Zecile de mii de rapoarte secrete publicate la sfârşitul lunii iulie pe site-ul de investigaţii WikiLeaks.org au stârnit o serie de reacţii şi întrebări vis-a-vis de unele acţiuni ale militarilor români, aflaţi de-a lungul anilor în misiuni în teatrele de operaţiuni din Afganistan.
Cel mai mediatizat incident, atât în presa românească, cât şi cea internaţională, este cel în care un convoi militar românesc a accidentat în martie 2007, un copil afgan, care ulterior a murit. Printre posibilii suspecţi în acest caz sunt menţionaţi, într-unul din rapoartele care acum nu mai sunt secrete, şi militarii bistriţeni ai Batalionului 812 Infanterie „Şoimii Carpaţilor”.
Site-ul de investigaţii WikiLeaks.org a postat duminică seara, 25 iulie, zeci de mii de documente secrete, care fac referire şi la soldaţi români ce ar fi fost implicaţi în misiunile din Afganistan, în diverse acţiuni jenante pentru Armata Română! Rapoartele atestă uciderea mai multor civili în Afganistan, de către militarii NATO şi pun serios la îndoială loialitatea Guvernului de la Kabul. Potrivit unor consemnări din aceste documente, soldaţii trimişi de România în diverse operaţiuni în Afganistan, ar fi vinovaţi de uciderea unui copil afgan (n. r – incident produs pe 22 martie 2007) şi ar fi fost ţinta unui plan de răpire ( n. r – pe 7 noiembrie 2006).
În primul incident, apare menţionat şi Batalionul 812 Infanterie „Şoimii Carpaţilor”, format din militari bistriţeni, posibili suspecţi la uciderea copilului afgan. Cele două evenimente sunt doar câteva dintre acţiunile ce fac referire la contingentul românesc de pe acest teatru de operaţiuni, detaliile fiind cuprinse în circa 92.201 rapoarte secrete ale Pentagonului.
Din cele 89 de evenimente cu militari români, menţionate în rapoarte, peste 45 de situaţii sunt legate de explozii („explozive hazard”), iar alte 27 se referă la acţiuni inamice („enemy action”), fiind vorba de atacuri, foc direct sau indirect. Din totalul de rapoarte, 42 sunt din 2007, alte 21 din 2009, cinci rapoarte sunt din anul 2008, opt datează din 2006, 11 din 2005, iar un raport este din 2004.
Site-ul WikiLeaks.org este un site de investigaţii specializat în dezvăluiri incendiare despre guvernele lumii. Rapoartele secrete publicate pe acest site în data de 25 iulie, au fost trimise mai departe către publicaţiile de prestigiu, precum „The New York Times” din S.U.A, „The Guardian” din Regatul Unit şi „Der Spiegel” din Germania. Acronimele au fost descifrate cu ajutorul unui tabel utilizat de cotidianul „The Guardian” pentru a decripta dosarele secrete publicate de WikiLeaks.org. Mass-media centrală românească a început să publice şi să dezbată acest subiect al dosarelor secrete care incriminează Armata Română. În încercarea de a afla şi mai multe detalii vis a vis de aceste rapoarte, reprezentanţii MApN au fost „somaţi” de nenumărate ori de jurnaliştii români, pentru a veni cu explicaţii, însă fără nici un rezultat până în prezent.
WikiLeaks, expertul în dezvăluiri incendiare
Site-ul WikiLeaks.org, specializat în dezvăluiri militare, a fost fondat în anul 2006 în Suedia, dar a devenit cunoscut pe plan mondial abia anul trecut, după ce a postat o înregistrare din cabina unui elicopter Apache, înregistrare pe care se auzeau militari americani care se bucurau de uciderea unor civili.
Site-ul se autointitulează drept „prima agenţie de informaţii a poporului”. Pentru siguranţă, serverele WikiLeaks.org operează în Belgia şi Suedia, ţări cu cea mai favorabilă legislaţie privind protecţia surselor. Publicarea enormului dosar de documente secrete, peste 92.000 de rapoarte, reprezintă o operaţiune fără precedent în istoria scurgerilor de informaţii. Fondatorul WikiLeaks.org, este ziaristul australian Julian Assange, fost hacker în adolescenţă. Acesta trăieşte în secret şi se deplasează în funcţie de proiectele WikiLeaks.org. Potrivit cotidianelor internaţionale, omul care a pus la dispoziţia agenţiei WikiLeaks.org, miile de documente secrete este un soldat de 22 de ani, pe numele său Bradley Manning, în prezent arestat şi reţinut într-o bază militară din Kuweit. Lucrând ca analist de informaţii militare în armată, la baza de operaţiuni avansate Hammer, de la est de Bagdad, Manning a putut aduna o cantitate importantă de documente şi comunicaţii interne ale armatei şi departamentului de stat. Tânărul a făcut însă greşeala de a se confesa în această privinţă, pe internet, unui cunos-cut, Adrian Lamo, un pirat informatic experimentat. Lamo l-a denunţat pe Manning armatei şi FBI-ului, iar pe 7 iunie, Pentagonul anunţa arestarea soldatului Manning şi intensificarea eforturilor pentru găsirea lui Julian Assange.
Şoimii Carpaţilor, în lista suspecţilor pentru uciderea copilului afgan în martie 2007
Potrivit rapoartelor postate pe WikiLeaks.org, în urmă cu trei ani, în timpul unei operaţiuni în Afganistan, militarii români ar fi ucis un copil afgan. Documentele arată că, la data de 22 martie 2007, detaşamentul de intervenţie (Task Force) Diablo a raportat o misiune de tipul „Hit and Run” („Loveşte şi fuge”), executată de către militari români.
În timpul acestei misiuni, un convoi militar al Armatei Române se deplasa de la Gardez spre Kabul, aflându-se în apropierea bazarului Puli Alam, capitala provinciei estice Logar. În timpul deplasării, unul dintre vehiculele din convoi ar fi lovit mortal un copil afgan. Poliţia naţională afgană i-ar fi oprit pe militarii români şi a anunţat evenimentul la baza militară înaintată Puli Alam. Sursa informaţiei, brigada specială Diablo (Batalionul 508 din forţele speciale ale SUA), nu ştia dacă cineva a fost tras la răspundere. Potrivit documentelor de pe WikiLeaks.org, convoiul românesc era format din patru vehicule non-tactice, posibil autocamioane sau automobile Aro, însoţite de două maşini Humvee blindate. Cât priveşte identificarea militarilor români care au produs accidentul, acest lucru s-a dovedit a fi destul de dificil. În acea perioadă, mai exact în martie 2007, principala unitate românească din Afganistan era Batalionul 812 Infanterie „Şoimii Carpaţilor”, care acţiona în cadrul operaţiunii ISAF. Separat, în Afganistan acţiona şi un detaşament românesc de operaţiuni speciale, în cadrul operaţiunii Enduring Freedom. Iată ce spune raportul armatei SUA despre acest incident: „22 martie 2007 – TF (Task Force) Diablo a primit un raport în care se arată că un convoi românesc care se deplasa pe ruta Gardez – Kabul a lovit un copil afgan în vecinătatea Puli Alam Bazaar. Se pare că românii au lovit şi ucis copilul afgan. Poliţia Naţională din Afganistan a oprit elementul român şi a contactat baza Puli Alam. Românii sunt acum la centrul Muhammad Agha District. Baza Puli Alam a dislocat un detaşament pentru a asista poliţia şi elementele coaliţiei. Au fost contactaţi reprezentanţii românilor”. În raport se specifică şi cum s-a produs accidentul în viziunea militarilor români: „copilul s-a desprins de mama sa şi a intrat pe şosea, lovindu-se de bara din spate a primului vehicul care l-a doborât pe copil”. Raportul mai arată şi că, în urma accidentului, în zonă s-au adunat mai multe persoane care au compromis securitatea convoiului românesc, iar militarii români au fost nevoiţi să ofere declaraţii sub jurământ despre acel incident. De asemenea, raportul mai menţionează faptul că familia copilului afgan a primit ajutoare umanitare şi o sumă de bani, drept compensaţie.
Diplomaţi şi militari români din regiunea Kandahar, vizaţi pentru răpire
Un alt raport, datat 7 noiembrie 2006, postat pe acelaşi site, WikiLeaks.org, arată că militarii români ar fi fost ţinta unui plan de răpire coordonat de mollahul Dadullah, lider religios taliban, despre care se presupunea că se ascunde în Regiunea Wakiristan din Pakistan. Printre persoanele care urmau să fie răpite se numărau diplomaţi străini din Afganistan, precum şi militari români din Regiunea Kandahar. În noiembrie 2006, în acea zonă, din partea României acţiona Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” din Bucureşti.
Discordanţe între raport şi precizarea oficială a MApN
Unele rapoarte postate pe WikiLeaks.org, care fac referire la trupele româneşti, nu se prea potrivesc cu datele oficiale prezentate la momentul respectiv de Ministerul Apărării Naţionale ( MApN). Două dintre documentele de acum cinci ani, vizează aceeaşi zi, respectiv data de 24 aprilie 2005. Unul dintre rapoarte menţionează o misiune de patrulare a românilor, în timpul căreia a fost detonat un dispozitiv explozibil improvizat, amplasat cel mai probabil de forţele talibane care vizau forţele de Coaliţie şi pe cele afgane. În urma evenimentului, un militar român a murit, iar alţi doi au fost răniţi, se arată pe WikiLeaks.org. Pe site-ul MApN este menţionat chiar şi în prezent că, la data de 24 aprilie 2005, sublocotenentul Narcis Şonei a decedat în timpul desfăşurării unei misiuni de patrulare, când TAB-ul în care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat, ceea ce a declanşat detonarea muniţiei din interiorul transportorului. Militarul a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemn de război. În urma aceluiaşi eveniment, au fost răniţi sergenţii Gabriel Hanganu şi Adrian Dogaru. Un alt document prezentat în rapoartele de pe site-ul WikiLeaks.org vorbeşte şi de producerea, la 3 decembrie 2005, a unui accident de către un blindat („armored personnel carrier”) al forţelor româneşti. Autoturismul ar fi lovit un cetăţean afgan, care a fost rănit la cap. În raportul cu pricina, nu sunt date alte detalii despre acest incident. Mai departe, un alt document precizează că, în data de18 mai 2006, în urma unui atac care a vizat două vehicule americane, au rezultat un mort (civil american) şi cinci răniţi uşor (doi civili americani, doi interpreţi afgani şi un român, membru al unei echipe de securitate). Evenimentul în cauză nu a fost făcut public la Bucureşti, la acea dată. Un alt raport de pe WikiLeaks.org menţionează că, pe 19 iunie 2006, un blindat românesc ar fi lovit un DEI, incident soldat cu un mort şi patru răniţi. Documentul arată că alte două dispozitive explozive au fost găsite şi detonate de echipele de genişti la 50 de metri distanţă. Evenimentul este probabil acelaşi cu cel despre care MApN a anunţat o zi mai târziu. Potrivit site-ului MApN, la 20 iunie 2006 „sublocotenentul, Ionel Gheorghiţă Drăguşanu şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni de patrulare. Transportorul în care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război”. În urma aceluiaşi eveniment, sublocotenentul Dinu Răzvan Manoilă, plutonierul Iosif-Adrian Luca-Micu, sergenţii Costinel Valerică Slăniceanu şi Laurenţiu Şerban au fost răniţi în urma declanşării unui dispozitiv explozibil improvizat, se arată pe site-ul MApN. Acestea sunt doar câteva dintre acţiunile în care au fost implicaţi militari români, şi care apar în rapoartele de pe WikiLeaks.org postate în seara zilei de 25 iulie, anul acesta.
MApN: „No comment”
Conducerea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) nu a declarat nimic până în prezent, cu privire la sutele de articole apărute în presa centrală românească şi cea internaţională, despre implicarea militarilor români în uciderea unor afgani, potrivit rapoartelor postate pe site-ul WikiLeaks.org : „Ministerul Apărării Naţionale nu face comentarii în legătură cu informaţiile publicate de mass-media pe tema operaţiunilor militare din Afganistan”, a fost răspunsul oficial dat presei române, de purtătorul de cuvânt al MApN, Costi Spînu, la 48 de ore de publicarea datelor pe site-ul WikiLeaks.org.
La Bistriţa, reprezentanţii Batalionului 812 Infanterie „Şoimii Carpaţilor” aplică aceeaşi metodă: „Noi nu putem să spunem nimic, atâta timp cât purtătorul de cuvânt al MApN nu a dat nici un comunicat. Dacă nu s-a făcut ceva oficial la nivel de structură, la Minister, nici aici nu se face”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Cristian Maris, locţiitorul purtătorului de cuvânt al Brigăzii 81 Mecanizate Bistriţa, din cadrul Batalionului 812 Infanterie „ Şoimii Carpaţilor”. Precizăm că, mai mulţi militari bistriţeni din cadrul Brigăzii 81 Mecanizate Bistriţa, au plecat recent, în perioada iunie – iulie în teatrele de operaţiuni din Afganistan, urmând să se întoarcă acasă începând cu luna noiembrie. Potrivit unor ziare centrale româneşti, surse din interiorul MApN au explicat că documentele postate pe internet pe site-ul WikiLeaks.org, sunt rapoarte operaţionale, transmise de militarii români din cadrul ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă de Securitate) către comandamentul ISAF de la Kabul. Aceste rapoarte au un caracter strict secret, şi nu se transmit şi la Bucureşti, ci doar către conducerea ISAF, căreia i se subordonează, din punct de vedere operaţional, majoritatea militarilor români din Afganistan. Un cotidian electronic din România, susţine că, neoficial, reprezentanţi ai MApN au declarat că divulgarea unor evenimente petrecute anii trecuţi, nu ar afecta securitatea militarilor români aflaţi acum în Afganistan, dar, „ar putea afecta imaginea unui anumit soldat”.
Doar începutul?
Publicarea dosarelor secrete pe site-ul WikiLeaks.org a fost făcută la doar câteva zile după ce 45 de civili afgani au fost ucişi de o rachetă, care ar fi putut fi trasă de militari NATO. Cele mai grave dezvăluiri postate de WikiLeaks.org se referă la ucideri de civili şi alte acţiuni „contrare principiilor etice”. Fondatorul site-ului, Julian Assange consideră că aceste dezvăluiri ar putea duce la declanşarea unor acţiuni în justiţie privind crimele de război. „Nu vom prezenta doar incidente foarte grave, ci o gamă largă de evenimente, de la moartea unor copii, la operaţiuni majore soldate cu sute de morţi. (…) Este de competenţa unui tribunal să stabilească în mod clar dacă au fost sau nu crime. Însă, la prima vedere, se pare că, în aceste documente există dovezi privind comiterea de crime de război”, a explicat Julian Assange, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Londra, pe 26 iulie, a doua zi de la postarea pe site-ul WikiLeaks.org a miilor de rapoarte ce au zguduit o lume întreagă.
Iulia Stupinean
