Administratia locala din comuna Dumitra este cu mult mai competenta decât cea din municipul Bistrita. Aceasta a fost singura localitate de pe raza judetului care a reusit sa acceseze fonduri nerambursabile acordate de Guvern, desi alesii municipiului Bistrita au depus un pompos proiect pentru amenajarea padurii Schullerwald, deoarece normele europene cer o suprafata de spatiu verde de 20 metri patrati pe cap de locuitor, iar în Bistrita la ora actuala sunt doar 7 mp pentru un cetatean.
Ani la rând, suprafetele prea mici de spatii verzi erau subiecte de interes doar pentru ecologisti, iar acum au devenit obligatii pentru primariile care sunt nevoite sa se conformeze normelor europene. Pentru a încuraja extinderea zonelor verzi, Guvernul a aprobat alocarea a 60 de milioane de lei, fonduri nerambursabile pentru „Proiectul National de Îmbunatatire a Calitatii Mediului- prin realizarea de spatii verzi în localitati” initiat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Prima etapa a programului s-a desfasurat în perioada 27 iulie – 15 august 2007, când toate administratiile locale din tara au fost asteptate sa predea proiecte pentru a accesa aceste fonduri guvernamentale. Finantarile au tinut cont, fireste, si de tipul de proiect care a fost prezentat de solicitant : înfiintare de parcuri noi, extindere sau modernizare. Sumele cele mai mari de bani, respectiv 2.000.000 de lei (plafonul maxim acordat pentru un proiect), urmau sa fie alocate proiectelor care vizeaza înfiintarea de parcuri noi. Pragurile stabilite pentru celelalte tipuri de proiecte au fost: 1.000.000 de lei pentru extinderea parcurilor, respectiv 700.000 pentru reabilitarea spatiilor verzi deja existente. Printre categoriile de lucrari si dotari eligibile se numara tunderile de modelare, achizitiile de puieti si seminte, drenajele si desecarile, fântânile arteziene, lacurile de agrement, amenajarile de locuri de joaca, realizarea de alei si rondouri, achizitionarea de mobilier pentru spatii de joaca, recipiente pentru colectarea selectiva a deseurilor, WC-uri ecologice, etc. Prioritate au avut si vor avea în continuare proiectele cu partea de contributie mai mare, proiectele care vizeaza utilizarea de materiale ecologice, cele referitoare la crearea de noi spatii verzi sau extinderea a celor existente.
Proiectul Scullerwald neaprobat
Administratia locala Bistrita a elaborat un proiect, „Amenajare Padure Schullerwald”, în speranta de a obtine aprobarea finantarii nerambursabile din partea Guvernului. Proiectul, foarte pompos, prevedea amenajarea de alei pietonale, platforme de pamânt si nisip pentru cei mici, amplasarea de banci, mese, locuri pentru divertisment, chioscuri tip foisor, instalatii de iluminat, iar pentru o igiena totala, pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor si toalete ecologice. Toate acestea erau prevazute pe un spatiu nu mai mic de 33 de hectare de padure. Desi a fost anuntat cu surle si trâmbite fastuosul proiect al municipalitatii a esuat, asta dupa ce a implicat costurile realizarii unui proiect de fezabilitate si a platii diferitelor taxe. Bugetul proiectului s-a ridicat la 2,5 milioane de lei, din care doar 5% ar fi reperezentat contributie proprie a Ocolului Silvic Municipal, plafonul maxim acordat pentru realizarea de noi parcuri fiind astfel depasit cu 500.000 de milioane de lei. Proiectul nu a fost aprobat, astfel nesituându-se printre cele 102 aprobate pe plan national.
Singurul proiect din judetul Bistrita Nasaud aprobat pentru finantare a fost cel realizat de administratia locala a comunei Dumitra. Asfel comuna a accesat prin intermediul „Programului National de Îmbunatatire a Calitatii Mediului-prin realizarea de spatii verzi în localitati” o suma de 312.654 de mii de lei. Fiind foarte realiste, autoritatile din comuna bistriteana Dumitra, nu s-au întins mai mult decât a fost nevoie si s-au situat printre putinele proicte la nivel de tara aprobate.
Bistrita în deficit de zone verzi
La ora actuala, în municipiul Bistrita exista de aproape trei ori mai putin spatiu verde pe cap de locuitor decât media pe tara. Parcurile, plantatiile florale si scuarurile masoara putin peste 100.000 de metri patrati, revenind aproximativ un metru patrat pe cap de locuitor. Orase precum Viena sau Graz au peste 100 de metri patrati pe cap de locuitor. Majoritatea spatiilor verzi din jurul blocurilor de locatatari, care cuprindeau si spatii de joaca pentru copii, au fost transformate de municipalitate în parcari, iar acum se construieste pe orice petec de pamânt ramas neatins. Aceste actiuni au contribuit serios la micsorarea zonelor verzi din municipiu. Acum Primaria Bistrita, la fel ca si alte primarii din tara, se vede nevoita sa se conformeze cererilor Uniunii Europene si sa mareasca spatiile verzi pâna la suprafata de 20 de metri patrati pe cap de locuitor în decursul urmatorilor doi ani, iar pâna în anul 2013 aceste spatii vor trebui sa se extinda pîna la 26 de metri patrati.
Înca o încercare
Etapa a doua a Programului national de îmbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati se desfasoara în perioada 3 -31 ianuarie a.c. Administratia locala a municipiului Bistrita îsi va mai încerca odata norocul. Anul acesta suma nerambursabila pusa la bataie de Guvern este la fel de mare ca si anul trecut,respectiv 60 de milioane de lei. Pentru 2008, la Bistrita, sunt în stadiul de elaborare doua proiecte; primul prevede transformarea platformei din padurea Codrisor în zona de agrement si al doilea prevede marirea spatiului verde din parcul municipal.
Municipiul Bistrita este, pe zi ce trece tot mai sufocant din cauza autoturismelor, care, în lipsa spatiilor de parcare, ocupa si zonele pietonale, a blocurilor care se ridica mai nou la orice colt de strada si a deseurilor uitate cu zilele de societatile de salubritate pe spatiile verzi care acum par a fi pe cale de disparitie. Zonele verzi ale urbelor sunt foarte importante pentru biodiversitate si sunt cele mai importante instrumente de protectie a mediului în zonele urbane.
Iulia Balazs
