Compostarea deșeurilor organice și a celor biodegradabile s-a dovedit a fi un eșec din start în județul Bistrița-Năsăud. Timp de patru ani, compostul produs la Tărpiu a fost folosit ca material de acoperire pentru celula de depozitare a deșeurilor.
Cu toate că Centrul de Management Industrial al Deșeurilor din Tărpiu are de câțiva ani o stație de compostare, nu s-a reușit până acum valorificarea nici măcar a unui kg de material organic produs. Calitatea compostului a fost atât de slabă încât, pur și simplu, el a ajuns în final tot la groapa de gunoi, ca material de acoperire pentru deșeuri!
Patru ani s-a compostat degeaba!
Dacă în patru ani, de când funcționează Centrul, au intrat la compostare 400 de tone de deșeuri (21 de tone în 2013, 45 de tone în 2014, 265 de tone în 2015, respectiv 71 de tone în acest an), din stația special destinată procesului de compostare au rezultat până acum, conform datelor din raportul comisiei de monitorizare a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, zero compost valorificabil și circa 300 de tone de compost de slabă calitate.
„Compostul rezultat a fost de calitate inferioară (CLO) şi a fost utilizat ca material de acoperire în depozit”. Acesta este bilanțul final al celor patru ani, conform raportului. Ceea ce pare incredibil este că, pentru a ajunge mereu și mereu la acest rezultat (adică ZERO), în cadrul CMID Tărpiu s-au urmat niște proceduri de producție, clar definite. O aflăm tot din raportul comisiei:
„Deşeurile biodegradabile din grădini şi parcuri, colectate selectiv, au fost depozitate pe platforma de compost 1. Acestea au fost supuse lucrărilor de pregătire pentru realizarea procesului de fabricaţie al compostului după cum urmează: mărunţirea deşeurilor biodegradabile depozitate pe platforma de compost, cu ajutorul unui tocător; îndepărtarea deşeurilor non-biodegradabile vizibile cu ochiul liber; amestecarea materialului şi aranjarea lui în brazde de maxim doi metri înălţime, în unghi abrupt (brazda de compost trapezoidală); umezirea şi aerarea brazdelor periodic. După finalizarea proceselor tehnologice, compostul este trecut printr-o sită care separă compostul vandabil de fracţiunile care trebuie reintroduse în proces (tambur rotativ cernere compost)”.
Cu alte cuvinte, din lipsa colectării selective la sursă, timp de patru ani gunoaiele adunate și transportate din localitățile județului la CMID Tărpiu au fost parțial separate – ceea ce s-a mai putut separa –, fracția umedă de gunoi rezultat a trecut apoi prin Stația de Compostare. După toate aceste proceduri (care se reflectă într-un final și-n costuri), compostul produs a fost apoi… aruncat la gunoi. Cooperativa munca în zadar… Se poate spune altceva când vezi o astfel de „scrupulozitate” în respectarea unor „procedee de fabricație” cu rezultat zero?
Consiliul Județean dă sarcină ADI Deșeuri să implementeze compostarea la sursă
Conform specialiștilor de mediu, singura soluție pentru eficientizarea unei activități de genul celei desfășurate la CMID Tărpiu rămâne colectarea selectivă și compostarea la sursă. Soluția a fost deja înaintată Consiliului Județean Bistrița-Năsăud prin memoriul depus de reprezentanții societății civile și ai organizațiilor de mediu, după protestele din vară ale localnicilor.
Consiliul Județean recunoaște, în sfârșit, oportunitatea unei astfel de soluții, plasând în sarcina ADI Deșeuri analizarea și implementarea unei astfel de propuneri pentru includerea ei în caietul de sarcini al viitorului operator de salubritate unic al județului.
„Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, la sursă nu este prevăzută în proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Bistriţa-Năsăud. Comisia va înainta propunerea privind acest aspect, menţionat în memoriu, către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrată a deşeurilor menajere din judeţul Bistriţa-Năsăud. De asemenea, vom propune Asociaţiei includerea în caietul de sarcini privind atribuirea serviciului de colectare şi transport al deşeurilor a introducerii obligaţiei pentru noul operator de a promova compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, la sursă, în cadrul campaniilor de conştientizare pe care le va realiza. De asemenea, în campaniile de conştientizare pe care le va realiza, operatorul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Tărpiu va promova Colectarea selectivă a deșeurilor și Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, la sursă, în mediul rural și în zona de case din mediul urban”, spune în raportul său Comisia de monitorizare a Consiliului Județean.
Ministerul Mediului alocă bani pentru compostarea în gospodării
În sprijinul unui astfel de sistem de management eficient al deșeurilor vine și o recentă propunere a Ministerului Mediului, care a introdus deja în dezbatere publică „Ghidul Compost”. Practic, prin programul propus de minister, sunt puse la dispoziția unităților administrativ-teritoriale fonduri pentru finanțarea unităților de producere a compostului chiar în gospodăriile oamenilor. Îngrăşământul rezultat va putea fi folosit în propria grădină sau valorificat.
“Acest lucru ne va scuti în primul rând de 50-60% din deșeul pe care îl transportăm la groapa de gunoi”, spune Cristian Țetcu, președintele GAL Ruralis Bistrița-Năsăud.
Suma totală alocată programului guvernamental este de 50 milioane lei, bani din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Cu acest buget se pot acoperi circa 40 de unităţi administrativ-teritoriale, ce pot echipa la rândul lor circa 100.000 de gospodarii, în funcţie de tipul de unitate de compostare ales. În Bistrița-Năsăud există deja și o ofertă de consultanță gratuită pentru primarii localităților care vor să acceseze astfel de fonduri și să implementeze unitățile de producere a compostului direct la sursă, în gospodării.
„Asociația GAL Ruralis va face demersuri către toți primarii din Bistrița-Năsăud să depună solicitările de finanțare, luându-ne obligația de a le scrie noi, gratuit pentru domniile lor, dacă doresc aceste cereri de finanțare”, spune președintele GAL Ruralis Bistrița-Năsăud, Cristian Țetcu.
Echipamentele din gospodării pot fi livrate gratuit!
Propunerea de finanțare din partea Ministerului Mediului se adresează persoanelor fizice din mediul urban și rural care pot intra in posesia unui compostor, respectiv a unui recipient ce poate să transforme deșeurile biodegradabile în compost. Echipamentele pot fi puse la dispoziția cetățenilor cu titlu de proprietate și exploatare cu cheltuială zero, în condițiile în care UAT-urile doresc să depună cereri de finanțare în acest sens către Ministerul Mediului.
Potrivit specialiștilor de mediu, prin transformarea materiei organice în compost nu doar că se evită utilizarea gazelor care se folosesc în mod obişnuit la producerea fertilizatorilor sintetici, ci se şi elimină eliberarea în atmosfera a acestor gaze, una dintre cauzele care provoacă încălzirea globală. Compostarea individuală poate duce la creşterea semnificativă a gradului de resurse reciclabile recuperate şi reciclate.
În lume există deja o industrie a compostului
În lume, astfel de programe au dus la dezvoltarea unei adevărate industrii a compostului. Spre exemplu, în SUA, San Francisco a fost primul mare oraş care a colectat resturile alimentare pentru compostare. Astăzi, sute de mii de locuitori şi aproximativ 3,000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, în fiecare zi, către o unitate de compostare, unde resturile alimentare, resturile vegetale, hârtia folosită şi alte materiale compostabile sunt transformate în îngrăşământ ecologic pentru agricultură.
În Spania se compostează la domiciliu de ani de zile. În localitatea Hernani, în urmă cu șase ani, era implementat un nou sistem de colectare a deșeurilor, cu separare direct de la sursă. Prin noul sistem, în întreg oraşul, s-a promovat compostarea la domiciliu. Locuitorii se pot înscrie la cursuri despre compostare, li se pune la dispoziţie un manual de compostare la domiciliu şi pot primi gratuit un recipient pentru compost. Există și o linie telefonică la care se pot solicita sfaturi şi informaţii despre compostare, iar specialişti în compostare pot vizita gospodăriile în care este nevoie de ajutor.
Oamenii care se înscriu pentru compostare la domiciliu beneficiază de o reducere de 40 % din taxa municipală de gestionare a deşeurilor. Taxa pentru firme variază în funcţie de frecvenţa colectării şi de cantitatea de deşeuri produsă. La stabilirea acesteia se foloseşte criteriul „plăteşti pentru cât arunci”.
