În dosarul blocului din Ștefan cel Mare, ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj, Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, dar și Inspectoratul de Stat în Construcții au depus întâmpinări la recursul depus de municipalitate. Ambele instituții vin și arată că sentința pronunțată pe fond este corectă, în condițiile în care documentația urbanistică PUD aferentă construcției a fost aprobată cu încălcarea normelor legale.
În urmă cu mai bine de o lună și jumătate, arătam ce susține municipalitatea în motivele de recurs prin care a atacat hotărârea pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Reamintim că, în esență, Primăria Bistrița cere casarea sentinței, iar pe fond să respingă acțiunea introductivă. Astfel, în motive, municipalitatea susține faptul că instanța de la Bistrița și-a fundamentat sentința pe o probă care nu este definitivă, adică pe expertiză, în condițiile în care aceasta a fost contestată, fiind formulate o serie de obiecțiuni, iar expertul a solicitat termen pentru a răspunde la acestea, după care a anunțat că este suspendat. De asemenea, în același document, primăria bistrițeană mai arată că în acțiunea introductivă, majoritatea criticilor aduse de Instituția Prefectului nu privesc actul atacat, respectiv hotărârea de consiliu local, ci certificatul de urbanism eliberat lui Leon Iloaie. În plus, afirmațiile din motivarea acțiunii Prefecturii sunt cu caracter general și se limitează la faptul că ar fi trebuit întocmit un PUZ sau că ar mai fi trebuit cerute anumite avize fără a se indica în concret ce fel de avize, dar nici temeiul legal.
Prefectura: Obiecțiunile, simple comentarii
Drept urmare, Instituția Prefectului a depus întâmpinare în care arată că instanța de fond a analizat prevederile PUD-ului prin prisma modificărilor aduse PUG-ului și raportându-se la expertiza efectuată în cauză a apreciat că hotărârea de consiliu local atacată este nelegală întrucât au fost aduse modificări documentației de urbanism de ordin superior care nu puteau face decât obiectul unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
“În ceea ce privește cererea de analizare a legalității certificatului de urbanism ca act premergător care a stat la baza adoptării Hotărârii nr. 53/31.03.2016, instanța de fond a apreciat că analizarea se poate realiza conform art.18 alin 2 din Legea nr.554/2004 doar în cadrul unei acțiuni formulate împotriva autorizației de construire, invocând în acest sens considerentele Deciziei ICCJ nr. 25/2017”, se arată în documentul depus de Instituția Prefectului la dosarul cauzei.
Cu privire la obiecțiunile invocate de consiliul local, cei de la Prefectură spun că sunt “simple comentarii pe marginea expertizei și aprecieri cu privire la pretinsa legalitate a documentației de urbanism, nefiind obiecțiuni veritabile”.
“Cele constatate de către expert converg cu cele constatate de către ISC prin procesul-verbal de control astfel încât chiar dacă s-ar înlătura expertiza ca probatoriu din prezentul dosar, așa cum solicită recurentul, rămâne dovedit prin poziția organului statului cu atribuții în controlul și urmărirea aplicării legislației în materia urbanismului și amenajării teritoriului faptul că hotărârea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale în vigoare. De altfel, motivele de anulare a Hotărârii nr. 53/31.03.2016 reținute de instanța de fond pot fi observate și prin compararea reglementărilor din PUD raportat la PUG, putându-se ajunge ușor la concluzia că prin hotărârea atacată s-au adus modificări care se încadrează în cele pentru care era necesar a se solicita întocmire PUZ”, se mai arată în întâmpinarea Prefecturii.
Totodată, se mai subliniază faptul că, deși este vorba doar despre o parcelă reglementată, modificările aduse PUG-ului se încadrează în cele pentru care era necesar a se solicitat întocmire PUZ, întrucât nu doar numărul de parcele studiate este criteriul în baza căruia se condiționează autorizarea investiției de aprobarea unui plan urbanistic, ci și modificările aduse planurilor urbanistice de nivel superior. În plus, Instituția Prefectului mai atrage atenția instanței de recurs și asupra faptului că instanța de fond a constatat că nu este respectat procentul de ocupare al terenului vizat, de 30%, cu spațiu verde, obligație expres prevăzută în certificatul de urbanism, în cauza de față locurile de parcare fiind suprapuse peste zona verde și trotuare.
ISC: Nu formulează critici veritabile
Pe aceeași linie se înscrie și întâmpinarea formulată de Inspectoratul de Stat în Construcții, care susține că recursul formulat de municipalitate împotriva hotărârii de fond este inadmisibil, nemotivat și nefundat.
Astfel, potrivit ISC, recursul primăriei nu se circumscrie dispozițiilor legale.
“Recurentul nu formulează critici veritabile de nelegalitate a hotărârii civile atacate, nu motivează temeiul de drept invocat, ci urmărește strict reanalizarea fondului, ceea ce este inadmisibil în faza de recurs.
Motivarea recursului, lapidară și în forma în care recurentul a înțeles să o facă, vizează aspecte care țin de soluționarea pe fond a cererii de chemare în judecată, fapt care conduce la concluzia că recursul este nul pentru neîndeplinirea condițiilor art. 487 și 489 alin 2 C.p.c, respectiv prin nemotivarea acestuia.
Instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale incidentele în cauză, pronunțând o hotărâre legală, iar prin motivele invocate în cuprinsul recursului, nu s-a făcut dovada nelegalității hotărârii civile atacate și nici a normelor de drept material, care se pretinde a fi încălcate sau aplicate greșit”, a arătat ISC în întâmpinare.
Instituția mai precizează că, singurul aspect care ar putea fi interpretat ca fiind motiv de recurs și pe care municipalitatea înțelege să îl dezvolte este acela că instanța de fond ar fi pronunțat o sentință în baza unei expertize nedefinitive.
“Termenul de expertiză definitivă nu este unul reglementate de lege.
Mai mult, în nici un caz nu se poate admite idea că modalitatea în care instanța a interpretat concluziile expertizei echivalează cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Instanța de fond, analizând riguros și temeinic atât procesul verbal de control nr. 24450/8.06.2016, concluziile dispuse și efectuate în cauză, cât și adresa Registrului Urbaniștilor din România /Biroul Teritorial pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest nr. 62/19.04.2016 (art. 330 alin 3 Cpp), a pronunțat o hotărâre corectă și legală.
Faptul că nu s-a mai putut efectua o nouă expertiză în cauză nu poate conduce la concluzia că cea efectuată nu este corectă, cu atât mai mult cu cât la dosar se află și punctul de vedere al unui organism specializat în domeniu, respectiv al Registrului Urbaniștilor din România/Biroul Teritorial pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, ale cărui concluzii sunt tot în sensul sunt tot în sensul că documentația urbanistică PUD «Imobil locuințe colective în regim de înălțime S+P+4E+2ER cu spații comerciale la parter», este aprobată cu încălcarea prevederilor legale.
Apreciem că, toate probele administrate în dosar susțin pe deplin hotărârea pronunțată de instanța de fond, recurentul nefăcând dovada nelegalității sentinței civile atacate”, au mai arătat în întâmpinare cei de la Inspectoratul Teritorial în Construcții.
