Prevederile legale privind punerea în executare a unei sentinţe de condamnare la închisoare cu executare, arată negru pe alb că o hotărâre definitivă şi irevocabilă este dusă la îndeplinire ”DE ÎNDATĂ”. În cazuri celebre, cu o mediatizare pe măsură, între decizia înstanţei şi punerea în executare a sentinţei treceau câtve ore, de regulă 2 sau trei ore. Fie omul se preda singur la secţia de poliţie, fie era luat de poliţie de la domiciliu. În cazul lui Simion Zăgrean, au trecut aproape 24 de ore până ce moara justiţiei s-a urnit cu mare greutate şi, în final, a măcinat în gol. A fost prea târziu, fiindcă, după ce a aflat că a fost menţinută decizia de la instanţa de fond, de condamnare la închisoare de 22 de ani, criminalul a avut timpul necesar, cu ajutor sau nu, să se facă nevăzut şi să fugă din ţară.
Decizia de condamnare definitivă şi irevocabilă a lui Simion Zăgrean a fost emisă de Curtea de Apel Cluj în data de 11.10.2017, conform site-ului instanţei clujene. Publicarea deciziei pe site nu s-a făcut chiar imediat după încheierea şedinţei de judecată, ci undeva după-amiază, în jurul orelor 16.30-17.00. Potrivit legii, disp.art.556 din n.c.proc.pen., pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de executare, se trimit două exemplare ale deciziei de condamnare organului de poliţie de la domiciliul sau reşedinţa condamnatului, în cazul de faţă la IPJ Bistriţa-Năsăud, condamnatul având domiciliul în Bistriţa, pe strada Ghinzii.
Cu riscul de a repeta unele prevederi legale în situaţia punerii în aplicare a mandatului de executare, legea mai prevede că pentru aducerea la îndeplinire a ordinului de interzicere a părăsirii ţării se trimite „de îndată” câte un exemplar organului competent să elibereze paşaportul şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. De asemenea, mandatul de executare sau ordinul de interzicere a părăsirii ţării poate fi transmis organelor competente şi prin fax, poştă electronică sau prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiţii care să permită autorităţilor destinatare să îi stabilească autenticitatea. În final legea mai precizează că, în cazul în care cel condamnat se află în stare de libertate, situaţia lui Smion Zăgrean, organele de executare prevăzute au obligaţia de a lua măsurile prevăzute de lege în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a părăsirii ţării, în ziua primirii acestora.
Câte din aceste prevederi legale au fost puse în aplicare şi respectate de către autorităţile în drept pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de executare în cea cel priveşte pe condamnatul Simion Zăgrean? A fost informat organul competent să elibereze paşaportul, respectiv Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră? Nu ştim, iar cei în drept să ne lămurească, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, respectiv poliţia bistriţeană, nu o fac, păstrează tăcerea.
S-a dus peste poliţie să afle realitatea
Despre condamnarea criminalului Simion Zăgrean la 22 de ani de închisoare şi fuga acestuia din ţară, autorităţile nu au scos nici un cuvânt, au tăcut şi tac mâlc, fie că este vorba de Tribunalul Bistriţa-Năsăud sau poliţia bistriţeană. Singura poziţie exprimată, indirect, este totuşi cea a poliţiei bistriţene, care de voie sau de nevoie a trebuit să exprime un punct de vedere. Ea nu s-a datorat faptului că poliţia a dorit neapărat să comunice ceva opiniei publice, ci purtătorii de epoleţi din IPJ BN au fost forţaţi la propriu de tatăl celui ucis de către Simion Zăgrean, Leontin Leonte. Acesta s-a dus peste poliţie, la propriu, fiindcă omului respectiv nu-i este frică, deoarece îşi cunoaşte drepturile şi obligaţiile faţă de lege, faţă de autorităţi. Cei 14 ani de luptă continuă cu acestea l-au călit îndeajuns încât să mai ducă şi această bătălie cu statul român, pentru ca sentinţa de condamnarea la închisoare a ucigaşului fiului său să fie dusă la îndeplinire.
Aducerea criminalului în faţa judecăţii s-a datorat până la urmă autorităţilor române, urnite cu mare greutate de către tatăl victimei, Leontin Leonte, care nu a avut nicio clipă de linişte până ce ucigaşul fiului său nu a ajuns în faţa instanţei. Din cei patru procurori care au lucrat la acest caz, doar ultimul şi-a făcut datoria ca un adevărat profesionist. Ceilalţi, Mureşan, Bologh de la Parchetul de pe lângă Tribunalul BN şi Sârb de la Parchetul General, sau străduit cât au putut să îngroape cazul, nu din alte motive decât din comoditate şi lipsă de profesionalism.
Când Leontin Leonte şi-a dat seama că, deşi criminalul a fost condamnat la închisoare printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă, iar prin modul în care au acţionat autorităţile îndrituite cu punerea în executare a sentinţei i s-a înlesnit practic fuga din ţară, a luat din nou taurul de coarne. În data de 22.12. 2017 s-a dus efectiv peste poliţie, hotărât să afle adevărul. Au încercat să-l îmbrobodească, dar nu şi-au găsit omul. Cu chiu cu vai, conducerea IPJ BN s-a dat lovită, au delegat să stea de vorbă cu tatăl victimei pe doi oficiali de rang inferior, care iau furnizat verbal nişte informaţii, ce au fost ulterior negate prin adresa scrisă primită de la poliţie, semnată de împuternicitul la comanda IPJ BN, cms.şef Mihai Lupşa şi şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, cms.şef. Paul Andreica.
Întrebăm public
Răspunsul scris adresat lui Leontin Leonte este practic singura comunicare publică, dacă acest lucru poate fi numită aşa, că un criminal, Simion Zăgrean, condamnat la 22 de ani de închisoare, a fugit din ţară, dând flit autorităţilor române. Cele comunicate de IPJ BN, la o analiză mai atentă, mai mult încurcă lucrurile decât le limpezeşte.
Sentinţa definitivă a fost comunicată public pe site-ul Curţii de Apel Cluj în data de 11.10.2017, după-amiază. Ea trebuia conform legii să fie pusă în executare „de îndată”. Poliţia comunică că la data de 12.10.2017, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a înaintat IPJ BN spre executare, mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea pe numele inculpatului Zăgrean Simion.
Câteva întrebări cu siguranţă sunt obligatorii. Ce s-a întâmplat în intervalul de 24 de ore de la pronunţare Curţii de Apel Cluj şi până ce Tribunalul BN, în data de 12.10.2017 a cerut IPJ BN punerea în executare a mandatului? Dacă lucrurile s-au întâmplat aşa. Nu a mers faxul, internetul, au trimis sentinţa prin poşta secretă, prin porumbei voiajori? Dacă sentinţa a ajuns la Tribunalul BN de la Curtea de Apel în 11.10.2017, de ce instanţa bistriţeană nu a trimis-o spre executare în aceeaşi zi, în 11.10.2017? De ce în 12.10.2017, aproape după 24 de ore? Tribunalul BN nu lucrează după orele 16.00? Cineva deliberat, premeditat, a tras de timp pentru a-i da timp lui Simion Zăgrean să fugă din ţară? Pentru că antecedente în acest caz, există.
Pe parcursul procesului cineva nu a jucat corect, fiindcă printr-o şmecherie ordinară, o chichiţă judecătorească, a permis scoaterea din arest preventiv a criminalului, cauza judecându-se cu acesta liber ca pasărea cerului. Dar despre acest episod o să revenim pe larg într-un alt articol.
Pauze nejustificate
IPJ BN, în adresa făcută publică în numărul trecut, îl mai informează pe Leontin Leonte că negăsindu-l la domiciliu pe Simion Zăgrean în data de 12.10.2017, a dispus măsura urmăririi la nivel naţional. Nu se ştie dacă măsura respectivă a fost pusă sau nu în aplicare, deoarece numele şi fotografia lui Simion Zăgrean nu a apărut pe site-ul poliţiei la rubrica ”persoane urmărite”. De asemenea poliţia îl mai informează pe Leontin Leonte că la data de 16.10.2017, după 4 zile, au solicitat Tribunalului Bistriţa-Năsăud emiterea mandatului de arestare şi cerere de urmărire internaţională, întrucât au stabilit faptul că acesta se află în străinătate. Ce au întreprins în acest timp, în cele patru zile, ce alte măsuri au fost luate pentru capturarea criminalului şi depunerea lui în penitenciar?
După două zile (iarăşi o pauză nejustificată, desigur, pentru ei nu a fost nici o grabă, era vorba doar de un criminal condamnat la 22 de ani de închisoare, la data de 18.10.2017), Tribunalul Bistriţa-Năsăud a emis în sfârşit mandatul european de arestare şi cerere de urmărire internaţională, dată la care Zăgrean Simion a fost pus în urmărire la nivel internaţional. Nici în acel moment, numele şi fotografia lui Simion Zăgrean nu a apărut pe site-ul poliţiei la rubrica ”most wantend”. În aceeaşi zi, se mai spune în adresa poliţiei bistriţene, IGPR, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională-Biroul SIRENE le-a comunica că ”urmăritul naţional şi internaţional Zăgrean Simion a fost arestat la 18.10.2017 în Suedia”.
Faptul că numele şi fotografia criminalului Simion Zăgrean nu a apărut pe lista persoanelor urmărite, aceasta fiind una din întrebările lui Leontin Leonte, poliţia o motivează prin faptul că acesta „a fost arestat în Suedia la foarte scurt timp de la punerea lui în urmărire, atât naţională cât şi internaţională”. La ce dată a fost arestat Simion Zăgrean în Suedia, deoarece în data de 22.12.2017, Paul Andreica i-a comunicat verbal lui Leontin Leonte că acesta ar fi cerut azil politic în capitala acestei ţări, la Stockolm?
În toată această înşiruire de date comunicate de IPJ Bistriţa-Năsăud ceva nu numai că miroase, dar pute rău.
Deocamdată, articolul publicat în numărul de săptămâna trecută a Gazetei de Bistriţa privind fuga din ţară a lui Simion Zăgrean nu a reuşit să scoată din letargie poliţia bistriţeană, dar nici Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi Curtea de Apel Cluj. Asupra întregului caz s-a aşternut o suspectă lege a tăcerii, din motive deocamdată necunoscute, într-o sfidare aproape fără precedent a opiniei publice. Nici un fel de reacţie din partea acestor instituţii, cazul în sine, omorârea unui tânăr, minor, a suscitat la timpul respectiv o adâncă emoţiei asupra comunităţii românilor din Spania, dar şi a locuitorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud şi nu numai. Pe cale de consecinţă, opinia publică are dreptul şi este îndreptăţită să afle adevărul despre fuga din ţară a lui Simion Zăgrean, a circumstanţelor şi a faptului că măsurile întreprinse de reţinere şi depunere în penitenciar au fost luate cu o întârziere nepermisă, fapt care a facilitat sustragerea de la executarea pedepsei aplicată de instanţă.
Recidivist
Cert este un fapt: în momentul pronunţării sentinţei pe fond la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, unde Simion Zăgrean a primit iniţial 20 de ani de închisoare cu executare, celebra judecătoare Daniella Berbecariu a reţinut că „ … fapta dedusă judecăţii este săvârşită în stare de recidivă postexecutorie raportat la condamnarea dispusă prin sentinţa penală nr. 229/2003 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pronunţată în dosar nr. 270/2003. Revocă graţierea condiţionată, acordată în baza Legii nr. 137/2007, a pedepselor aplicate inculpatului Z. S. pentru infracţiunile de instigare la fals intelectual, prev. de art. 25 Vechiul Cod penal, rap. la art. 289 alin. 1 Vechiul Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal – de 2 ani închisoare – şi de uz de fals, prev. de art. 291 teza I-a Vechiul Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal – de 1 an şi 6 luni închisoare. Potrivit disp. art. 33 alin. 1 lit. a), art. 34 alin. 1 lit. b Vechiul Cod penal, contopeşte pedepsele de 2 ani închisoare şi respectiv 1 an şi 6 luni închisoare, aplicate inculpatului prin sentinţa penală nr. 229/F/2003 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosar penal nr. 270/2003, pentru comiterea infracţiunilor de instigare la fals intelectual, prev. de art. 25 Vechiul Cod penal rap. la art. 289 alin. 1 Vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal şi respectiv de uz de fals, prev. de art. 291 teza I-a Vechiul Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal, în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
Potrivit disp. art. 10 din Legea nr. 137/1997 dispune adăugarea la pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, de 20 (douăzeci)de ani închisoare şi 7 (şapte) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a ) şi b ) Vechiul Cod penal a pedepsei de 2 ani închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 22 (douăzecişidoi) de ani închisoare şi 7(şapte) ani…..”.
Simion Zăgrean, un individ extrem de violent, era recidivist. În Spania a făcut 6 luni de puşcărie pentru agresiuni fizice asupra unor prahoveni, iar conform unor surse judiciare acesta a fost implicat în comiterea de infracţiuni legate de fenomenul crimei organizate, proxenetism şi trafic de droguri.
Pentru crima comisă în Spania, Simion Zăgrean a fost arestat preventiv în perioada 4.10.2004 – 6.10.2004, adică 2 (două) zile pe teritoriul Spaniei şi între 15.12.2010 – 28.12.2010 şi 7.01.2011 – 8.07.2011, pe teritoriul României, pe durata urmăririi penale şi a judecăţii pe fond. Cam puţin pentru o crimă comisă cu premeditare.
Este mai mult decât evident, că fuga din ţară a lui Simion Zăgrean constituie un nou caz de gravă incompetenţă a autorităţilor române, respectiv a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi a poliţiei bistriţene. Spre deosebire de alţi fugari celebri, Simion Zăgrean este un criminal care a comis o crimă cu premeditare. Cu atât mai ciudat este faptul că, după ce instanţa de fond a Tribunalul Bistriţa-Năsăud a pronunţat decizia de condamnare la 22 de ani de închisoare, procurorul de caz nu a cerut unei instanţe de judecată, monitorizarea criminalului, iar un judecător să se pronunţe în acest sens. Un criminal practic a fost lăsat în libertate fără nici o măsură preventivă luată, cel puţin în ceea ce priveşte libertatea de mişcare.
Leontin Leonte: Nu mă voi lăsa
Într-o scurtă declaraţie pentru Gazeta de Bistriţa, Leontin Leonte spune că nu va renunţa sub nici formă la luptă.
„Nu mă voi lăsa şi nu voi avea linişte până nu se va afla adevărul în legătură cu fuga din ţară a lui Simion Zăgrean. Mă voi adresa unor televiziuni, voi adresa memorii la CSM, la Ministerul de Interne şi la Ministerul Justiţiei, pentru a afla cine se face vinovat de fuga de sub nasul autorităţilor a unui criminal periculos. Acest individ mi-a omorât copilul şi până la urmă trebuie să plătească pentru crima comisă”, a spus Leontin Leonte.
Va urma
