Un nou scandal de corupție a izvorât pe meleagurile bistrițene, iar în centrul acestuia se află societatea Comelf, unde a lucrat primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu. Cazul de evaziune fiscală ascunde un prejudiciu de 6 milioane de euro, în care sunt implicate persoane și o firmă din județul Bistrița-Năsăud. La Bistrița trebuie să vină alte structuri să facă “curățenie”. Marțea trecută, în cazul legat de BCR-Asigurări, procurorii DIICOT ai serviciului specializat de la Târgu-Mureș au avut în vizor și Comelf Bistrița.
Nu s-au stins bine ecourile legate de cazul “Bolfă”, cel cu alcoolul otrăvit din Năsăud, care, din datele organelor de anchetă, ar fi cauzat moartea a 24 de persoane în județul Bihor, că un nou scandal izbucnește la Bistrița.
Surse apropiate anchetei privind pe Petru Bolfă relevă faptul că asemenea decese, suspecte, până la elucidarea lor, cauzate de “alcoolul ucigaș” ar fi avut loc și în județul Bistrița-Năsăud, mai precis în Salva, dar până în prezent urmele au fost ascunse, cu anumite complicități, de cei interesați.
Cazul “BCR Asigurări de Viață” se referă la mai mulți angajaţi şi şefi de sucursale BCR Asigurări de Viaţă, iar ancheta a pornit pe baza unor informații obținute și verificate de Secția Județeană a SRI Mureș și are o extindere în aproape toate județele României, mai precis în 26 dintre ele.
Un număr de 21 de angajaţi ai BCR Asigurări de Viaţă, între care cinci şefi de sucursale, sunt suspectaţi de evaziune fiscală într-un dosar cu un prejudiciu de circa şase milioane euro produs în şapte luni. Aceștia au fost ridicaţi marţi, când au fost făcute percheziţii inclusiv la sediile a nouă filiale ale firmei.
BCR Asigurări de Viaţă este unul dintre primii trei jucători pe piaţa de profil după nivelul primelor subscrise în 2012, care au atins 425,2 milioane de lei, potrivit datelor companiei.
Compania este membră a grupului financiar Vienna Insurance Group (Austria), care mai deţine pe piaţa locală Asirom şi Omniasig (fosta BCR Asigurări). Faptul că firma bistrițeana Comelf este implicată în scandalul BCR Asigurări de Viață este confirmat de Dorin Stoian, care a declarat că procurorii DIICOT au ridicat mai multe documente de la Comelf.
Marți dimineață și în cursul zilei au avut loc 166 de percheziţii în 26 de judeţe din ţară şi în Bucureşti, la membrii unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală în domeniul asigurărilor. Procurorii DIICOT au făcut descinderi şi la sediul Comelf din Bistriţa, de unde au ridicat mai multe documente, conform declarației făcuta de către Dorin Stoian, directorul societății.
Comelf Bistrița, construită de regimul comunist prin anii 1970, se ocupă cu fabricarea de maşini şi utilaje pentru lucrări terasiere în special. Cu o vechime de peste 40 de ani, aceasta rezistă pe piaţă, printre clienții acesteia se numără firme precum General Electrics și Siemens. În prezent are peste 1.000 de angajaţi, iar de puțin timp a primit finanţare nerambursabilă din Fonduri Europene în valoare de 16,8 milioane de lei pentru modernizare.
Directorul societății, Dorin Stoian, a primit titlul de “cetățean de onoare al municipiului Bistrița” în anul 2012.
În urma audierilor care au avut loc miercuri și joi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore în cazul a 18 persoane (zece dintre acestea sunt angajate la BCR Asigurări de Viaţă), acestea urmând să fie prezentate în faţa magistraţilor cu propunerea de arestare preventivă. De la Comelf au fost ridicate mai multe documente, mai exact nişte contracte încheiate cu BCR Asigurări de Viaţă.
Că ceva se întâmplă la BCR Asigurări pe Viață este demonstrat de faptul că fosta CSA a sancţionat în 2009, perioadă vizată de ancheta DIICOT, cu avertisment scris, conducerea BCR Asigurări de Viaţă, după ce a constatat că societatea a făcut plăţi înainte de termenul prevăzut de lege pentru 34 de poliţe de viaţă facultative, potrivit ASF. Prin această metodă se asigură plata parţială a angajaţilor din firmele vizate de procurori. „Controlul a constatat printre altele că pentru un număr de 34 de contracte de asigurare cu clauză suplimentară de beneficii, societatea a efectuat 399 de răscumpărări parţiale mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare, faptă ce constituie contravenţie”, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). BCR Asigurări de Viaţă a predat DIICOT Târgu Mureş înscrisuri şi informaţii în cadrul investigaţiei, sprijină această acţiune şi cooperează cu reprezentanţii instituţiei, a anunţat asigurătorul, care precizează că „niciun membru al conducerii societăţii nu a fost vizat de acţiunea desfăşurată”.
Procurorii DIICOT au ajuns şi la Comelf Bistrița din cauza asigurărilor de viaţă ale angajaţilor, acestea fiind încheiate cu BCR Asigurări de Viață.
Gruparea infracțională organizată pe care DIICOT încearcă să o destructureze este specializată în obţinerea de beneficii financiare, în urma încheierii şi derulării unor contracte formale şi fictive de asigurare. În mod real mecanismul infracțional constă în faptul că persoane juridice achitau contravaloarea poliţelor de asigurare pentru angajaţi, respectiv a primelor lunare aferente unei clauze de economisire, urmând că în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare să ceară răscumpărarea clauzei suplimentare şi deci plata cuantumului primelor de asigurare. BCR Asigurări de Viaţă, după reţinerea unui comision din valoarea primei, vira suma direct în conturile angajaţilor, având ca scop sustragerea parţială a angajatorilor de la plata contribuţiilor datorate bugetelor fondurilor de asigurări sociale, şomaj şi a impozitului pe venit.
Ancheta este instrumentată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la B.C.C.O Târgu Mureş, iar suportul informative și tehnic a fost și este asigurat de Secția Județeana a SRI Mureș.
După reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajaţilor, cu o frecvenţă lunară, sub formă de răscumpărare, aceasta reprezentând de fapt o formă mascată de plată a drepturilor salariale şi în acelaşi timp o modalitate de sustragere de la plata contribuţiilor aferente salariilor acordate.
Doru Costin