Dosarul primarului Pavelea, trimis pentru a doua oară spre rejudecare! Se consideră nevinovat și a refuzat să fie salvat de prescripție

Dosarul în care Anchidim Pavelea, primarul comunei Runcu Salvei, a fost acuzat de purtare abuzivă, a fost trimis de Curtea de Apel Cluj pentru a doua oară spre rejudecare la Judecătoria Năsăud. Asta deoarece primarul Pavelea a demonstrat în fața judecătorilor clujeni că instanţa fondului, nestabilind încadrarea juridică corectă, a invocat din oficiu incidenţa prescripţiei răspunderii penale şi nu a ţinut cont de solicitarea de a continua procesul penal în vederea dovedirii nevinovăţiei sale.

Anchidim Pavelea a fost acuzat de purtare abuzivă, în urma unui conflict în urma unui conflict pe care l-a avut, în 2016, cu directorul școlii din localitate, Ioan Man.

Inițial, Anchidim Pavelea a fost condamnat de Judecătoria Năsăud, în decembrie 2021, la 4 luni cu amânare, însă sentința a fost atacată cu apel de primar, la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii au decis, în martie anul trecut, să trimită dosarul înapoi la Năsăud, spre rejudecare. În această a doua etapă derulată la Judecătoria Năsăud, instanța a decis că a intervenit prescripția, însă l-au obligat pe edil să îi plătească lui Ioan Man despăgubiri în valoare de 5.000 de lei.

 

Motivele invocate în apel

 

Evident, Anchidim Pavelea nu a fost de acord cu decizia judecătorilor năsăudeni, astfel că a ajuns din nou la Curtea de Apel Cluj, întrucât a considerat că nu i s-a dat posibilitatea să demonstreze că este nevinovat.

“(…) inculpatul, prin apărător, a solicitat admiterea căii de atac promovate, desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi, pronunţând o nouă hotărâre în principal să se dispună achitarea sa în baza art.396 C.p.p raportat la art.16 alin.1 lit.a şi c C.p.p. iar în subsidiar, să se trimită cauza spre rejudecare instanţei fondului, Judecătoria Năsăud.

Inculpatul a susţinut că instanţa fondului a invocat din oficiu incidenţa prescripţiei răspunderii penale şi nu a ţinut cont de solicitarea de a continua procesul penal în vederea dovedirii nevinovăţiei sale.

Cu prilejul dezbaterii apelului inculpatul a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece instanţa fondului nu a respectat decizia anterioară de trimitere spre rejudecare, nestabilind încadrarea juridică corectă, a invocat din oficiu prescripţia şi a rămas în pronunţare, neacordând cuvântul asupra acestui aspect în condiţiile în care dorea continuarea procesului penal pentru a-şi putea dovedi nevinovăţia.

În subsidiar, s-a solicitat rejudecarea cauzei de către instanţa de apel pentru a-i da posibilitatea inculpatului să arate că este nevinovat”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.

 

CA Cluj: I s-a adus atingere dreptului său la un proces echitabil

 

Analizând motivele de apel invocate de edilul de Runcu Salvei, magistrații clujeni au ajuns la concluzia că acesta are dreptate și că i s-a adus atingere dreptului său la un proces echitabil prin schimbarea încadrării juridice fără să i se ceară părerea în acest sens.

“Instanţa de apel a reţinut că în speța de față, deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 296 alin 1 și 2 C.pen, acesta a fost condamnat pentru altă infracțiune, respectiv cea prev. de art. 296 alin 1 C.pen, fără să fie pusă în discuția părților o schimbare a încadrării juridice în acest sens.

Astfel, în situaţia în care instanţa învestită prin actul de sesizare nu a dat o rezolvare completă acţiunii penale, în sensul că nu a pronunţat în privinţa uneia/unora dintre faptele deduse judecăţii o soluţie dintre cele prevăzute de art. 396 alin. (1) C.proc.pen. respectiv condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal, jurisdicţia superioară, ca urmare a admiterii apelului, va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite dosarul pentru efectuarea unei noi judecăţi la prima instanţă, neputând să suplinească, ea însăşi, direct în calea ordinară de atac, omisiunea constatată, prin pronunţarea pentru prima dată asupra faptei/faptelor eludate de judecătorul fondului, întrucât în acest mod ar priva participanţii procesuali îndreptăţiţi de lege la exercitarea căii de atac împotriva soluţiei dispuse, fapt ce ar contraveni dreptului la un proces echitabil şi celui la dublul grad de jurisdicţie în materie penală, garantate de art. 6 paragr. 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor funda mentale şi de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la aceasta.

Prin condamnarea inculpatului pentru o altă infracțiune decât cea dedusă judecății prin rechizitoriu, s-a adus atingere dreptului său la un proces echitabil, așa cum s-a statuat prin „cauza (…) contra României”.

Mai mult, prin reținerea unei alte infracțiuni decât cea indicată de procuror prin actul de sesizare și fără să i se acorde inculpatului posibilitatea de a prezenta probe și de a-și apăra cauza, se aduce atingere dreptului său la un proces echitabil conform art. 6 paragraf 1 din Convenție, așa cum se învederează în „cauza (…) contra României”.

Trimiterea dosarului spre rejudecare se impune însă și prin prisma Deciziei CJUE pronunțată în cauza C282/20 ZX din 21.10.2021 care impune obligația pentru instanțele române să remedieze în toate spețele penale neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului care aduc atingere dreptului persoanei acuzate de a i se comunica informații detaliate cu privire la învinuire.

Astfel investită cu acest dosar nr.2361/265/2018* instanţa fondului, la termenul de judecată din 20 octombrie 2022, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului Pavelea Anchidim din infracţiunea de purtare abuzivă prev. de art.269 alin.1 şi 2 C.p. în infracţiunea de purtare abuzivă prev. de art. 269 alin.2 C.p. şi a pus în discuţia părţilor incidenţa prescripţiei răspunderii penale raportat la data săvârşirii faptei şi la decizia CCR nr.358/2022.

Este reală susţinerea apărătorului părţii civile că părţile şi procurorul şi-au exprimat poziţia procesuală cu privire la efectele produse de decizia CCR anterior menţionată însă trebuie observat faptul că inculpatul nu a fost întrebat dacă doreşte continuarea procesului penal.

Nu împărtăşim opinia acuzării conform căreia tăcerea inculpatului în această privinţă conduce la încetarea procesului penal.

Acesta este un drept al inculpatului pentru a putea demonstra existenţa unui caz ce împiedică exercitarea acţiunii penale prev. de art.16 alin.1 lit.a – d C.p.p. şi este derivat din dreptul la apărare astfel că exercitarea lui trebuie să poată fi realizată efectiv, nu doar formal. Or, în condiţiile în care instanţa fondului a rămas în pronunţare tocmai cu privire la incidenţa sau neincidenţa prescripţiei răspunderii penale şi s-a pronunţat doar prin sentinţa penală atacată cu apel, inculpatul nu a putut să-şi exercite dreptul de a solicita continuarea procesului penal.

Instanţa fondului nu a interpelat inculpatul cu privire la posibilitatea exercitării acestui drept procesual iar în economia cauzei nu putem interpreta că tăcerea sa – repetăm, cu privire la o chestiune care nu ştia cum va fi tranşată de către magistratul fondului – nu poate echivala cu o renunţare la drept, aşa cum sugerează acuzarea.

Având în vedere cele de mai sus şi apreciind că instanţa de apel nu poate proceda, ţinând cont de poziţia procesuală a inculpatului care a precizat că doreşte continuarea procesului penal pentru a-şi dovedi nevinovăţia, la administrarea probatoriului solicitat de inculpat fără a încălca dreptul acestuia la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală garantat de art.2 din Protocolul 7 aditional (…), în condiţiile în care lipsa cercetării judecătoreşti echivalează cu lipsa judecăţii în prima instanţă, iar efectuarea acesteia pentru prima data în faţa instanţei de apel privează partea de calea de atac, instanţa de apel având şi obligaţia de a se asigura că drepturile garantate de Convenţie să fie concrete şi efective, nu teoretice şi iluzorii, va admite apelul declarat de către inculpat, va desfiinţa în întregime hotărârea atacată şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe – Judecătoria Năsăud.

Cu prilejul rejudecării instanţa de fond va proceda la interpelarea inculpatului cu privire la posibilitatea de a cere continuarea procesului penal conform art.18 C.p.p. iar dacă inculpatul va solicitat acest lucru va proceda la cercetarea judecătorească”, au precizat în motivare judecătorii clujeni.

Dosarul a ajuns zilele trecute pe masa judecătorilor năsăudeni, spre rejudecare, însă deocamdată nu a fost stabilit un prim termen de judecată.