Indiferenţa autorităţilor provoacă drame. Terorizat psihic de soţie şi concubinul acesteia, care încearcă prin orice mijloace să-l lase fără casa cumpărată de el, ameninţat şi batjocorit, un orădean şi-a înjunghiat soaţa. După ce, în prealabil, sesizare de nenumărate ori Poliţia şi Parchetul despre situaţia insuportabilă creată printr-o decizie a instanţei.
Dreptate pe cont propriu
Gazeta de Oradea a relatat cazul orădeanului Ştefan Beke şi a copiilor acestuia, lăsaţi, printr-o indiferenţă suspectă a autorităţilor în grija unei mame iresponsabile. Cazul a luat acum o turnură neprevăzută ar ceea ce părea atunci o dramă familiară era cât pe ce să devină o tragedie.
„Fă paşi!”
Eliberat din penitenciar în toamna anului trecut, Beke a avut surpriza să-şi afle consoarta în propria-i casă cu un amant şi în compania altor treibărbaţi. Care, conform declaraţiei sale, l-au ameninţat să dispară. Timorat, omul a plecat şi a doarmit o vreme la părinţi şi pe la prieteni. „M-am adresat Judecătoriei Oradea pentru a-mi face dreptate, dovedind că am fost alungat din propria mea locuinţă”, spune Beke. „Însă instanţa nu a luat în considerare nici un act depus de mine şi a respins cererea mea de reintegrare şi de evacuare a concubinului fostei mele soţii. Mai mult, copiii mei, de 13 şi 9 ani, au suportat o viaţă de chin, cu beţii, scandaluri şi comportament indecent din partea soţiei şi a anturajului său. Fiul meu a fugit de acasă iar acum locuieşte la părinţii mei”. Asta a fost acum o lună. Răstimp în care nici una dintre autorităţile competente nu a făcut nimic.
Viaţă amară
Dorind să îşi recapete drepturile asupra locuinţei pe care susţine că a cumpărat-o, omul a obţinuit prin instanţă încuviinţarea de a locui în imobilul cu pricina, ocupat de fosta soţie şi concubinul acesteia. Dar atât. „Justiţia de aici este bolnavă şi oarbă. În încercările mele de a-mi recâştiga drepturile de proprietar, am apelat şi la Poliţie, pentru că am fost agresat fizic de mai multe ori. Au venit şi nu au făcut nimic, deşi au văzut că eram rănit la faţă. Sunt total dezamăgit de modul cum se aplică legea şi cum sunt respectate aici drepturile omului. Fosta soţie a avut o casă cu şase camere pe strada Progresului (actualmente Sfântul Andrei-n.n.), dar a vândut-o pe când eram eu închis. Acum, îmi pretinde şi jumătate din casa pe care am cumpărat-o eu singur”– susţine Ştefan Beke.
Fiul lui Beke nu se sfieşte să recunoască viaţa pe care avut-o cu mama sa. „Mama se dezbrăca în pielea goală şi umbla aşa în faţa noastră, nu ne dădea de mâncare şi pleca adesea zile întregi la munte sau pe la prieteni, împreună cu concubinul ei. Eu am rămas repetent şi corigent fiindcă ea nu se interesa deloc de mine. De fiecare dată când mama trebuia să vină la şedinţele cu părinţii nu venea. Nu are grijă de noi! Bea împreună cu concubinul ei. Se întâmpla adesea ca eu şi sora mea să nu mâncăm nimic toată ziua”.
Scandal şi sânge
Prin sentinţa civilă nr. 6515/2004 a Judecătoriei Oradea, lui Ştefan Beke i s-a interzis să mai locuiască în propria casă. Indiferenţa autorităţilor l-a adus pe bărbat în pragul disperării. Lui Beke i-au cedat nervii. Duminica trecută, a pus mâna pe cuţit şi a lovit, cu ură, cu sete.
Poliţia a fost sesizată telefonic duminică după amiază de către nişte vecini că Beatrice Ţibulac, fosta soţie a lui Ştefan Beke, a fost înjunghiată de acesta. Conform precizărilor făcute de Poliţie, „în urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în jurul orei 16.00, în timp ce se aflau singuri în locuinţă, victima i-a adresat mai multe injurii fostului soţ, Beke Şandor, l-a ameninţat cu un cuţit, după care acesta i-a luat cuţitul din mână şi i-a aplicat mai multe lovituri”.
Potrivit aceloraşi surse, înţepăturile nu au avut efecte grave asupra sănătăţii femeii. Plăgile de cuţit au fost superficiale, neafectându-i organele interne. În urma celor întâmplate, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus cercetarea lui Ştefan Beke în stare de libertate, el fiind acuzat de comiterea infracţiunii de vătămare corporală.
Provocat
Drama lui Beke a fost cauzată pe fondul unei acumulări de stări tensionale. Pe de o parte, indiferenţa autorităţilor l-a stârnit să-şi facă singur dreptate. Pe de altă parte, teroarea fostei consoarte şi a amantului acesteia l-au determinat să-şi apere singur pielea. Izbucnirea de violenţă a fost cauzată şi de ce I se întâmplase cu două zile înainte de incident.
„Vineri după-amiază, am pus mâncarea la foc şi m-am dus în curte. Stăteam în fotoliu, cu ochii închişi”, îşi aduce aminte Beke. „Am simţit că cineva este lângă mine, dar am crezut că e câinele şi nu am deschis ochii. Deodată, am primit o lovitură în cap şi am căzut jos. Am apucat totuşi să deschid ochii şi să-l văd plecând de lângă mine pe concubinul soţiei mele. După o jumătate de oră m-am ridicat şi am mers la vecini să anunţ Poliţia. Au venit, dar poliţiştii s-au luat de mine, spunând că e o lovitură mai veche. Deşi veniseră a patra oară, nu au făcut niciodată proces verbal şi nici nu i-au amendat nici pe fosta soţie şi nici pe concubinul ei că stau acolo fără acte. Seara, când s-au întors ei, în timp ce dormeam, au aruncat peste mine hainele mele care erau depozitate într-o cameră pe care ei nu o foloseau şi au început să caute sămânţă de scandal, să mă provoace. Fiica mea a început să plîngă. M-au făcut în toate felurile şi m-a ameninţat. Duminică, după ce a venit dintr-o excursie, fosta soţie a început să se lege iar de mine fără nici un motiv . Îmi spunea «Mă, chiflă, nu vezi că nu câştigi nici un proces? Tot ce e aici e al nostru!» Eu mă bărbierisem şi căutam o apă de colonie, să mă dau pe faţă. După o discuţie în contradictoriu legată de maşina mea, pe care o folosesc ei fără nici un drept, i-au cedat nervii şi a luat un cuţitaş de bucătărie şi a dat să mă lovească cu el. M-a zgârâiat pe faţă, a încercat să-mi bage degetele în ochi, m-a lovit cu capul în figură. Când a încercat să înfigă cuţitul în mine, eu m-am apărat cu mâna. M-a tăiat la mână, dar am reuşit să-i smulg cuţitul. Fiind tăiat, lovit, zgâriat şi plin de sânge pe faţă, mi-am pierdut controlul şi i-am înfipt de câteva ori câteva cuţitul în spate, dar lama cuţitului, care era slab, s-a rupt. Nu e nimic grav, a primit doar 9 zile de spitalizare. Am ajuns în această situaţie fiindcă eram la capătul răbdării. Vineri m-au bătut, sâmbătă m-au terorizat psihic iar duminică fosta soţie a încercat să bage cuţitul în mine. Trebuia să o las să mă taie?! Eu nu am vrut să o lovesc, dar fusesem provocat şi ameninţat de prea multe ori, iar când m-a tăiat la mână mi-am pierdut controlulEu m-am dus la poliţie şi am povestit tot ce s-a întâmplat”.
Disperat
„Eu nu am vrut decât să fiu lăsat în pace şi să fiu repus în drepturile pe care le am ca proprietar al casei. Nu ştiu ce să mai fac! În fiecare zi, fosta soţie îmi spunea că nu o să stau mult în această casă, că mă bagă din nou la penitenciar, că mă lasă pe drumuri, deşi casa e a mea. Eu aş fi de acord să vindem casa şi să împărţim banii după cum va hotărî instanţa, numai să nu mai stau cu ei, cu toate că e bunul meu propriu şi am cumpărat-o numai din banii mei, iar ei au şi altă locuinţă, pe strada Sfântul Andrei nr. 18. Ziua, stau acolo iar seara vin şi mă şicanează pe mine. Eu vreau să îmi văd copiii scăpaţi de acolo, că ea nu e mamă! De patru ani, nu a mai făcut paturile în casa aceea! Arată ca o cocină! Cei de la Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului nu au venit să vadă în ce condiţii trăiesc copiii nici după ce aţi publicat articolul anterior despre noi şi nici până în ziua de azi. Când mi-am cerut drepturile în instanţă, dl. judecător Pantea de la Curtea de Apel a vorbit cu mine ca şi cu o cârpă de şers pe jos”, spune Ştefan Beke, care încă mai speră că autorităţile vor verifica şi spusele lui. Însă speranţa I se destramă pe zi ce trece, alterată o indiferenţa celor care, plătiţi din banul public să facă lumină în astfel de cazuri, se mulţumesc să stea cu mâinile-n sân.