Autogara suspendată din zona gării a fost cu siguranță unul dintre cele mai „îndrăznețe” proiecte ale fostului primar Ovidiu Crețu. Ioan Turc nu a fost mulțumit de planurile fostului edil, așa că a renunțat la idee și a venit cu o nouă variantă: pasaj subteran auto, velo și pietonal. N-a apucat nici măcar să dea drumul la șantier…. iar proiectul riscă să rămână desen pe hârtie.
Pasajul subteran pe care îl plănuia primarul Ioan Turc, care mai are doar câteva luni din mandat, s-ar putea să rămână un desen pe hârtie. Un desen pe hârtie asta pentru că deja s-au cheltuit bani pentru studii și hârțogării și deja are asigurată finanțarea.
La ultima conferință de presă, viitorul primar Gabriel Lazany a precizat că va continua toate proiectele bune ale actualului primar și va renunța la cele care nu sunt oportune. Pe lista celor pe care nu le consideră oportune se numără și pasajul subteran de lângă gară.
Pentru acea zonă, Lazany vine cu o altă idee – o banală trecere la nivel cu calea ferată și nu o autogară suspendată cum visa Crețu sau un pasaj subteran cum plănuia Turc:
„Pasajul auto subteran de la gară mi se pare o investiție inoportună. Nu este justificat din punctul de vedere al traficului feroviar, nu auto. Acolo trebuie făcută o punte de legătură între cele două străzi, dar cred că mult mai justificată ar fi o trecere la nivel cu calea ferată pentru că trenul trece doar de două ori pe zi, dimineața și seara, și s-ar face cu bani mult mai puțini. Voi vedea care este stadiul proiectului, dacă poate fi modificat, fiindcă nici nu trebuie renunțat la surse de finanțare care sunt deja alocate”.
Proiectul are o finanțare de 8,5 milioane de euro asigurată
Primăria Bistrița a pregătit deja studiile și documentația necesare acestui proiect și deja are asigurată finanțarea de 8,5 milioane de euro, prin programul „Anghel Saligny”. Potrivit PUZ-ului acestui proiect, pasajul subteran dedicat mașinilor, bicicliștilor și pietonilor, pe care îl dorea Ioan Turc trebuia să fluidizeze traficul în zonă prin anularea blocajelor rutiere din intersecție.
Proiectul prevedea și modernizarea parcării de lângă magazinul Carrefour după conceptul „park&walk”, care urma să fie dotată cu stații de încărcare pentru mașinile electrice. Urmau să fie amenajate 24 de locuri de parcare, din care două pentru persoane cu handicap și 3 pentru încărcarea mașinilor electrice.
Pasajul urma să aibă iluminat public inteligent, cu sistem de telegestiune. Din Planul Urbanistic Zonal reiese că pasajul pietonal urma să fie păstrat, fiind dublat de unul pentru autoturisme și biciclete.
„Deși au fost concepute mai multe variante constructive a pasajului subteran, soluția optima aleasă pentru realizarea acestuia are în vedere executarea pasajului astfel încât circulația feroviară auto și pietonală să fie cât mai puțin afectată de execuția lucrării. Justificarea alegerii soluției propuse ține cont de următoarele aspect: scurtează perioada de execuție a lucrărilor, se reduce suprafața afectată de construcție la minim, se păstrează funcțiunile zonei, fără perturbarea fluxurilor de circulație, se reduc costurile de execuție semnificativ ( o altă variant de execuție analizată ar impune dezafectarea liniilor, relocarea cablurilor de energie electrică, etc.), se reduce disconfortul creat populației din zonă și a celei care tranzitează prin apropiere”, se explică în document.
Planul urbanistic zonal propune realizarea unui pasaj rutier subteran, pe sub calea ferată, modernizarea pasajului pietonal existent, realizarea legăturilor din pasaj cu străzile laterale, modernizarea parcării de lângă Carrefour. Pasajul urma să aibă o lungime totală de aproape 300 de metri, din care 65 de metri în subteran.
„Legătura dintre strada Arțarilor și Rodnei se va face printr-o buclă de întoarcere pe strada Gării. La ieșirea de pe strada Tărpiului s-a prelungit secțiunea pasajului pentru a putea crea o legătură pietonală pe cele două părți ale străzii (…) Se propune păstrarea platformelor aferente intrării în pasajul pietonal, propunându-se eventual o amenajare cu mobilier urban ulterioară. Circulația pietonală se va desfășura de-a lungul căilor principale rutiere, dar și s-a alocat un spațiu mai larg pentru accesul dinspre centrul comercial având în vedere că pentru realizarea pasajului a fost nevoie de ziduri de sprijin ce restricționează zona”, se mai arata în proiect.
Autogara suspendată a lui Crețu costa la fel de mult
Practic, primarul Ioan Turc a înlocuit autogara suspendată pe care o plănuia în zonă fostul edil Ovidiu Crețu, care, de asemenea, avea finanțare din fonduri europene pentru proiect. Autogara suspendată a lui Crețu costa cam tot atât. Ioan Turc a renunțat rapid la acest proiect, deși avea finanțarea asigurată.
Fostul primar Ovidiu Crețu își propunea realizarea unei stații de transport public sub forma unei platforme supraterane peste calea ferată, pentru transport public local, precum și reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători, în zona afectată de investiție.
Centrul intermodal, care era în realitate o autogară suspendată, urma să lege străzile Gării, Rodnei, Aleea Trandafirilor, de strada Tărpiului și strada Industriei. Avea inclusiv o conexiune cu stația CFR Bistrița-Nord.
Pentru ca acest proiect să se materializeze erau necesare și o serie de „ajustări” în zonă. Și anume, sensul giratoriu existent, de la intersecția dintre strada Gării și Bulevardul Decebal era îmbunătățit, iar strada Gării deviată pe zona afectată de rampa de acces. Era propusă și realizarea a două străduțe, de o parte și de alta a rampei.
Aleea Trandafirilor urma și ea să fie modificată, pe zona de racord cu strada Gării, intersecția dintre strada Gării și strada Rodnei urma să fie reamenajată, la fel și cea dintre strada Gării și Arțarilor. Proiectul presupunea și un sens giratoriu la intersecția dintre strada Industriei și Tărpiului și reamenajarea intersecției dintre strada Tărpiului și strada Griviței. Un sens giratoriu urma să apară și la intersecția dintre străzile Narciselor și Tărpiului.
Stația de transport public de călători inclusă în proiect avea o serie de facilități: sală de așteptare pentru călători, mobilier, puncte de vânzare bilete/carduri, automate de bilete/carduri, sisteme de informare, sisteme de supraveghere video, facilități pentru persoanele cu dizabilități, semnalistică, platforme de îmbarcare/debarcare călători, facilităţi pentru parcarea bicicletelor. Erau prevăzute și îmbunătăţiri ale accesului pietonal în zona staţiei: construirea trotuarelor și a spaţiilor de parcare a mijloacelor de transport public.
Totul a pornit de la întelegerea gresită a rolului si functiei unui centru intermodal de transport. Prin definitie, centrul intermodal de transport reprezintă un sistem de terminale care să permită utilizarea in mod succesiv a două sau mai multe moduri de transport: rutier, feroviar, aerian si naval. Până aici lucrurile sunt clare.
Numai că în intentia de a rezolva si problema legăturii intre strada Gării si strada Tărpiului, prin includerea celor două obiective într-un proiect comun s-a ajuns la „Autogara suspendată” – o monstruozitate cu acea platformă de beton cocotată peste peroanele de tren ceea ce reprezenta o solutie aberantă, complicată, costisitoare si inutilă.
In plus, în gara Bistrita mai există si activitatea de transcontainere CFR, care nu-i altceva decât un terminal intermodal de transport marfă.
De aceea, o solutie mai ratională si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevră care ies din gară spre Unirea, astfel incăt să ramană doar linia principală care duce spre Bistrita Bargăului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a gării prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela nouă. Dacă va fi mutată inclusiv activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, atunci platforma de beton pentru centrul intermodal devine absolut inutilă deoarece in locul rămas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogară, fără a mai fi nevoie de platforma suspendată. Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajată precum Gara de Nord din Bucuresti in care intră si ies doar trenurile de călători. Oricum, circulatia feroviară spre Bistrita Bargăului este extrem de redusă si prin urmare legătura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-o simpla trecere la nivel sau cel mult printr-un pasaj subteran , dar numai pentru autoturisme.
Prin eliminarea liniilor de manevră s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. In plus, cu cheltuieli mult mai mici s-ar putea fi amenajata o trecere la nivel si in zona străzii Romană, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto peste calea ferată.