Acest articol vine pe fondul unei decizii la nivelul comisiei de muncă a camerei deputaților. Această comisie a adoptat marți, cu majoritate de voturi, un raport de admitere la inițiativa legislativă care majorează Indicatorul Social de Referință (ISR) de la 500 de lei la 1.200 de lei, practic o creștere cu 140% a indicatorului în funcție de care sunt calculate ajutorul de șomaj și alte prestații sociale.Potrivit raportului adoptat de Comisia de muncă, majorarea va fi una etapizată pe următorii trei ani: de la 1 ianuarie 2021 ISR crește la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1.200 de lei, după care se indexează cu inflația. Raportul de admitere a fost adoptat cu majoritate de voturi, deputații PNL și USR votând împotrivă. Inițiativa urmează să intre acum pe ordinea de zi a următorului plen al Camerei Deputaților, care este forul decizional în acest caz.
Dilema ajutorului de stat a reprezentat în România ultimilor ani un conflict intens politizat, menit să polarizeze societatea, ale cărui rezultate au fost de scindare a populației și de întărire a stereotipurilor pe baza de statut social. Din dorința de a mai câștiga o pâine electorală, anumiți reprezentanți vocali ai partidelor de dreapta, au blamat vehement și fără prea multe argumente atașate, beneficiarii de ajutor social. În primă etapă s-a recurs la argumentul costurilor mari invocându-se lipsa banilor pentru a susține astfel de programe sociale care nu, în aparența lor, niciun beneficiu țară. Mai apoi, când argumentul banilor a devenit răsuflat, s-a recurs la un discurs denigrant, care punea beneficiarul de ajutor social la marginea societății moderne și prospere pe care ne-o dorim cu toții. “Asistații social”, așa cum au fost numiți mai mulți cetățeni la grămadă, făcându-se abstracție că există peste 10 categorii de beneficiari ale acestor fonduri. În cele din urmă, s-a produs și politizarea acestei categorii defavorizate, prin care asistaților social li s-a atribuit un partid generic cu care să voteze și un set de non-valori care îi definesc (leneși, tepari, needucați).
Se pare că și de data aceasta, chiar dacă inițiatorul legii a fost un parlamentar USR, inițiativa a primit aviz negativ din partea partidului său în cadrul comisiei de muncă din parlament. Motivul ar fi lipsa banilor pentru asigurarea ajutorului social precum și impactul bugetar la nivel de stat care ar putea impacta negativ economia și așa afectată de actuala criză sanitară. Impactul bugetar al majorării ISR este calculat de inițiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce guvernul estimează un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual.
În ciuda a ceea ce se crede despre situația dezastruoasă pe care o aparentă creștere a indicelui social de referință l-ar aduce, este de menționat că, în categoria oamenilor afectați se vor numără nu mai mult de 255.000 de persoane. La o căutare simplă aflăm că numărul celor care beneficiază de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) este infimă în schema națională de de Protecție Socială a României. Conform unei analize efectuate de Monitorul Social, pe anul 2018, statul cheltuia aproximativ aproximativ 0.1-.0.2 % din PIB în această direcție și pentru aceste persoane. Numărul efectiv de adulți apți de muncă care primesc ajutoare este de 254.000, iar numărul dosarelor este în scădere de la.
Pe deasupra, argumentul lenei și al neintegrării în rândul clasei muncitoare nu se susține la marea majoritate a cazurilor de asistență socială. Locurile de muncă din România sunt concentrate în câteva zone ale țării unde se crează uneori chiar și o criză a forței de muncă. Conform Eurostat, cele două regiuni sunt Bucureşti/Ilfov şi nord-vestul ţării, unde se află 46% din locurile de muncă neocupate la nivel naţional şi unde trăiesc doar 11% dintre românii care beneficiază de venitul minim garantat. Cea mai mare parte a acestora, 89%, adică 171.000 de persoane, locuiesc în restul ţării, unde se află doar 25.000 de locuri de muncă disponibile.În schimb, marea majoritate a oamenilor apți de muncă se află în zonele rurale și defavorizate.
Pe lângă numărul mic de locuri de muncă din mediile rurale, trebuie să ținem cont că marea majoritate a beneficiarilor de ajutor social în baza VMG nu au terminat ciclurile de educație obligatorie. Aproximativ 70% din aceștia nu am terminat ciclul gimnazial de învățământ, fapt care îi scot din start din schema integrării în mediul muncitoresc și, mai rău decât atât, nu pot intra nici la cursuri de calificare și formare pentru a învăța o meserie practică.
Mai apoi, creșterea urmează a fi etapizată pe următorii ani, pentru a elimina orice eventual blocaj bugetar. Inițiatorul legii a declarat acest fapt argumentând că, la nivelul Uniunii Europene cheltuielile pe care le are România cu persoanele ce au nevoie de ajutor social în baza VMG sunt cele mai mici din ultimii ani.
“Creșterea ISR va rezulta automat într-o majorare a diverselor beneficii sociale acordate prin raportare la ISR, cum ar fi ajutorul pentru șomaj, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, etc. Impactul bugetar total al majorării de la 500 la 1200 de lei a ISR e de 1% din PIB și este atenuat prin faptul că, potrivit calculelor noastre, acești bani se întorc în economie, aproape în întregime (0.9% din PIB) prin intermediul consumului”, a declarat Adrian Dohotaru, inițiatorul legii
O sumă similară cheltuită actual de statul român este cea atribuită pensiilor speciale. O analiză profit.ro etalează o planificare a cheltuielilor în acest domeniu echivalentă cu 9,15 miliarde de lei. PE deasupra, majoritatea beneficiarilor nu fac parte dintr-o categorie defavorizată și se însumează la numai 150.000 de persoane. Costurile sunt similare cu cele menționate mai sus cu toate că deservesc cu 100.000 de persoane mai puțin.
Așadar, există și fonduri, și motive întemeiate pentru ca indicele social de referință să se mărească. Această măsură, fie ea blamată ca fiind populistă, este într-adevăr o mișcare benefică pentru populație, ale cărei costuri de trai s-au mărit exponențial în ultima perioadă.
