Șeful Poliției Rutiere Bistrița-Năsăud, comisarul șef Ciprian Buta, are probleme de ordin disciplinar în cadrul instituției din care face parte, IPJ Bistrița-Năsăud, după ce în luna iunie acesta l-a înjurat, pe un grup de WhatsApp, pe inspectorul șef, comisarul șef Mihai Lupșa. Aceasta nu este însă singura răbufnire a lui Buta, fiindcă tot în iunie, acesta a avut o altercație cu subcomisarul Dorin Sorin Nemeș pe care șeful de la Rutieră îl luase în vizor de ceva vreme.
După înjurăturile adresate de Ciprian Buta lui Mihai Lupșa, pe grupul de WhatsApp, problema s-a îngroșat rău de tot, mai ales că Dorin Nemeș i-a făcut o plângere șefului de la Rutieră, în urma căruia în IPJ au poposit “băieții” de la Controlul Intern. În final, Buta s-a ales cu o mustrare scrisă, care i-a mai tăiat din drepturi și evident i-a afectat imaginea.
Drept urmare, comisarul șef Ciprian Buta s-a adresat instanței de judecată, în prima fază solicitând suspendarea deciziei. Numai că, instanța nu i-a dat dreptate.
A cerut suspendarea deciziei
Gazeta de Bistrița a intrat în posesia motivării deciziei instanței, pronunțată în dosarul în care Buta a cerut suspendarea executării actului administrativ emis de IPJ Bistrița-Năsăud.
“Reclamantul Buta Ciprian, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Bistrița-Năsăud, a solicitat suspendarea Dispoziției Șefului Inspectoratului Bistrița-Năsăud, nr. 414 din 19.06.2020 pentru comiterea abaterii disciplinare: „Comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului s au prestigiului instituției și neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autorități anume abilitate de lege”, fapte prevăzute de art. 57 lit. a și b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; cu cheltuieli de judecată în funcție de poziția pârâtei.
În motivare s-a arătat că prin Dispoziție Șefului Inspectoratului Bistrița-Năsăud, nr. 414 din 19.06.2020, a fost sancționat cu mustrare scrisă.
În sarcina sa s-a reținut că, „în data de 06.05.2020 și respectiv 08.05.2020 a postat pe grupul WhatsApp Toboșarul BN mesaje jignitoare și calomnioase la adresă domnul inspector șef, iar 07.05.2020 nu a respectat dispozițiile verbale ale domnul inspector șef de a se prezenta la dânsul„.
Prin prezenta cerere de ordonanță președințială solicită suspendarea efectelor acestei Dispoziții, deoarece aceasta îi vatămă drepturi personale pe perioada în care se va judeca acțiunea în contencios administrativ formulată”, se arată în documentul instanței.
Și-a înjurat șeful și nu i-a respectat ordinele
De cealaltă parte, reprezentanții IPJ Bistrița-Năsăud au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ, și au arătat că Buta a fost sancționat disciplinar cu „mustrare scrisă”, pentru comiterea abaterilor disciplinare de:
– „comportarea necorespunzătoare, în serviciu , familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției” și „neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege”, prev. de art. 57 alin .1 lit. a) și b) din Legea 360/200.2, cu modificări le și completările ulterioare.
„În fapt, în sarcina comisarului șef de poliție Buta Ciprian au fost reținute următoarele aspecte: în data de 06.05.2020 și respectiv 08.05.2020 a postat pe grupul WhatsApp «Toboșarul B-N» mesaje jignitoare și calomnioase la adresa domnului inspector șef, iar în 07.05.2020 nu a respectat dispozițiile verbale ale domnului inspector șef de a se prezenta la dânsul.
Scopul grupului WhatsApp «Toboșarul B-N» este facilitarea comunicării și a diseminării unor date privind ordine, dispoziții sau alte măsuri dispuse. Acest grup a fost creat î n cursul anului 2017 cu scopul menționat m ai sus. De-a lungul timpul, s-au postat pe acest grup și diverse mesaje cu ocazia unor sărbători legale, zile de naștere, evenimente generale din societate sau chiar filmulețe cu tentă amuzantă. Din luna aprilie 2019, începând cu data intrării in vigoare a Regulamentului de ordine interioară al IPJ Bistrița-Năsăud aprobat prin Dispoziția zilnică a șefului inspectoratului nr. 72 din 15.04.2019, la art. 17 a l in. 4 din Regulament s-a statuat că „Regulile de politețe și de comportament menționate în prezentul Regulament și în Codul Deontologic al Polițistului sunt valabile și pentru aplicațiile și serviciile de mesagerie cu acces la internet, utilizate în activitatea curentă”, cum ar fi spre exemplu grupurile de WhatsApp.
Elementele constitutive ale abaterii disciplinare s-au conturat ca urmare a mesajelor postate de către domnul comisar șef Buta Ciprian – șeful serviciului Rutier pe grupul de comunicare și informare WhatsApp Toboșarul IPJ BN constituit din 42 de polițiști cu funcții de conducere și execuție.
Faptul că mesajele au fost postate astfel încât să fie văzute de numeroase persoane conferă grupului un caracter public, încalcă normele de conduită prevăzute de ordinele și dispozițiile interne și nu sunt în concordanță cu prevederile Statutului polițistului. Chiar dacă șeful Serviciului Rutier ar avea nemulțumiri justificate la adresa șefului inspectoratului cu privire la activitatea profesională, acesta trebuia să le raporteze pe cale ierarhică conform normelor interne, chiar și la eșaloanele superioare ale inspectoratului în situația în care nu i-ar fi fost rezolvate într-un mod favorabil pe plan local.
Din audierea unui număr de 36 de polițiști din cei 42 din care este constituit grupul rezultă că o mare parte dintre polițiști s-au simțit indignați de mesajele postate de către domnul comisar șef Buta Ciprian, au fost uimiți, surprinși neplăcut de conținutul acestora și le-au perceput ca fiind nepotrivite. Toți polițiștii care au vizualizat mesajele sau o parte din acestea au apreciat că eventualele nemulțumiri ale șefului Serviciului Rutier ar fi trebuit soluționate într-un alt cadru instituțional, nu în asemenea manieră pe un grup de informare și comunicare. De asemenea, s-a stabilit că mesajele postate de către domnul comisar șef Buta Ciprian au făcut subiectul unor dezbateri și între alți polițiști care nu făceau parte din grup și au ajuns chiar la urechile unor persoane din afara unității cu care I PJ Bistrița-Năsăud dezvoltă relații de cooperare sau colaborare, fiind afectat într-o oarecare măsură prestigiul instituției.
Având în vedere vasta experiență managerială a domnului comisar șef Buta Ciprian care a ocupat și funcția de adjunct al șefului inspectoratului pe linie de investigații criminale, consideră că un astfel de comportament ar putea afecta relațiile ierarhice d e subordonare în cadrul instituției prin știrbirea autorității unei persoane aflate în vârful ierarhiei unei instituții publice de interes național.
Condescendența relațiilor profesionale are drept principal temei obiectiv respectarea ierarhiilor. In lipsa unei astfel de percepții, intransigența și onestitatea profesională ar fi complet desuete. Aceasta este, de altfel, motivația reglementării exprese de către legiuitor a unor principii clare de etică într-un document intitulat Codul de etică și deontologie al polițistului
Aceste principii au fost inserate și în fisa postului nr. XXX/03.03.2017 întocmită pentru funcția de șef Serviciu Rutier, respectiv la capitolul B Cerințele postului, punctul 6 – Atitudini necesare/comportament solicitat unde se prevede că ofițerul trebuie arate «devotament și loialitate fată de instituție, tact, atitudine de cooperare socială și disponibilitate de a lucra în echipă”, să aibă un comportament echilibrat si stăpânire de sine (fără excese sau izbucniri emoționale)» și să dea dovadă de «prestanță, limbaj și vestimentație adecvată, respectarea regulilor de politețe)»”, se arată în documentul instanței.
Astfel, ofițerul de poliție a încălcat normele etice și deontologice specifice și/sau a celor referitoare la îndeplinirea atribuțiilor/îndatoririlor profesionale.
Solicitare fără fundament
După ce a analizat actele depuse la dosar, instanța a ajuns la concluzia că nu se impune suspendarea actului administrativ emis de IPJ Bistrița-Năsăud.
“Tribunalul constată că prin dispoziția nr. 414 / 19.06 .2020 emisă de Șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantului Buta Ciprian cu „ mustrare scrisă ”, reținându-se săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzut e de art. 57 alin.1 lit. a și b din Legea nr. 360/ 2002, respectiv «comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției» și «neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici…».
În motivarea actului administrativ, obiect al litigiului pendinte s-a reținut că «în data de 06.05.2020 și respectiv 08.05.2020 a postat pe grupul WhatsApp „Toboșarul B-N” mesaje jignitoare și calomnioase la adresa domnului inspector șef, iar în 07.05.2020 nu a respectat dispozițiile verbale ale domnului inspector șef de a se prezenta la dânsul”, fiind încălcate normele etice și deontologice specifice și/sau a celor referitoare la îndeplinirea atribuțiilor/îndatoririlor profesionale, respectiv: art. 6 litera „i” si „l” din H.G. nr.991/2005 privind Codul de etică si deontologie al polițistului; a rt.17 alin. 4 din Regulament de ordine interioară al IPJ Bistrița-Năsăud aprobat prin Dispoziția zilnică a șefului inspectoratului nr. 72 din 15.04.2019; Capitolul B – Cerințele postului, punctul 6; art. 41 lit. „a”, „d”, „e” ș i „h” din Legea nr. 360 /2002 .
În esență, reclamantul susține că actul administrativ în cauză a fost emis cu încălcarea legii, deoarece persoana decidentă s-a aflat în conflict de interese.
Se impune a se sublinia că, în accepțiunea legii , cazul bine justificat este reprezentat de împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ,pornind de la aspectul că suspendarea actului administrativ este reglementată ca o excepție de la aplicarea principiului conform căruia actul administrativ cu caracter unilateral se execută din oficiu(acesta beneficiind de prezumția de legalitate și de veridicitate), în scopul acordării unei protecții provizorii a drepturilor și intereselor particularilor până în momentul în care instanța competentă va cenzura legalitatea actului, însă pentru ca această măsură excepțională să poată opera, nu este suficient doar ca partea interesată să susțină că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, ci trebuie să prezinte argumente pe baza cărora să se poată realiza o analiză în concret a cazului bine justificat și a iminenței unei pagube în raport cu natura și amploarea măsurii dispuse prin actul contestat.
De altfel, dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004 reprezintă transpunerea în dreptul național a prevederilor, cu valoare de principiu, cuprinse în Recomandarea R(89) 8 a Comitetului de miniștri al Consiliului Europei privind protecția judiciară provizorie în materie administrativă, potrivit cărora „măsurile de protecție provizorie pot fi îndeosebi acordate, dacă executarea actului administrativ este de natură să creeze prejudicii grave, reparabile doar cu dificultate, și sub condiția existenței unui caz prima facie împotriva validității actului respectiv.
Astfel, în ceea ce privește prima condiție, aceea a existenței unui caz bine justificat, tribunalul reține că aceasta nu este îndeplinită în cauză, deoarece presupune existența unei puternice îndoieli asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu.
Fără îndoială, aparența de nelegalitate nu se limitează la verificarea regularității procedurii administrative sau a dimensiunii formale a actului administrativ, ci poate fi circumscrisă și unor motive ce țin de fondul raportului de drept administrativ, de legalitatea substanțială a actului supus evaluării. Dar îndoiala serioasă trebuie să fie evidentă, să poată fi decelată cu ușurință printr-o cercetare sumară a aparenței dreptului, din moment ce este în discuție luarea unei măsuri provizorii.
Instanța investită cu soluționarea cererii de suspendare, în raport de particularitatea pricinii, constată că cercetarea aspectelor de legalitate a dispoziției de sancționare disciplinară , din perspectiva existenței unui conflict de interese în care s-ar fi aflat inspectorul șef, persoana la adresa căreia erau „mesajele jignitoare și calomnioase” postate pe grupul WhatsApp „Toboșarul B-N” necesită o analiză ce poate fi efectuată numai în cadrul litigiului de fond, unde se va statua asupra conformității sancționării disciplinare cu dispozițiile legale incidente .
În cauză, nu este identificat așadar niciun argument circumstanțiat specificului procedurii pendinte, care să permită instanței să analizeze și să concluzioneze apoi, în sensul conturării împrejurărilor apte să creeze o îndoială puternică, serioasă în privința legalității actului administrativ, cu atât mai mult cu cât, decizia în discuție a fost precedată de raportul de cercetare prealabilă nr.177.038/16.06.2020, raport în care se descriu ( la pct. III și IV ) etapele procedurii , inclusiv înaintarea Raportului nr.2318/8.05.2020 întocmit de șeful inspectoratului « către Inspectoratul General al Poliției Române – în atenția domnului inspector general », raport restituit împreună cu întregul material, prin adresa nr.xxxxx/FAR/15.05.2020, pentru verificarea aspectelor referitoare la conduita comisarului șef de poliție Buta Ciprian și aprecierea asupra măsurilor legale necesare, în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2002.
Referitor la condiția producerii pagubei iminente, tribunalul apreciază că nu este nici aceasta verificată în speță, în condițiile în care reclamantul deși a susținut faptul că aplicarea măsurii contestate – «mustrare scrisă» îl prejudiciază prin afectarea ireversibilă a posibilității «de a exercita anumite drepturi conform Statului polițistului » , nu a indicat în concret care ar fi aceste „drepturi”( doar în concluziile orale apărătorul acestuia a făcut referire la dreptul de participare la concursuri) , după care să dovedească că, în perioada următoare sancționării, exercitarea acestor drepturi este realmente afectată și aptă să producă un «prejudiciu material viitor și previzibil », cu atât mai mult cu cât s-ar ajunge la concluzia că cerința iminentei pagubei este presupusă în majoritatea actelor administrative apreciate ilegale, ceea ce ar contraveni caracterului de excepție al instituției suspendării executării actelor administrative în reglementarea Legii nr. 554/2004”, a motivat instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Decizia instanței bistrițene nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, la finele lunii august.
