Etnobotanice sau legale, noile bucurii ale unei generații dependente de halucinații

Consumul drogurilor a devenit o problemă serioasă în rândul tinerilor din țara noastră, iar din nefericire, pentru mulți a devenit un rol major în viață. Dacă majoritatea încep să consume doar un singur tip de drog, inevitabil, pentru că „este normal socializării și culturii grupului din care fac parte”, unii ajung să amestece mai multe tipuri de droguri în același timp, iar efectele secundare sunt devastatoare. În România, în urmă cu mai mulți ani, etnobotanicele s-au vândut în mod liber în așa-zisele „magazine de vise”, iar zeci de tineri și-au pierdut viața, în condițiile în care cei care le produc folosesc diverse substanțe amestecate cu otravă de șoareci, acetonă, mătrăgună și clin de geamuri.

Privind imaginea de ansamblu, în țara noastră, de câțiva ani de zile, singurii care sunt aspru pedepsiți de lege sunt vânzătorii de droguri, nu și cumpărătorii. Potrivit unei decizii din 2018, deținerea de etnobotanice nu a mai fost considerată infracțiune, mai bine spus cei care consumau astfel de substanțe pe stradă pot trece fără nicio grijă pe lângă oamenii legii deoarece nu pățesc nimic. La un an distanță, parlamentarii au aprobat o lege care prevedea pedepse mai mari pentru fapte cele mai grave, dar nu și pentru deținerea de droguri pentru consum propriu. Consumul de etnobotanice a explodat în ultimii ani, iar polițiștii se plâng că pedepsele mici pentru tot ce ține de etnobotanice duce la un consum mare unor astfel de substanțe psihoactive în rândul tinerilor, în special.

Potrivit Legii 194 din 7 noiembrie 2011, privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive (etnobotanice), altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, la articolul 16 se spune clar că „(1) Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

• Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

De altfel, potrivit Legii nr. 143 din 26 iulie 2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, la Capitolul II, articolul 2, se precizează clar că „producerea, cultivarea  fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Articolul 3

(1) Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Etnobotanicele, droguri ce duc la o dependență pe viață

Gazeta de Cluj a luat legătura cu deputatul PNL, Sorin Moldovan, vicepreședintele comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru a înțelege mai bine acest fenomen al consumului de etnobotanice.

Deputatul a precizat că de curând s-a observat o scădere a vârstei de la care tinerii încep să consume droguri, în special etnobotanice, ceea ce este și mai alarmant, părinții fiind puși într-o situație dificilă.

„Această situație se află în vizorul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, și în această perioadă lucram la organizarea unei dezbateri unde să aducem toți factorii interesați și implicați astfel încât să găsim cele mai bune soluții pentru a reduce consumul de droguri, în special în rândul tinerilor”, a precizat Sorin Moldovan.

De asemenea, la întrebarea de ce pedepsele pentru vânzarea și folosirea de etnobotanice este mai puțin pedepsită, deputatul PNL a precizat că vor urma să fie făcute modificările necesare legislației.

 „În același timp să vedem ce modele de prevenție au dat rezultate, în state care au o istorie mai bogată în combaterea consumului de droguri, astfel încât să aplicăm și noi cele mai bune practici”, a spus Sorin Moldovan.

De curând, doi deputați liberali au inițiat un proiect de lege prin care s-ar elimina complet amenda penală pentru consumatorii de droguri și i-ar trimite direct la închisoare, indiferent de cantitatea aflată în posesie.

Mai mult decât atât, orice persoană care este prinsă cu etnobotanice, pedeapsa cu închisoarea ar fi cuprinsă între 2 ani și 7 ani.

Reamintim că în urmă cu 14 ani, în Galați a apărut primul așa-zis „magazin de vise”, în Galați, afaceristul creând o piață de ierburi etnobotanice. În scurt timp, afacerea lui a explodat, „magazinele de vise” fiind înființate în toate marile orașe ale țării. Aceste droguri sintetice sunt create în laborator și au fost pe piață din cauza că reprezentau o versiune chimică a unui drog ilegal, a cărui compoziție a fost modificată pentru a nu mai fi clasificat ca fiind ilegal.

Evident, autoritățile au intervenit în momentul în care zeci de tineri și-au pierdut viața sau au fost găsiți în comă, cu legi care au interzis aceste „magazine de vise.” În unele dintre ele, etnobotanicele aveau denumirea de „amestecuri de plante pentru fumat”, iar pe altele era scris că nu sunt pentru consum uman ( sare de baie, tămâie din plante).

Potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), autoritățile au monitorizat peste 730 de substanțe psihoactive noi, iar efectele unora asupra corpului și psihicului uman nu sunt încă suficient de cunoscute.

În România, traficul rămâne în continuare determinat de cantități mici de droguri traficate la nivelul străzii, destinate consumului propriu.

„Ar trebui schimbată legea astfel încât orice substanță cu efect psihotrop, de prelungire a plăcerii ar trebui să fie interzisă”

Răzvan Coloja, psiholog clinician, psihoterapeut și consilier psihologic, a declarat pentru Gazeta de Cluj că acest consum exagerat în rândul tinerilor al etnobotanicelor se datorează și societății tot mai diversificate, ei încercând să pară mai teribiliști, în afara normei, fiind prima perioadă din viață când scapă de sub tutela părinților.

„Ei își doresc să se integreze în cercul social în care se află. Este drept, a intra în posesia de droguri acum este mult mai ușor față de acum 30 de ani. Foarte puțini o fac din convingere sau pentru că simt nevoia. Cei mai mulți o fac din cauza presiunii sociale”, a spus psihologul clinician.

Întrebat care este soluția pentru ca acest fenomen să fie limitat, Răzvan Coloja a spus că încă din clasele mici trebuie discutate aceste subiecte, în condițiile în care tinerii nu cunosc partea întunecată a consumului de droguri, chiar dacă li se spune că nu este bine să consume așa ceva.

„Nimeni nu le explică exact de ce ar trebui evitate, doar i se transmit că nu este bine. Ar trebui informați încă din timpul cât sunt pe băncile școlii, dar nu la orele de dirigenție și nici aducerea unui polițist care le declară niște lucruri nu este o variantă prea bună. Cel mai bine ar fi să aducă pe cineva care a fost dependent de droguri, să le spună exact prin ce a trecut. Cum și-a vândut tot din casă pentru droguri, cum a rămas fără nimic, pentru ca cei mici să conștientizeze gravele probleme ce vin din consumul de astfel de substanțe”, a mai declarat psihologul clinician.

De asemenea, Răzvan Coloja a vorbit și despre intervenția statului în ceea ce privește pericolul drogurilor asupra tinerilor și modul în care încearcă să interzică consumul acestora. Psihologul a spus că una dintre greșelile statului este că încearcă să interzică o serie de substanțe pentru ca un anumit drog să nu mai fie comercializat, dar la scurt timp cineva găsește un substitut pentru substanța respectivă, iar consumul de droguri continuă.

„Ar trebui schimbată legea astfel încât orice substanță cu efect psihotrop, de prelungire a plăcerii ar trebui să fie interzisă. Dacă statul român interzice doar substanțele acelui drog, se vor găsi alte substitute și consumul va continua.

Problema mare este că mulți cumpără de pe net substanțe pentru droguri și le prepară acasă. Reamintesc, pedeapsa nu este o soluție pentru a stopa traficul de stupefiante deoarece tinerii, cu cât sunt mai teribiliști, cu atât sunt mai puțin conștienți de riscul la care sunt supuși. Ar trebui pus mai mult accent pe prevenție decât pe pedeapsă. Altfel nu va funcționa”, a afirmat Răzvan Coloja.

Întrebat dacă legalizarea consumului de droguri ar trebui să fie pe agenda politică, psihologul a spus că pe de-o parte ar fi bine, deoarece oamenii nu s-ar mai ascunde și atunci, în cazul în care ar avea nevoie de ajutor, ar putea apela cu încredere la medic, fără a avea acea teamă că societatea să-i considere drogați, iar autoritățile traficanți de droguri.

„Pe de altă parte, drogurile ar ajunge să fie mai răspândite, iar numărul tinerilor care consumă droguri ar crește considerabil. Legalizarea stupefiantelor este bună pentru că ia controlul din mâna traficanților și îl pune în mâna autorităților. Dar asta rămâne de văzut”, a conchis Răzvan Coloja.