Elevii bistriţeni vor fi mai atent monitorizaţi

Cererea survine după ce, în noapte de 14 spre 15 noiembrie, a avut loc un grav accident de circulaţie în care au fost implicaţi câţiva elevi din clasa a XII – a care au participat la aniversarea unui majorat într-un cadru privat.

Se caută soluţii

Problemele existente în şcoli nu au însă nicio legătură cu acest eveniment nefericit. Există numeroase cazuri în care, în timpul cursurilor, elevii au fost găsiţi frecventând baruri, în special pe cele din apropierea instituţiilor şcolare. La fel de frecvente sunt cazurile în care, chiar în incinta şcolilor, elevii s-au bătut între ei sau au agresat cadrele didactice.

Pe această linie a comportamentului elevilor în şcoli şi, de ce nu, şi în afara lor, se aşteaptă o rezolvare din partea dascălilor. Dar familia are şi ea un rol foarte important.

Proiectele contra alcool şi tutun cu siguranţă ajută elevii pentru că se vobeşte des pe această temă, dar totul se spulberă acasă, unde părinţii le dau prea multă libertate, iar lipsa discuţiilor duce la distanţarea relaţiei elev-părinte, care este importantă în dezvoltarea oricărui adolescent. Contractul de parteneriat cu părinţii presupune o strânsă legătura şcoală-familie, pentru a împiedica elevii să ajungă elevi-problemă. Părinţii sunt obligaţi să anunţe dirigintele în cazul absentării copilului de la şcoală, să se aducă la cunoştinţa acestuia problemele elevului, de sănătate sau familiale.Odată intrat în şcoală, elevul nu mai poate ieşi fără motive bine întemeiate, deoarece la ieşire se cere bilet de voie.

Elevii care absentează mult intră în discuţia comisiei de disciplină a elevilor şi, în funcţie de gradul de abatere, primesc sancţiuni. La un anumit număr de absenţe se înştiinţează părinţii, printr-o scrisoare poştală recomandată.

Dascălii agreează severitatea

Mihai Mureşan, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, a precizat factorii care ar duce la îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor şcolare: schimbarea modului de examene, întărirea autonomiei şcolare cu acordarea de posturi administrative. Şcolile trebuie să aibă o libertate a politicii de resurse umane, strategii de rezolvare, introducerea informaticii în CV-uri pentru şcolile generale, introducerea administratorilor de reţele. Salarizarea cadrelor didactice este o altă problemă cu care se confruntă învăţământul, alături de lipsa de bun simţ din partea ministerelor – majorarea cu 50% a salariilor este esenţială dar nu rezolvă necesarul.

Oprea Teodor, director adjunct al Colegiului Naţional Andrei Mureşanu, este de părere că luarea unor măsuri mai drastice ar ajuta la rezolvarea problemelor, cu atât mai mult cu cât absenţele şi fumatul sunt probleme reale, existente în orice instituţie şcolară. „Elevii ar trebui să vadă şcoala cu mai multă seriozitate, să înveţe, să fie punctuali şi să nu uite de respect. În şcoala noastră nu există probleme grave, iar cazurile mărunte se rezolvă în întâlnirile cu părinţii”, a precizat directorul Oprea.

„În legătură cu accidentul, nu este vina şcolii, ea este implicată în mică măsură. Nu şcoala organizează majorate, nu şcoala dă maşini cu n cai putere. Ceea ce s-a întamplat este tragic şi dureros, fiind un semnal de alarmă în primul rând adresat părinţilor şi apoi şcolii”, a precizat pentru „Gazeta de Bistriţa” Ardelean Ioana – director educativ al Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”.
Gavrilaş Vasile Alexandru, director al Liceului de Arte Plastice „Corneliu Baba” afirmă că puterea exemplului are un rol important în dezvoltarea unui elev. „La educaţie va trebui să participăm toţi. Atât timp cât societatea oferă exemple bizare, cum ar fi străinătatea, nu continuarea studiilor, e greu să facem ceva pozitiv. Avem nevoie de un puternic caracter, să fim hotărâţi. E mult mai facil ca tinerii să urmeze un exemplu negativ, se impun persoanele predispuse să facă lucruri rele. Prin înfiinţarea Comitetului de părinţi teoretic se face o mai bună legătură cu societatea, care e factorul general care influenţeaza educaţia unui elev. Orele petrecute în şcoală sunt mult mai puţine decât cele acasă. Şcoala, familia, societatea, anturajul definesc caracterul adolescentului, toţi aceşti factori au o mare influenţa asupra dezvoltarii”, a precizat directorul Gavrilaş.

În rândul elevilor, păreri împărţite

Există o diversitate de opinii în tabăra celor care sunt astăzi pe băncile şcolii. Unii spun că e de ajuns de strict programul, nu se poate absenta, numai de la ora 8 se intră în şcoală, iar singurul lucru pe care ar vrea să îl schimbe ar fi atitudinea profesorilor – nu faţă de modul de predare, ci faţă de atenţia acordată elevilor şi să discute mai mult cu ei. Alţii spun că introducerea de noi măsuri ar fi în mare parte eficientă atît timp cât elevii–problemă sunt ajutaţi şi nu obligaţi să se schimbe. Astfel a fost dat şi un exemplu – elevii care fumează nu vor renunţa la aceasta pentru că nu li se aduc argumente suficiente din partea şcolii să facă asta. În schimb, împreună cu profesorii şi psihologul şcolii, elevii să ajungă să depăşească eventualele probleme care apar datorită anturajului. Problema e foarte complexă, totul pleacă de la educaţia din familie, totul diferă de la caz la caz, fiecare elev e unic, precum şi problemele sale. Propunerile se schimbă de la o zi la alta şi nu se ia atitudine, mentalitatea e învechită. ”Consider că pentru a schimba ceva, depinde în mare parte de noi. Nu trebuie să aşteptăm întotdeauna să vină cineva să schimbe sistemul ca să punem capăt aşteptărilor nerezolvate. Dacă noi nu facem ceva concret, palpabil, nu rezolvăm nimic”, spune Ileana, o elevă din clasa a XII-a de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”. Libertatea unui elev încetează acolo unde începe libertatea celuilalt, astfel încît să nu îi invadeze spaţiul.

Delia Hriţuleac