea construcției care a existat pe terenul aflat acum în proprietatea lor, subliniind totodată implicarea în toată această poveste a avocatului lui Augustin Zegrean, adică a lui George Gaftone, dar și a mamei sale, Floare Gaftone.
“În acest sens subliniem faptul că demolarea respectivei construcții s-a solicitat de către fostul proprietar al terenului, numitul Callini John Ioan, solicitare realizată prin intermediul actualului reprezentant al reclamantului, domnul avocat Gaftone George.
Acest lucru este dovedit prin chiar conținutul Avizului nr. 52/A/2015 emis de către Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud, precum și actele anexă la acesta.
Totodată, nu putem să nu subliniem faptul că în demersurile privitoare la autorizarea demolării și la obținerea avizului necesar de la Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud s-a implicat în mod direct și doamna Gaftone Floare, mama domnului avocat Gaftone, care, în repetate rânduri, a insistat în mod direct pe lângă conducerea direcției în vederea urgentării emiterii avizului necesar.
De altfel, dorim să menționăm că intervențiile doamnei Gaftone în vederea obținerii avizului de la Comisia Zonală de Monumente au fost justificate de intenția unuia dintre membrii familiei sale (n. r. – este vorba despre fratele geamăn al avocatului George Gaftone – Ioan Gaftone) de a achiziționa terenul înscris în CF. (…) de la numitul Callini John Ioan, achiziție care nu s-a mai realizat ca urmare a faptului că subsemnații am oferit un preț mai bun.
Criticile reclamantului privind nelegalitatea Avizului nr. 78/Z/2018, aduse prin avocatul său, sunt cu atât mai bizare cu cât aceeași direcție a fost cea care, la solicitarea domnului avocat Gaftone George, făcută în numele și pentru numitul Callini John Ioan, a emis avizul nr. 52/Z/2015, aviz necesar în vederea emiterii Autorizației de desființare a construcției existente pe teren.
Astfel, în mod firesc ne punem o întrebare pertinentă: de ce avizul nr. 52/Z/2015 este considerat unul legal, în timp ce avizul solicitat de către noi este considerat ca fiind nelegal în condițiile în care au fost emise de aceeași entitate?
Fără a sugera un răspuns la această întrebare, dorim doar să menționăm faptul că persoana care, în numele și pentru Callini John Ioan în calitate de vânzător, a semnat contractul autentic de vânzare cumpărare a fost în fapt mama soției fratelui domnului avocat, numita Trișcă Mărioara, care este cea care ne-a și adus la cunoștință faptul că ginerele ei dorea să cumpere el terenul, dar noi l-am încurcat”, au mai precizat soții Sighiartău.
