Una dintre primele cooperative agricole din Bistrița-Năsăud s-a constituit acum 6 ani, la Chiochiș. Aceasta a fost pusă pe picioare chiar de primarul comunei, Vasile Silași. La 6 ani de la constituirea acestei organizații menite să-i adune pe agricultorii din zonă, ANAF cere în instanță falimentul acesteia.
La începutul acestei luni, D.G.R.F.P.C Cluj-Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud a înregistrat un dosar la Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin care cerea falimentul unei cooperative agricole. Este vorba despre Cooperativa Agricolă de Producție Zestrea Chiochiș, pusă pe picioare acum 6 ani, tocmai de primarul Vasile Silași.
Deocamdată procesul este la început, primul termen de judecată fiind stabilit pentru mijlocul lunii viitoare. Cert este că în spatele acestei mișcări a Administrației Județene a Finanțelor Publice este o datorie pe care cooperativa o are statului.
Potrivit raportărilor financiare a cooperativei, care are zero angajați, în 2021, cifra de afaceri era de doar 100.000 de lei, de altfel cea mai mare de la înființare. Profitul era și el modest, de doar 28.205 lei, iar datoriile ajungeau la 265.611 lei.
În 2020, cooperativa raporta o cifră de afaceri de 84.495 de lei și un profit de 30.762 de lei. Datoriile ajungeau la 255.000 de lei. În 2019, cifra de afaceri ajungea la 92.571 de lei, iar profitul la doar 5.000 de lei. Datoriile treceau și atunci de 260.000 de lei. În 2018, cifra de afaceri trecea de 100.000 de lei, însă cooperativa înregistra pierderi de 116.900 de lei. Datoriile ajungeau atunci la 236.000 de lei.
Planuri mari la înființare pentru cooperativa agricolă
Cooperativa Agricolă de Producție Zestrea Chiochiș a fost printre primele astfel de asocieri din județ. A fost pusă pe picioare în 2017, de primarul comunei Chiochiș Vasile Silași și alte 23 de persoane. Printre primii membri ai cooperativei s-a numărat, și se mai numără și acum, chiar deputatul social-democrat Daniel Suciu.
În prezent, numărul asociaților a scăzut la 20, patru, printre care și primarul Vasile Silași, părăsind cooperativa.
Toate investițiile erau suportate în mod egal de membrii asociației, la fel și profitul. Concomitent, se căutau alte surse de finanțare, cooperativele având mai multe șanse în acest sens decât agricultorii și oamenii de afaceri individuali.
„Aceasta a fost înţelegerea noastră, fiecare intră în asociaţie cu părţi egale, fiecare beneficiază de profit în mod egal. În înţelegerea noastră nu acceptăm sume de bani mai mari. Totul se împarte la acei membri ai cooperativei. Când am hotărât să înfiinţăm această cooperativă am hotărât ca cel puţin trei ani de zile veniturile să fie direcţionate spre investiţii”, explica primarul Vasile Silași, în 2017.
Printre investiții s-a numărat o hală și o linie de producție menite să scape comuna de resturile vegetale de pe terenuri sau alte suprafețe agricole sau silvice. Linia de producție a costat 37.000 de euro, iar hala alți 10.000 de lei. Resturile rezultate urmau să fie transformate în peleți pentru încălzire. Linia de producție urma să aibă o capacitate de 10 tone de peleți pe zi, iar terenurile din comună asigurau materia primă pentru următorii 10 ani.
„Având în vedere că există o criză a lemnului, mai ales în zona de şes în care suntem noi. Ar rezolva de asemenea o mare parte din problema resturilor vegetale, de pe păşuni, de pe terenurile agricole. Acestea vor fi transformate în peleţi. Momentan acestea se ard, putrezesc sau pur şi simplu sunt lăsate să crească în continuare”, spunea Vasile Silași, în 2017, pentru un ziar național.
Pe lista de proiecte se mai aflau plantarea a 100 de hectare de salcie energetică, menită să alimenteze fabrica de peleți, dar și un abator mobil și o carmangerie, care să îi ajute pe crescătorii de porci din localitate.
Pentru o perioadă, cooperativa a folosit și fosta brutărie din localitate, unde s-a realizat o pâine tradițională, care se făcea în zonă, rețeta fiind culeasă de la bărânii comunei. Tot acolo s-au făcut și cozonac după rețeta din zonă sau plăcinte cu varză și brânză. O vreme, aceste produse s-au găsit în magazine.
Cooperativele agricole sunt încurajate de câțiva ani
Ideea de cooperativă agricolă este încurajată deja de câțiva ani și vine să îi ajute pe producătorii locali să facă față unei piețe dominate de marii producători și marile lanțuri comerciale. Este practic o organizație economică formată prin asocierea liber consimțită a unui grup de persoane pentru producerea, cumpărarea și desfacerea în comun a unor produse.
Cooperativele sunt întreprinderi centrate pe oameni deținute și conduse de și pentru membrii lor pentru a-și realiza visele comune. Profitul generat este reinvestit în cooperativă sau restituit membrilor. Aceștia au drepturi egale de vot, indiferent de valoarea capitalului cu care contribuie la întreprindere.
Unul dintre cele mai importante avantaje ale cooperativelor este inovația tehnologică, pe care fermierii și agricultorii mici nu și-o permit pe cont propriu. Acestea sprijină agricultorii să își comercializeze mai bine produsele, obținând prețuri mai bune în schimbul acestora.
Prima cooperativă agricolă din județ a fost însă înființată la Sîngeorz-Băi, în anul 2015. Funcționează și astăzi, la aproape 10 ani de la înființare și a fost prima cooperativă agricolă care a primit dreptul de a folosi termenul de „produs montan”.
Aceasta a ajuns la peste 400 de membri și mai bine de 10 produse care au eticheta „produs montan”. Printre produsele montane din Sângeorz-Băi de pe lista Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se numără brânza frământată și groșciorul, dar și cașcavalul, telemeaua, urda și cașul din lapte de vacă.
Potrivit raportării pentru 2022, cifra de afaceri înregistrată de cooperativa din Sângeorz-Băi a fost de 225.905 lei, iar profitul de doar 14.000 de lei. Datoriile ajungeau în 2022 la 31.329 de lei.
În 2021, cooperativa raporta o cifră de afaceri de 200.000 de lei și un profit net de 143.000 de lei. Datoriile ajungeau la 24.400 de lei. În 2020, cifra de afaceri era de 143.000 de lei, iar profitul de doar 50.600 de lei. Datoriile erau însă mai mari, ajungând la 88.000 de lei.
În 2019, cifra de afaceri abia se apropia de 50.000 de lei, iar profitul era de doar 4.400 de lei. Datoriile însă erau uriașe, ajungând la aproape 800.000 de lei. Se pare că mare parte dintre ele au fost achitate în anul următor, când cooperativa a rămas cu doar 10% din datorii.
Cel mai bun an pare să fi fost 2016, când profitul net ajungea la 480.000 de lei, deși cifra de afaceri era de doar 57.700 de lei. Numărul de angajați ai cooperativei a crescut de la un an la altul, în 2022, cooperativa raportând 8 angajați. Și valoarea capitalurilor proprii a crescut de la un an la altul, în 2022 fiind de 739.900 de lei.
