Unul din dosarele “Mafia facturilor”, instrumentate de DIICOT, a ajuns la final, după 9 ani de judecată. Este al doilea din această serie, în care procurorii antimafia suferă o înfrângere. Și nu pentru că nu ar fi avut probe la dosar, ci pentru că faptele s-au prescris. În scurt timp, instanța se va pronunţa și în cel de-al treilea dosar, care are o vechime tot de 9 ani pe masa judecătorilor de la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Partea bună, dacă putem spune așa, este că, în acest dosar cel puţin, inculpații sunt obligați să plătească despăgubiri civile în sumă totală de 8.858821 lei. Asta dacă statul vor avea ce să le ia din averea acestora.
Mai mulţi oameni de afaceri din ţară au fost implicaţi într-o reţea mafiotă, o constituire de grup organizat pentru comiterea de infracţiuni. Capii grupului emiteau facturi pe numele unor societăţi care nu mai aveau activitate, cu sume mari de bani, către societăţi cu activitate restrânsă, care mai apoi fie dădeau faliment, fie erau „absorbite” prin fuziune de alte societăţi. În felul acesta, traseul facturilor şi al banilor era foarte greu de identificat, după care, firmele cereau rambursări de TVA pentru sume de ordinul milioanelor de euro.
Deocamdată vom trece în revistă dosarele penale în care au fost implicate personajele în cauză, care au păgubit statul de sute de milioane de lei.
Tentaculele Mafiei facturilor, descoperite în 2009
Procurorii au dat de urma infractorilor în 2009, când o parte din grupul infracțional au fost reținuți.
Este vorba despre Epure Gabriel, din Dumitra, împreună cu Farkas Janos, Fustos Miklos Ianos, Ghiţă Huzum, Liviu Sorin Jeler, Constantin Mureşan şi Floare Oros, care au fost acuzați de procurorii DIICOT de evaziune fiscală.
Cei şapte erau proprietarii unor firme din Oradea, Dumitra, Harghita, Urziceni sau Dej.
La acea vreme, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) menţiona într-un comunicat de presă că acţiunea a constat în 36 de percheziţii la domiciliile mai multor suspecţi, dintre care şapte au fost reţinuţi, iar împotriva altor 13 a început urmărirea penală în stare de libertate. „Poliţiştii au reuşit destructurarea unei grupări infracţionale suspectată de comiterea unor infracţiuni de înşelăciune şi evaziune fiscală al căror prejudiciu este de 7.100.000 de lei”, se arăta în comunicatul IGPR.
„Infracţiunile de înşelăciune au fost săvârşite în dauna unor societăţi financiare nebancare, valoarea prejudiciului fiind de 3.600.000 de lei constând în credite şi finanţări obţinute nelegal. Infracţiunile de evaziune fiscală au fost săvârşite în vederea deducerii/rambursării ilegale de TVA prin realizarea unor circuite financiare fictive cu produse industriale. Valoarea prejudiciului cauzat până în prezent bugetului consolidat al statului este de aproximativ 3.500.000 lei”, mai preciza IGPR.
Pe fir a intrat și DNA
Pe fir au intrat la un moment dat și procurorii DNA, care l-au vizat pe Epure Gabriel, acesta fiind de altfel trimis în judecată, în 2012.
“În perioada 2006 – 2009, S.C. SASQUATCH IMPEX S.R.L, prin inculpatul Epure Gabriel Gheorghe, a declarat organelor fiscale operaţiuni comerciale interne şi intracomunitare fictive în baza cărora a solicitat decontarea taxei pe valoarea adăugată şi a înregistrat în contabilitate cheltuieli pentru care nu există documente justificative.
În această modalitate, inculpatul a creat în dauna bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 306.027.995 lei (echivalentul a aproximativ 82.103.343 euro), reprezentând taxa pe valoare adăugată, impozit pe profit şi majorări şi penalităţi.
De asemenea, în cursul anilor 2003 – 2009, inculpatul Epure Gabriel Gheorghe, în calitate de asociat şi administrator al S.C. SASQUATCH IMPEX S.R.L., după ce a fost somat de mai multe ori, a refuzat în mod nejustificat să prezinte organelor fiscale competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale. De asemenea, în cursul lunii iunie 2008, inculpatul Epure Gabriel Gheorghe a declarat la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti un sediu fictiv al societăţii sale cu consecinţa sustragerii de la efectuarea verificărilor financiar – contabile.
Având în vedere că nu au fost identificate bunuri în proprietatea inculpatului iar firma sa este inactivă, nu s-au luat măsuri asigurătorii în vederea recuperării acestei pagube”, arătau într-un comunicat, în 2012, procurorii DNA, când au anunțat trimiterea în judecată a lui Epure.
Trei dosare, instrumentate de DIICOT
În urma anchetei derulate cu privire la activitatea infracțională a membrilor grupării, procurorii DIICOT au constituit trei dosare penale, unul dintre acestea fiind trimis în judecată în 2011, în care cap de afiș au fost Farkas Janos, Gabriel Epure, Floare Oros, Mureşan Constantin, Fustoş Miklos, acuzați fiind de constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, și înșelăciune. În 2018, inculpații au fost condamnați la pedepse cu suspendare, de câte 2 sau trei ani, însă un an mai tarziu, Curtea de Apel a constatat că a intervenit prescripția faptelor, astfel că toți au scăpat basma curată.
În 2014, procurorii au mai trimis în judecată două dosare. Într-unul au fost inculpați Farkas Janos, Epure Gabriel, Fustos Miklos, Jeler Liviu Sorin Huzum Ghiță, Voicilă Daniel Tudor, Pap Irimie, Jakab Tibor și Galamboși Claudiu, acuzați de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de influență, dare de mită, fals și uz de fals. Lista infracțiunilor este ceva mai lungă, astfel că le-am amintit pe cele mai importante
În acest dosar, instanța s-a pronunțat pe data de 23 martie, toți inculpații scăpând de pedepse, din cauza prescrierii faptelor.
Cel de-al treilea dosar, care a ajuns pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud tot în 2014, are drept “protagoniști” pe Gheorghe Prindii, Marin Alexe, Adriana Filip, Lenuța Herța, Bănuș Adriana, Fara Petru, Farkas Janos, Jeler Liviu Sorin, și Mălăiescu Maria pentru comiterea de infracţiuni similar ca și cele amintite mai sus.
Sentința ar fi trebuit pronunțată pe data de 16 martie, însă instanța a decis să amâne acest lucru până pe 19 aprilie. Nu este exclus însă ca și acest dosar inculpații să scape fără vreo condamnare din cauza prescrierii faptelor.
Farkas Janos, capo di tutii capi
După cum se poate observa, toate cele trei dosare instrumentate de DIICOT are un nume comun: Farkas Janos.
Acesta era prezentat de presa naţională ca fiind proprietarul uneia dintre firmele cu cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din ţară. Potrivit publicaţiei „Ziarul Financiar”, în ianuarie 2009, Timber Group SA – firma lui Farkas Janos a ajuns în doar trei ani de la o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro la 254 milioane de euro. Farkas se lăuda în cadrul acelui articol că majorarea cifrei de afaceri se datora diversificării activităţilor pe care le desfăşura firma, şi că în cursul anului 2007, societatea pe care o conducea a absorbit alte 33 de companii. Însă, poliţiştii de la Fraude economice au scos la iveală alte proceduri ale acestuia, aflate în afara legii. Totodată el mai preciza că aproape jumătate din rulajul anual al companiei sale era asigurat de activitatea de producţie şi comerţ cu minereuri şi cărbuni energetic, Timber Group deţinând o exploataţie de cărbune energetic în Georgia, care era vândut ulterior în special în Turcia.
Printre firmele achiziţionate de Farkas Janos se numără şi Renegade SRL cu sediul în Sângeorz Băi, prin intermediul căreia, în 2007, el achiziţionează unu la sută din acţiunile SC Sasquatch Impex SRL, la care acţionar majoritar era Claudiu Vasile Harosa, originar din Năsăud. La acea vreme, SC Sasquatch Impex SRL figura cu sediul în comuna Şieu Odorhei, iar după asocierea lui Harosa cu Farkas sediul acesteia este mutat în oraşul Sângeorz Băi. În 2008, sediul social al Sasquatch Impex se schimbă din nou, la Bistriţa, ca la scurt timp să îşi mute sediul în Bucureşti, avându-l ca asociat unic pe Gabriel Epure.
În acelaşi an, Timber Group SA a lui Farkas Janos fuzionează prin absorbţie cu peste 30 de firme, toate cu sediul în Sângeorz Băi. Tot atunci, Gabriel Epure, apare ca acţionar în Timber Group SA, cu 48 de acţiuni, echivalentul a 0,02% din capitalul social, în timp ce Farkas Janos era acţionarul majoritar, cu peste 99,83% din capitalul social.
Tot în 2008, Renegade SRL fuzionează şi ea prin absorbţie cu circa 30 de firme care aveau sediul social în acelaşi oraş de pe Someş – Sângeorz Băi.
Epure şi Farkas apar ca asociaţi în alte două firme – Akela Imobiliare SRL, din Sângeorz Băi, şi Akela Goldeneye International SA din Bucureşti.
La un an după ce SC Sasquatch Impex SRL şi-a mutat sediul în Capitală, deci în 2009, aceasta figura cu datorii imense la stat, de peste 300 de milioane de lei, fiind printre primele zece companii restanţiere la nivel naţional, și astfel, procurorii au demarat ancheta.
Cum au acționat infractorii în dosarele în care instanțele s-au pronunțat deja, urmează să aflați în edițiile viitoare ale Gazeta de Bistrița.
