Municipiul Bistrița se află pe locul 7 în cadrul primului clasament care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor. În urma monitorizării și evaluării Bistrița a obținut un punctaj de 53 de puncte din 100, la doar un punct distanță de București – Sector 6 care s-a clasat pe locul 6 cu 54 de puncte din 100. Pe primele locuri s-au clasat: Sibiu cu 71 de puncte, urmat îndeaproape de Oradea cu 70 de puncte și, la egalitate pe locul 3, Sfântu Gheorghe, Iași și Miercurea Ciuc cu 63.5 puncte.
Așadar, Oradea alături de Sibiu, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc și Iași se numără printre acele municipalități care respectă legislația într-o mare măsură și fac eforturi pentru a crește calitatea și performanța serviciilor publice privind gestionarea deșeurilor, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenție și management al deșeurilor.
Reședințele de județ din România au fost monitorizate și evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deșeurilor, în cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezența Ministrului Mediului, Tánczos Barna.
Principalele concluzii ale studiului arată că toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează gestionarea deșeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislației minime. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obținut de Sibiu și Oradea.
Există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 și Sector 5 București, Târgoviște, în care colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislației și bunelor practici, care au obținut între 0 și 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.
Alte concluzii importante ale secțiunii privind gestionarea deșeurilor, realizată de Asociația Act for Tomorrow, arată că:
37% dintre primării nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”, iar 35% au doar actualizate contractele cu acest instrument însă neimplementat; 28% din primării colectează deșeurile pe doar 2 fracții – umed și uscat, 41% dintre UAT-uri nu au început încă niciun demers pentru colectarea biodeșeurilor, iar 24% realizează proiecte pilot sau implementează campanii punctuale; 65% dintre primării nu oferă deloc soluții gratuite de colectare a deșeurilor de construcții, iar 11% nu oferă gratuități pentru deșeurile voluminoase; 11% dintre primării nu au contracte de salubrizare actualizate cu indicatorii de performanță și penalități, iar 24% dintre primării nu au publicate contractele de salubrizare pe site-uri; 17.3% nu au deloc pagini web prin care cetățenii să fie informați cu privire la modalitățile de colectare a deșeurilor, calendare, tarife, 32% au pagini web slab dezvoltate și cu puține informații, 9% dintre primării nu au desfășurat deloc campanii de informare, 20% nu au dotat nicio școală cu infrastructură de colectare separate.
