Tot mai multi români se îmbolnavesc din cauza locului de munca, dar bolile profesionale sunt rar diagnosticate. Motivul: pacientii nu cunosc si nici nu constientizeaza periculozitatea substantelor cu care lucreaza. La Cluj cele mai frecvente boli profesionale se întâlnesc în cadrul meseriilor din domeniul turnatoriei –curatitori, tablatori, sudori-, al prelucrarii lemnului –tâmplari, dulgheri- si industria textila, angajatii din aceste domenii fiind supusi la diferite agresiuni, cum ar fi zgomotul, pulberi silicogene si efortul fizic mare.
Desi neglijate, bolile profesionale sunt foarte frecvente. Acestea sunt consecinta factorilor nocivi care apar în mod repetativ, deteriorând, în timp, anumite functii ale organismului. Orice agresiune, repetata, din mediul exterior poate deveni un factor de risc pentru o boala profesionala.
Bolile profesionale sunt, în sensul Legii Protectiei Muncii, afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent între angajator si angajat. De asemenea, sunt considerate boli profesionale si afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii. Bolile profesionale pot fi de tip intoxicatii cronice, boli alergice, infectioase, parazitare, reumatice, tumorale, în functie de agentii cauzatori si de durata expunerii. Un alt exemplu este oboseala profesionala, care apare dupa efectuarea unui efort profesional important si este caracterizata prin scaderea capacitatii de munca si a performantelor în domeniu. Printre factorii care influenteaza aparitia oboselii profesionale se afla munca statica care presupune mentinerea posturii corpului sau a membrelor într-o anumita pozitie timp îndelungat si munca dinamica unde oboseala apare mai tardiv. Astfel, apar oboseli ale analizatorilor vizual si auditiv si oboseala neuropsihica.
Pielea si plamânii, cele mai afectate organe
Organele cel mai frecvent afectate sunt cele care intra în contact direct cu mediul exterior si, deci, cu agentii toxici, acestea fiind pielea si aparatul respirator. Deoarece plamânul reprezinta una dintre cele mai solicitate interfate cu mediul înconjurator, afectiunile pulmonare se afla printre cele mai des întâlnite boli profesionale. Bronsita acuta si cronica, pneumonia chimica, edemul pulmonar acut, ulcerul nazal si perforatia septului nazal sunt doar câteva dintre bolile pe care sistemul respirator le poate suferi în urma contactului îndelungat cu substante toxice. Având o interfata întinsa, pielea se afla în contact cu majoritatea substantelor toxice din mediu. Direct afectata, pielea poate suferi arsuri fizice sau chimice, leziuni (produse de frig), iar prin hipersensibilizarea în timp a acesteia pot aparea eczeme.
Calculatorul, un risc zilnic
Conform unor reviste de specialitate, orice agent exterior poate duce la aparitia unei boli profesionale, daca se manifesta în mod repetat si intensiv. Prin urmare, simpla manevrare a mouse-ului în fata calculatorului, ore în sir, fara pauza, cu mâna sprijinita pe marginea mesei, poate duce la instalarea unor dureri intense la nivelul pumnului, care pot iradia tot bratul. O alta poblema pe care utilizarea frecventa a calculatorului o ridica este suprasolicitarea vizuala. Astenopia acomodativa este oboseala vizuala caracterizata prin scaderea fortei de contractie a muschilor ciliari si ineficienta acomodatiei, rezultata în urma suprasolicitarii prelungite a analizatorului vizual. De aici apare încetosarea pasagera a vederii care afecteaza vederea de aproape. Unele dintre simptomele acestei boli sunt clipitul frecvent, disconfortul si durerile oculare, dificultati de concentrare, scaderea randamentului intelectual sau somnolenta.
Uneori, insa, efectele toxice se manifesta la distanta, în timp, asa cum se întampla în cazul afectarii renale sau al formatiunilor tumorale.
Toxicitatea, umiditatea, prezenta zgomotului excesiv, anumite pozitii specifice (aplecat asupra unui utilaj, de exemplu), activitati repetitive ori utilizarea îndelungata a vocii, pot duce la aparitia bolilor profesionale. Printre acestea se numara bolile de sânge non maligne, afectiuni psihice si comportamentale, boli ale sistemului nervos, boli ale ochiului si anexelor, boli ale urechii, boli ale sistemului circulator, bolile ficatului, boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv, boli ale aparatului urinar, intoxicatii acute, subacute si cronice sau bolile infectioase si parazitare.
Cancerul profesional
Majoritatea cazurilor de cancer la adulti sunt rezultatul unei combinatii de factori care tin de mediul si stilul de viata si de anumiti factori genetici. O proportie de 5-10% sunt însa considerate ca având drept cauza expunerea la cancerigeni profesionali. Eliminarea sau reducerea expunerii la cancerigeni cunoscuti sau potentiali este esenta preventiei cancerului profesional. Cea mai buna optiune de a controla expunerea la cancerigeni este de a-i elimina cu totul, acestia fiind înlocuiti cu alte substante fara efect periculos pentru organism. Conform medicilor, folosirea de echipament individual de protectie este o varianta mai putin eficienta.
Potrivit specialistilor în medicina muncii, cei mai afectati de bolile profesionale sunt minerii, chimistii, muncitorii necalificati care depun efort fizic mare, muncitorii din turnatorii, din industria pielariei si a vopselelor sau persoanele care lucreaza mult timp la calculator etc. Medicii sustin ca, odata diagnosticati cu boala profesionala, pacientii trebuie sa se prezinte anual la controale medicale si tratament de recuperare. În plus, cel mai important lucru în rezolvarea problemelor pacientilor este reglementarea conditiilor la locul de munca. Angajatorul trebuie sa asigure angajatului echipamente de protectie, sa se asigure ca locul unde se desfasoara activitatea este bine ventilat si sa respecte dreptul la pauza al angajatilor.
Rolul medicului
Salariatii pot apela la medicul de medicina a muncii ori de câte ori considera ca sanatatea le-a fost afectata de conditiile si factorii prezenti la locul de munca. Conform Legii nr.418/2004, medicul specialist de medicina a muncii este principalul consilier al angajatorului si al reprezentantilor angajatilor în probleme de promovare a sanatatii în munca si în îmbunatatirea mediului de lucru din punct de vedere al sanatatii în munca. De asemenea, orice medic de specialitate care ridica suspiciunea de boala profesionala, cu prilejul unei consultatii medicale, are îndatorirea legala de a semnala aceasta catre unitatea sanitara de medicina muncii locala. Acest lucru este extrem de important pentru cunoasterea prevalentei reale a bolilor profesionale si prevenirea îmbolnavirii altor lucratori, expusi unor factori de risc profesionali similari.
Statisticile estimeaza ca pe Glob se înregistreaza aproximativ 160 de milioane de cazuri de boli profesionale în fiecare an. Din acest motiv, acestea sunt considerate adevarate “epidemii silentioase”, deoarece fiind descoperite târziu, nu mai pot asigura reversibilitatea starii functionale a individului.
Sindicalistii care muncesc într-un mediu ostil doresc un mediu de munca în care angajatorul sa reduca pâna la eliminare factorii care determina dezvoltarea bolilor profesionale si a bolilor de profesie, a declarat Valentin Ilcas, vicepresedintele Cartel Alfa Cluj.
Adina Fartusnic
