Eckstein Kovacs: „Traian Basescu are stofa de presedinte”

Reporter: Sunteţi consilierul preşedintelui Traian Băsescu pe probleme de minorităţi, dar totodată sunteţi şi membru UDMR. Dvs. îl susţineţi pe Traian Băsescu în cursa pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, în schimb UDMR s-a aliat cu PNL şi PSD şi, în plus, are un candidat propriu la prezidenţiale. Vă aflaţi, deci, într-o postură foarte delicată. Cum gestionaţi această situaţie?

Eckstein Kovacs: Funcţia de consilier prezidenţial nu este incompatibilă cu cea de membru al unui partid, sau formaţiune politică. Din câte ştiu, colegii mei consilieri sunt membri ai diferitelor partide, sau nu au apartenenţă politică. Suntem specialişti în diferite domenii şi încercăm să ajutăm, prin analizele şi sfaturile noastre ca preşedintele României să adopte poziţii cât mai corecte şi bune în problemele deduse. Precizez că UDMR nu a încheiat o alianţă politică cu PNL şi PSD şi nu s-a pronunţat nici în privinţa susţinerii vreunui candidat în turul doi al prezidenţialelor. Având în vedere şi faptul că nu fac parte din stafful de campanie al vreunui candidat, postura mea nici nu pare atât de delicată.

Reporter: De ce a trecut UDMR de cealaltă parte a baricadei? Este pentru prima dată când Uniunea nu mai susţine puterea şi a trecut de partea opoziţiei. Ce are de câştigat UDMR în urma acestei decizii?

E.K.: Bunul Dumnezeu mai ştie, cine este în opoziţie şi cine la putere în ziua de azi. Oricum, decizia UDMR de a semna moţiunea de cenzură îmi pare discutabilă. Paşii următori au fost o consecinţă firească a primei decizii luate. Totuşi, UDMR este o formaţiune politică consecventă. Liderii UDMR au declarat că poziţionarea comună a UDMR alături de PNL şi PSD se referă la susţinerea d-lui Klaus Iohannis pentru funcţia de prim-ministru. După alegerile prezidenţiale, UDMR va avea libertatea de a decide dacă se va alia sau nu cu alte partide.

Reporter: Parlamentul a dat aviz negativ scrisorii Preşedintelui pentru organizarea unui referendum în vederea trecerii de la Parlament bicameral la Parlament unicameral. Ideea de Parlament unicameral a mai fost susţinută şi în trecut de diverşi oameni politici, nu doar de la PDL. De ce acum nu se mai doreşte această modificare?

E.K.: A menţine două Camere, în condiţiile în care se aleg în acelaşi mod şi au comptenţe aproape identice, este un lux care se explică doar prin posibilitatea partidelor politice de a acorda cât mai multe posturi importante oamenilor de încredere.

Reporter: Este necesar un Parlamen unicameral pentru România?

E.K.: Este necesar ori un Parlament unicameral, ori un Senat cu competenţe radical diferite de cele de astăzi, şi ales în alt mod.

Reporter: Parlamentul este probabil, în acest moment, cea mai „hulită” instituţie a statului român. Cel mai probabil, în cazul organizării unui referendum, cetăţenii îşi vor exprima acordul pentru trecerea la unicameralism. În ce măsură vor fi afectaţi parlamentarii care au votat acum împotriva organizării referendumului? Vor exista consecinţe şi pentru alegerile prezidenţiale?

E.K.: Referendumul are menirea de a impulsiona Parlamentul să pună pe ordinea de zi procesul de modificare a Constituţiei, cu luarea în considerare a opţiunii populare. Un eventual succes al referendumului nu are repercusiuni directe nici asupra parlamentarilor contestatari ai măsurii şi nici asupra alegerilor prezidenţiale. Se poate totuşi presupune că alegătorii vor trage nişte concluzii.

Reporter: Cum comentaţi ieşirea PSD de la Guvernare?

E.K.: PSD a subordonat totul, prin ieşirea de la guvernare, alegerii d-lui Geoană ca Preşedinte al României. O decizie riscantă, luată prin nesocotirea interesului general, care doreşte un guvern stabil.

Reporter: Cum comentaţi noua majoritate parlamentară formată din PSD, PNL, UDMR şi minorităţi? A fost un pas inteligent făcut de PSD, sau vorbim de un gest ce va fi sancţionat de alegători la prezidenţiale pentru că PSD a “lăsat la greu”, PDL, creând o criză politică?

E.K.: „Noua majoritate” este de fapt reluarea majorităţii celor „322”, de data asta făcută la vedere, dar conjunctural. Nu s-au dus şi, probabil, nici nu se vor duce la Tribunal să-şi oficializeze alianţa. E mai mult un concubinaj – o să vedem durata lui – decât un mariaj. Alegătorii, desigur, vor aprecia cele petrecute, potrivit analizei proprii.

Reporter: Atât Traian Băsescu, cât şi Crin Antonescu pun accent pe ideea de “bun simţ” în cursa pentru funcţia de preşedinte al României. Cât de mult bun simţ vom avea în această campanie electorală, având în vedere faptul că în ultima perioadă această idee a fost una doar teoretică, fiecare partid ţinând cu dinţii de propriile idei sau principii?

E.K.: Susţinerea ideilor proprii se poate face şi cu bun-simţ. Candidatul deştept va fi mai puţin virulent în campanie. Oamenii s-au săturat de împroşcarea cu noroi, făcută gratuit.

Reporter: Ce şanse are Kelemen Hunor la alegerile prezidenţiale? L-aţi vota? De ce?

E.K.: Kelemen Hunor este un politician serios. Nimeni nu se aşteaptă de la el să ajungă Preşedintele României. Are misiunea de a fideliza electoratul UDMR şi de a transmite mesajele Uniunii în campanie. Este apt să ducă la bun sfârşit misiunea încredinţată.

Reporter: Cine credeţi că are cele mai mari şanse să câştige alegerile şi de ce?

E.K.: Traian Băsescu. E singurul candidat cu un proiect politic coerent. Are stofă de preşedinte. Nu există un candidat mai bun.

Simona Curcian-Maleş