Vicepreședinte PNL, Eduard Hellvig, membru al Parlamentului European, a declarat pe site-ul oficial al PNL următoarele:
„Este esențial pentru România să-și susțină ferm, în perioada imediat următoare, propunerea pentru postul de comisar european. Orice controversă internă în procesul de nominalizare oficială ori ezitare în negocieri poate afecta grav șansele de a ne menține poziția importantă deținută, prin Dacian Cioloș, în Comisia Europeană.
S-a intrat în linie dreaptă pentru formarea noii Comisii Europene, după cele două momente importante consumate în această săptămână, la Strasbourg – alegerea noului președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker – și la Bruxelles – prima reuniune a Consiliului European cu participarea noilor lideri ai Parlamentului și Comisiei. Discuțiile din Consiliu au indicat că e în plină derulare un joc complex de înțelegeri, contestări și eforturi pentru identificarea unui compromis general acceptabil. Viitoarea Comisie va trebui să garanteze echilibrul decizional pe o serie de paliere, de la apartenența politică și criteriul de gen la raportul dintre vechile și noile state membre ale UE ori dintre nordul și sudul continentului, între care dihotomia a devenit evidentă din anii crizei.
Procedural, pasul următor îl reprezintă transmiterea nominalizărilor oficiale din partea autorităților naționale și selectarea dintre acestea, de către președintele Juncker, a echipei de comisari, până la viitoarea reuniune a Consiliului UE, prevăzută la 30 august. Urmează audierile în comisiile europarlamentare de specialitate și votul din plenul Parlamentului Europen de aprobare a Comisiei în ansamblul ei, apoi numirea formală de către Consiliul UE, cu majoritate calificată. Noua Comisie urmează să-și înceapă mandatul la 1 noiembrie.
Reprezentarea femeilor – un criteriu care răstoarnă calcule
În ultimele zile, reprezentarea femeilor a devenit o temă centrală în discuțiile privind componența Comisiei Juncker, după ce actualele nouă titulare de portofolii comunitare i-au cerut președintelui desemnat să aibă cel puțin zece femei în echipa sa de comisari. Ceea ce ar însemna aproximativ dublu față de numele de doamne vehiculate deocamdată. Drept urmare, dl Juncker s-a văzut nevoit să facă apel la statele membre să desemneze mai multe femei pentru posturile de comisar. Așadar, criteriul de gen ar putea răsturna unele candidaturi.
Problema reprezentării femeilor părea, la începutul săptămânii, să aibă o rezolvare prin desemnarea a două doamne de centru-stânga în posturile-cheie de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă (ministrul italian de Externe, Federica Mongherini) și de Președinte al Consiliului European (premierul danez Helle Thorning-Schmidt). Dar premierul polonez, Donald Tusk, e vehiculat tot mai intens ca favorit al unor state membre pentru a-l înlocui pe Van Rompuy, iar Lituania, cu suportul mai multor state estice, și-a manifestat opoziția față de propunerea italiană, din cauza deschiderii șefei diplomației de la Roma față de Rusia. Se pomenește, în context, numele comisarului bulgar, Kristalina Georgieva, care și-a câștigat aprecierea prin modul în care a gestionat portofoliul pentru Ajutor Umanitar și Situații de Urgență. Va trebui, însă, să se țină cont și de algoritmul politic în alocarea funcțiilor.
Cioloș, potențial sprijin deopotrivă de la Populari și Socialiști
Cert e că unele din noile membre ale Uniunii joacă în forță pentru a obține maximul posibil în negocieri. E o strategie care, în cazul României, riscă să fie subminată de disputa privind atribuțiile naționale în desemnarea comisarului. În fapt, o falsă controversă, care reflectă strict orgoliile celor implicați, câtă vreme, cel puțin la nivel declarativ, Dacian Cioloș se bucură de susținerea principalelor partide.
Dincolo de procedura anormal de alambicată de desemnare în fapt de către Președinte, de consultare a Parlamentului și de nominalizare formală de către Guvern a propunerii pentru postul de comisar, cred că ar trebui să ne concentrăm pe cele două componente esențiale ale ecuației: suportul politic (asigurat atât de Populari, cât și de Socialiști, dacă șeful statului și cel al guvernului îl susțin cu adevărat pe Cioloș), respectiv cartea de vizită pe care și-a construit-o, la Bruxelles, comisarul pentru Agricultură. Seriozitatea, competența și diplomația de care a dat dovadă în gestionarea unuia din cele mai dificile domenii, în cel mai sensibil moment posibil, al definirii unei reforme profunde, fac din Cioloș un membru dorit în viitoarea echipă de comisari, indiferent de portofoliu. Ar fi păcat, însă, ca România să nu-și valorifice șansa menținerii titularului Agriculturii, câtă vreme faptele concrete sunt un suport solid al pentru ca Dacian Cioloș să-și păstreze portofoliul, oricât ar fi acesta de râvnit.
Reforma Cioloș, la capătul unui mandat de succes
Dacian Cioloș nu doar că a gestionat ireproșabil, în ultimii patru ani și jumătate, un portofoliu esențial pentru economia europeană, Agricultura, cu un buget alocat reprezentând aproximativ 40% din bugetul total al Uniunii Europene. Dar a elaborat și a reușit să obțină un consens, nesperat inițial, pentru reformarea Politicii Agricole Comune.
Reforma „Cioloș”, cum intră în istorie, conform cutumei instituționale europene, își va face simțite efectele în cursul mandatului noii Comisiil, o dată cu aplicarea concretă a măsurilor privind repartizarea mai echitabilă a subvențiilor între fermierii din noile și vechile state membre (urmând ca agricultorii români să fie avantajați), a măsurilor menite să stimuleze agricultura ecologică și să-i încurajeze pe tinerii fermieri – prin prime de instalare și subvenții speciale în primii cinci ani de la instalare. Mai buna coordonare a programelor de dezvoltare rurală cu celelalte instrumente de finanțare, sprijinirea organizațiilor profesionale prin norme care reglementează concurența sectorială, normele privind consolidarea poziției agricultorilor în lanțul de producție alimentară, creșterea transparenței și reducerea birocrației, precum și sprijinul mai mare acordat zonelor defavorizate și exploatațiilor de dimensiuni mici și mijlocii – iată câteva elemente ale unui pachet legislativ pentru care Cioloș a reușit să obțină suportul politic al statelor UE, în ciuda divergenței de interese naționale și viziuni politice.
România, aflată între primele cinci beneficiare ale banilor pentru subvenții în cadrul Politicii Agricole Comune, nu are decât de câștigat din aplicarea Reformei Cioloș. Plățile directe pe hectar vor crește, până în 2019, cu până la 40%, în cazul fermierilor români. Aceștia vor primi și sprijin pentru comasare, în vederea trecerii de la agricultura de subzistență la conectarea la circuitul economic, la piață. Este un pas absolut necesar pentru mediul rural, în condițiile în care 9 din 10 gospodării românești încă practică agricultura de subzistență și numai 1 din 10 ferme este viabilă economic.
Agricultura este o prioritate majoră a României, iar Dacian Cioloș și-a demonstrat capacitatea atât de a promova eficient interesul societății românești pentru modernizarea agriculturii, cât și de a performa în gestionarea unui sector complex și vital pentru economia europeană. Prin munca sa din acest mandat a demonstrat că România poate exporta la Bruxelles competență și seriozitate. E un fapt cu care nu ne putem lăuda în multe cazuri. De aceea, orice șubrezire a șanselor sale pentru păstrarea portofoliului Agriculturii în viitoarea Comisiei Europeană ar echivala cu compromiterea interesului național”.
