De cel puțin 10 ani, constant, firmele rusești, care sunt controlate de oligarhii lui Putin, câștigă contracte pentru întreținerea și reparația avioanelor și elicopterelor militare românești. Companii precum VERTOLETY ROSSII, WINGS 4 SKY GROUP sau AVIABALTIKA au câștigat contracte de zeci de milioane de euro de pe urma contractelor încheiate cu unitățile militare din subordinea Ministerului Apărării. Spre exemplu, compania lituaniană AVIABALTIKA îi aparține lui Yuri Borisov, ofițer rus, fost luptător în Afganistan și implicat în demiterea unui fost președinte al Lituaniei. Majoritatea contractelor sunt câștigate în parteneriat cu câte o ”firmuliță” românească care prinde câteva ”lingurițe de caviar”.
De cel puțin 10 ani de zile, statul român încheie, cu cunoștința și, eventual, sub supravegherea SRI, contracte pentru întreținerea și reparația aeronavelor militare, elicoptere și avioane.
Compania VERTOLETY ROSSII a încheiat contracte de peste 8,3 milioane euro pentru ”Servicii de reparare si de întreținere a elicopterelor ”. Contractele au fost încheiate pe parcursul anului trecut și prelungit în data de 13 ianuarie 2022. La două zile distanță după prelungirea acestui contract, ministrul afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, spune despre posibilitatea izbucnirii conflictului militar între Rusia și Ucraina că sunt mari șanse ca acesta să aibă loc.
”Folosirea forței și a amenințării cu forța, anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, prezența trupelor ruse fără consimțământul statului-gazdă pe teritoriul unora dintre partenerii noștri estici sunt doar câteva dintre cele mai serioase îngrijorări care au fost în mod constant evidențiate atunci când ne referim la comportamentul Rusiei din 2014 până în prezent”, declara ministrul Aurescu într-un interviu publicat în data de 15 ianuarie 2022 pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Deci, pe de o parte, reprezentanții Ministerului Apărării semnau contractul cu firma VERTOLETY ROSSII, iar pe de alta, ministrul de Externe spune că trebuie să fim precauți cu rușii.
La o simplă căutare pe internet, se poate descoperi că firma rusească este luată în vizor chiar de către SUA, pe care guvernanții români îl numesc ”partener strategic”(!).
Siteu-rile www.treasury.gov (Departamentului Trezoreriei din SUA) și www.stewartlaw.com arătau că exact această societate rusească este sancționată economic de SUA, UE, Canada, Australia și Japonia pentru faptul că a participat, de partea Rusiei, la invadarea peninsulei Crimeea (documentul poate fi accesat în articolul publicat online în Gazeta de Cluj, n.red.).
Accesează AICI
În cadrul acestui contract, rușii de la VERTOLETY ROSSII sunt parteneri cu firma Suszi din Constanța, care își are sediul într-o zonă rezidențială din Constanța. Firma este patronată de constănțeanul Petru Ogrinji. Printre beneficiarii firmei, alături de soții Ana și Petru Ogrinji se află și nepoata lor, Stănică Suzana. Firma respectivă, care a declarat pe anul 2020 o pierdere a exercițiului financiar de aproape 3 milioane de lei, a mai primit din partea Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare din Ministerul Transporturilor un contract de 85 de milioane de lei. Agenția de stat a cumpărat ambarcațiuni produse în Lituania. Pentru încheierea acestui contract, firma i-a dat o șpagă de 2 milioane de lei lui Daniel Manole, directorul Agenției, iar Ogrinji și Manole sunt cercetați penal. De asemenea, IGSU este altă instituție care a încheiat contracte de 9 milioane de euro cu Suszi din Constanța, de la care a cumpărat ambarcațiuni de intervenție și salvare.
În mod normal, referitor la contractul încheiat cu VERTOLETY ROSSII, România ar fi trebuit să aplice sancțiuni, dar… s-a ales altă variantă.
O afacere bună se ține și cu puțin spionaj
Tot anul trecut, Ministerul Apărării a încheiat contracte cu firma WINGS 4 SKY GROUP din Letonia. Compania este condusă de Oleg Povetkin. Acordul cadru ”Furnizare anvelope specific avioanelor militare tip MiG 21 LanceR, AN-26, AN-30, C130B/H Hercules, IAR-99 Standard/Șoim și elicopterelor militare tip IAR-330 Puma L/M/S”, a fost încheiat cu firmele WINGS 4 SKY GROUP SIA, din Latvia, și S.C. E.M.P. TRADE S.R.L., din România, pentru suma de 13.145.799,6 lei, fără TVA. Potrivit descrierii succinte a licitației, ”obiectul acordului-cadru este furnizarea de ”Anvelope specific avioanelor militare tip MiG 21 LanceR, AN-26, AN-30, C130B/H Hercules, IAR-99 Standard/Șoim și elicopterelor militare tip IAR-330 Puma L/M/S)”, structurat pe 10 loturi pentru o perioadă de 48 luni.”
Firma Wiks4Sky este la primul contract în România. Compania, denumită anterior KS AVIA, furnizează aeronave de antrenament pentru armata lituaniană.
Despre unul dintre coproprietarii acestei companii, Konstantin Soloduha, au apărut informații conform cărora ar fi implicat într-un dosar de trafic de arme din Republica Moldova către Armenia. Însă, Solohuda nu a fost pus sub acuzare în mod oficial. De asemenea, numele lui apare într-un dosar de spionaj din zona celor trei state balcanice (Lituania, Letonia și Estonia) care se află sub influența puternică a Rusiei. Un alt dosar în care a fost implicat omul de afaceri este unul privitor la falsificarea unor documente și furnizarea de piese pentru elicoptere către statul Yemen.
Revenind la contractul pentru furnizarea de anvelope pentru aeronavele românești, partenerul firmei letone, cei de la EMP Trade, au câștigat în 10 ani de afaceri cu statul român peste 30 de milioane de euro. Această firmă are domeniul de activitate principal ”Comert cu ridicata nespecializat” și este administrată și patronată de Preda Eugen Mircea.
În timp ce firma este investigată de Pentagon, românii îi lasă pe rușii de la Aviabaltika să-și bage cheia la rotor
Compania Aviabaltika din Lituania a câștigat cele mai multe contracte pe care rușii le-au câștigat în România ca să strângă șuruburi la avioanele și elicopterele militare românești.
În 2007, cei de la Aviabaltika au câștigat, timid, un contract de peste 7.000 de euro ca să vândă Ministerului Apărării pneuri pentru avioane, dar în decurs de câțiva ani compania a ajuns să încheie contracte în valoare de câteva zeci de milioane de euro. Ultimul a fost încheiat la valoare de peste 1,1 milioane de euro.
Însă, valoarea totală a contractelor între Ministerul Apărării și firma Aviabaltika este de aproximativ 20 milioane de euro. De remarcat este că, dacă celelalte societăți au avut nevoie de o societate ”apendice” românească pentru a se lipi de contractele respective, cei de la Aviabaltika au reușit să primească contractele cu propriile forțe.
Spre exemplu, un contract de două milioane de lei a venit de la Inspectoratul General de Aviație. Banii au fost plătiți pentru ”furnizarea de piese și materiale consumabile pentru elicopterele Mi 8 și Mi-17 din dotarea Inspectoratului General de Aviație al MAI”. Singurul ofertant la licitația respectivă a fost firma AVIABALTIKA Aviation Ltd. care aparține rusului Yuri Borisov. El a fost implicat în demiterea din 2004 a fostului președinte al Lituaniei, Roland Paksas. Borisov a fost ofițer în armata rusă, a luptat în Afganistan, iar după anii 90 a deschis o fabrică de elicoptere la Sankt-Petersburg și, ulterior, și-a implementat afacerea în Lituania. În cadrul scandalului legat de demiterea președintelui lituanian el a fost acuzat că are legături cu serviciile secrete din Rusia.
De asemenea, firma Aviabaltika a fost în cadrul unor investigații derulate de Pentagon care au descoperit că firma lituaniană nu a respectat termenii unui contract încheiat cu armata SUA pentru a face upgrade la 10 elicoptere rusești tip Mi-17, un contract în valoare de aproximativ 16,4 milioane de dolari.
La fel ca în cazul firmei VERTOLETY ROSSII, pe românii din Ministerul Apărării nu i-a deranjat acest aspect.
Boris, unul dintre milionarii lui Putin
Subcontractanții celor de la Aviabaltika sunt următoarele firme: GP Garz din Azerbaidjan, AO Spark din Rusia și PAO Motor Sich din Ucraina.
Yury Borisov este cunoscut şi cu numele de Iurii sau Jurijus Borisovas, identitate pe care o foloseşte în Lituania, ţara sa de domiciliu. Beneficiar al unui paşaport diplomatic emis prin decret special al preşedintelui Vladimir Putin, milionarul este extrem de controversat în ţara baltică, unde şi-a cumpărat, la propriu, un preşedinte, pe Rolandas Paksas, care avea să şi fie demis pentru acest lucru, în 2004. Influenţa lui Borisov în Lituania a rămas una majoră, milionarul rus fiind prezentat de presa din această ţară ca un exemplu al tentativelor Moscovei de a controla micul stat baltic. Publicaţia delfi.lt citează, chiar zilelele trecute, surse din serviciile de informaţii lituaniene potrivit cărora Yury Borisov este agent rus infiltrat ca om de afaceri în anturajul celor mai înalţi oameni în stat. Nici fostul preşedinte Paksas nu-l iartă pe mituitorul său şi spune despre Borisov, tot în presa lituaniană, că „este o mizerie şi agent american”. Dimensiunea de lord of war hollywoodian este conferită şi de luxul uluitor pe care Borisov îl afişează în Lituania. Milionarul deţine o proprietate fortificată de 150 de hectare, în regiunea Trakai, o adevărată cetate păzită de oameni înarmaţi, după cum o prezintă localnicii. Domeniul cuprinde păduri şi lacuri de munte, pe care se află yachturi, iar în faţa casei stau tot timpul elicoptere. În iunie, autorităţile lituaniene au efectuat percheziţii pe proprietatea lui Borisov, despre care se spune că este un adevărat stat în stat.
În aprilie 2015, FBI anunţa că fostul colonel US Army Norbert Vergez a pledat vinovat în procesul de corupţie care i s-a intentat după ce a fost mituit de Yury Borisov pentru ca firmele sale, Aviabaltika şi Sparc, să primească mai multe contracte cu armata americană. Un raport al Pentagonului arăta că firmele rusului a depăşit şi cu 20 de luni termenii contractuali şi a livrat piese de schimb defecte pentru elicopterele din dotarea US Army, recomandând rezilierea tuturor contractelor încheiate cu Borisov.
Ce mai zboară prin armată
Toate aceste companii au reușit să obțină contractele, prin intermediul cărora se fac reparația și întreținerea aeronavelor, datorită modului în care au fost făcute caietele de sarcini ale licitațiilor.
Un alt aspect demn de luat în evidență este că firmele fac parte dintr-o agenție a Uniunii Europene (European Union Aviation Safety Agency – EASA).
Apoi, caietele de sarcini sun specific formulate pentru ca la licitații să se poată înscrie anumite firme. Oricum, multe dintre aeronavele armatei române sunt produse în Rusia sau sunt construite după modelele rusești, cum ar fi cazul elicopterelor Mi-17 și a celorlalte din aceeași categorie care, sunt construite după designul sovietic.
În momentul de față, Forțele Aeriene Române numără nu mai puțin de 10.000 de militari și reprezintă a doua cea mai consistentă ramură a Armatei Române.
Potrivit hotnews.ro, armata are 12 unități F16 AM/BM Block 15 trecute printr-un MLU, parte din escadrila 53 Warhawks de la baza aeriană 86 Borcea.
Practic, cele 12 avioane de la Borcea nu formează deocamdată o escadrilă completă și abia din iunie-iulie ar putea începe oficial misiunile de poliție aeriană în cadrul NATO.
Din cele 12, nouă sunt cu comandă simplă și trei sunt dublă-comandă și folosesc schema de vopsire „Carpathian Ghost”.
România a cumpărat cele 12 avioane F-16 de la Portugalia și le-a modernizat printr-un proces numit MidLife Upgrade (MLU). Ele au fost modernizate la standardul F-16 MLU 5.2R, aducându-le în esența undeva la echiavelentul unor avioane F-16 mult mai moderne (echivalentul block 40 cu unele elemente block 50/52).
Tot pachetul a costat România circa 628 de milioane de euro, inclusiv pregătirea personalului.
România continuă în prezent negocierile cu Portugalia pentru încă cinci astfel de avioane (tot block 16, to trecute printr-un MLU) care să completeze escadrila 53 Warhawks.
Pe viitorul, conform planurilor anunțate de oficiali, România ar mai putea achiziționa încă 36 de avioane F-16, deși părerile sunt împărțite dacă acestea să fie avioane tot second-hand modernizate sau să fie avioane direct noi, în condițiile în care acestea se produc în continuare (într-o configurație foarte modernă) și deja state vecine au comandat și vor primi astfel de aeronave (F16V – Block 70/72).
Numărul exact de avioane de vânătoare MiG 21 LanceR ce mai sunt încă în uzul Forțelor Aeriene Române e ținut confidențial, însă estimările neoficiale arată că în momentul de față Armata se bazează pe 30 de astfel de aparate, practic mai puțin de două escadrile complete [n.r. o escadrilă este formată din 16 aeronave]. Apoi mai sunt 21 de unități IAR 99 – Avion de antrenament și atac ușor de bucăți, 12 aeronave Yak-52, 7 aeronave C-27J Spartan, 4 aeronave C-130 Hercules, 2 aeronave An-30, 35 elicoptere IAR 330 Puma, 25 elicoptere IAR 330 Puma SOCAT, 6 aeronave IAR 316 Allouette. Pe lângă acestea, armata mai deține drone și radare.
A livrat elicoptere teroriștilor
În 2006, publicaţia peruană La Republica dezvăluia faptul că Yury Borisov a intervenit printr-un fost comandant al FAP (Forţele Aeriene Peruane), Jorge Fernando Corulla, pentru ca statul sud-american să repare 13 elicoptere Mi- 17 ale Armatei, Marinei şi Poliţiei prin firmele rusului, pe baza unui contract de 18,2 milioane de dolari. Anterior, acelaşi Yury Borisov ar fi intermediat achiziţia de către statul peruan a trei avioane MIG 29 SE, contra sumei de 129 milioane de dolari. Presa peruană a vremii arată că Borisov era reprezentantul oficial al Rosoboronexport, companie rusească de stat specializată în comerţul cu armament.
Într-un raport Amnesty International din 2004, Yury Borisov era acuzat că a livrat elicoptere militare Mi-8 în Sudan, aflat pe lista statelor teroriste
Rușii au vrut să deschidă service-uri în pentru aeronave în unitățile militare din România
În urmă cu câțiva ani cei de la Aviabaltika au anunțat că intenționează să deschidă service-uri pentru repararea elicopterelor rusești utilizate de armata română în Cluj Napoca și Iași, însă intenția lor nu s-a mai concretizat.
Interesant este că reprezentantul Aviabaltika era unul dintre cumpărătorii combinatului Mechel, Victor Ciumakov, directorul general al firmei Invest-Nikarom.
”Investiția pentru un centru operativ se ridică la 1,5 milioane dolari, în cazul în care proiectul este realizat de la zero, însă costurile sunt mai reduse dacă vor fi folosite structuri deja existente. Așteptăm ca Ministerul de Interne să scoată la licitație construirea celor cinci centre, pentru a participa la acest proiect. Desigur, pot fi și alte firme care să dorească același lucru”, preciza Ciumakov în 2004.
Printre clienții din România ai Aviabaltika se numără Unitatea Specială de Aviație a Ministerului Administratiei și Internelor, Romaero, Romtehnica, Romavia, Aerostar, Logistic Import (firmă a Serviciului Român de Informații) și Comicex (firmă a MAI).
