Dosarul în care Alina Monda, Virgil Claudiu Coman, Cornelia Baciu, Carmen Lucreţia Cucolaş Iedean şi Olimpia Varga sunt judecați pentru constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată a intrat în cel de-al 5-lea an de când se află pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud și încă nu se întrevede un final. În ultimele șase luni judecătorii au audiat câțiva martori, iar Monda și Coman au solicitat încuviințarea efectuării unor expertize judiciare grafice, dar și contabile. Între timp, Olimpia Varga a recurs la procedura simplificată, femeia recunoscându-și faptele.
Scopul grupului, spun anchetatorii, a fost reprezentat de sustragerea de la plata obligaţiilor faţă de bugetul statului şi însuşirea bunurilor şi sumelor de bani din patrimoniul societăţii.
Metoda principală care a dus la prejudicierea bugetului de stat este una consacrată: utilizarea unor facturi şi chitanţe care reprezintă plata unor servicii niciodată efectuate în fapt, metodă aducătoare de bani prin recuperarea TVA de la stat de către firma „plăteşte” nişte servicii prestate de o altă societate comercială.
Acest circuit se învârte, în majoritate, în jurul unor contracte de lucrări de construcţie pe care Dalmera Construct SRL, firmă deţinută de Alina Monda şi soţul său – Virgil Claudiu Coman, le-a încheiat cu o firmă din Braşov – SC Maurer & Kasper SRL. Mai departe însă, Dalmera Construct a subcontractat lucrările de construcţie firmei Asturlemn SRL (firmă manevrată bună vreme de Carmen Lucreţia Cucolaş Iedean ), dar asta doar în acte. Astfel că în final, Dalmera Construct SRL şi-a putut însuşi sume ilegale de bani, pretinzând că i-a plătit subcontractorului nişte servicii, însă banii nu au ajuns vreodată în conturile sau în mâna acestuia, başca s-a mai recuperat şi TVA-ul.
Capul reţelei era Virgil Claudiu Coman, cel care a pus în mişcare rotiţele – Cucolaş-Iedean şi Baciu – să îi facă rost de facturi fiscale şi chitanţă, fără să aibă la bază operaţiuni reale.
Avocații inculpaților încearcă să scoată în evidență că Dalmera Construct a derulat și afaceri curate.
Apărarea cere expertize grafice și contabile
La unul din termenele care au avut loc la începutul acestui an, apărătorul Alinei Monda a solicitat instanței o cerere în probațiune, respectivefectuarea unor expertize grafice și contabile. Potrivit cererii, prin expertiza grafică, Monda dorește să se stabilească dacă semnăturile care apar pe o serie de facturi fiscale având ca furnizor SC Fluor Metal SRL , dar și pe o serie de chitanțe emise de aceeași societate, îi aparțin.
Totodată, prin expertiza tehnică contabilă Monda, prin avocat, cere să se stabilească dacă “între sumele cu care DGFP BN s-a constituit parte civilă între prezentul dosar cu care aceeași instituție s-a înscris la masa credală în dosarul de insolvență nr. 618/112/2012 privind SC Dalmera SRL, există identitate (dacă aceste creanțe sunt identice sau parțial identice și în ce cuantum)”. De asemenea, se mai solicită să se stabilească “dacă creanțele pentru care s-a instituit măsura asiguratorie a popririi pe salariul inculpatei Monda Alina (ca urmare a sentinței civile nr. 183/2015, pronunțată în dosar nr. 618/112/2012/a1), sunt parțial identice/identice cu sumele cu care DGFP BN s-a constituit parte civilă în prezentul dosar”.
Cei de la Finanțe spun că nu e nevoie
Cu privire la efectuarea unei expertize tehnice contabile, cei de la Finanțele Publice Bistrița-Năsăud vin și susțin că nu este necesară.
“Apreciem că această probă nu este utilă soluționării prezentului dosar, aspectele care se doresc a fi lămurite prin expertiza contabilă nu au relevanță nici în latura penală și nici în latura civilă”, precizează reprezentanții DGFP BN, într-un document depus la dosarul cauzei.
Totodată aceștia mai arată că prejudiciul stabilit inițial de organul de inspecție fiscală , în 2011, a fost în sumă de 207.775 lei (44.593 lei impozit pe profit și 163.182 lei TVA), sumă cu care DGFP BN spune că s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale.
“Prin Raportul de constatare tehnico-științifică din data de 22.08.2014 a inspectorului antifraudă din cadrul DGAF – Direcția de combatere a fraudelor – detașat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, se menține prejudiciul stabili de organul de inspecție fiscală.
Printr-un supliment din data de 22.08.2014, luându-se în considerație, în plus fața de cele reținute de organul fiscal un număr de 22 de facturi fiscale emise de SC Fluor Metal SRL care consemnează operațiuni de cheltuieli fictive, înregistrate în evidența financiar-contabilă a contribuabilului în perioada iulie-august 2010, s/a calculat un prejudiciu suplimentar în sumă de 33.210,40 lei, pe care am adăugat-o în cuantumul sumei cu care ne/am constituit parte civilă în fața instanței penale competente (207.775 + 33.210,40 lei = 240.985, 4 lei din care impozit pe profit 57.877 lei și TVA 183.108,4 lei).
Pe de altă parte, organul fiscal s-a înscris în data de 14.09.2011 la masa credală cu suma de 644.595 lei (dosar de insolvență nr. 618/112/2012 privind SC Dalmera SRL), în care sunt incluse și sumele aferente controlului fiscal din anul 2011.
Astfel, susținem că suma de 207.775 lei cu care ne/am constituit parte civilă în cursul urmăririi penale este inclusă în masa credală în sumă totală de 644.595 lei, respectiv suma de 33.210,40 lei stabilită de inspectorul antifraudă din cadrul DGAF – Direcția de combatere a fraudelor nu este inclusă în masa totală de 644.595 lei”, explică reprezentanții Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud.
Totodată, aceștia mai arată că Monda Alina și Georgeta Bucunea au fost obligate de instanță, prin sentința pronunțată în dosarul 618/112/2012/a1, să plătească în solidar suma de 447.634 lei, parte din pasivul “debitoarei SC Dalmera Construct SRL, reprezentând contravaloarea bunurilor și valorilor cuprinse în Bilanțul contabil de la data de 30.06.2010”.
Până în acest moment instanța nu s-a pronunțat dacă încuviințează sau nu cele două expertize cerute de Alina Monda, cere susținută și de Virgil Claudiu Coman.
În ecuație apare un anumit… domn Sabău
Una dintre persoanele cercetate de procurori, dar care a scăpat fără a fi trimisă în judecată, Mirela Munteanu, la acel moment angajată a DGFP Bistrița-Năsăud, a fost audiată la unul din termene de instanță. Concret, în dosarul de urmărire penală, procurorii arătau că Mirela Munteanu a completat pentru Virgil Claudiu Coman, la solicitarea acestuia, 80 de chitanțe, toate având ca încasator SC Asturlemn SRL și plătitor SC Dalmera SRL. Potrivit procurorilor, chitanțele respective reflectau plata unor facturi emise în perioada octombrie – decembrie 2009, Mirela Munteanu completând antetul și conținutul acestora în funcție de conținutul fiecărei facturi fiscale. În fața anchetatorilor, Munteanu s-a justificat prin faptul că nu și-a dat seama pe moment de modul de producere a relației comerciale dintre cele două firme. În fața instanței, Mirela Munteanu precizează că ar fi acceptat cererea lui Coman la intervenția unui anumit domn… Sabău.
Astfel, Audiată de instanță Munteanu precizează că în cursul anului 2009, ea a ținut contabilitatea SC Lux latin SRL, preluată de Carmen Lucreția Iedean care nu avea activitate în acea perioadă, singurele acte completate pentru această firmă fiind declarația 1—și declarația 112/zero.
“Alte acte nu am mai încheiat pentru societate și nu am avut specimen de semnătură sau ștampila societății”, a precizat Mirela Munteanu.
Aceasta a mai arătat că Iedean Carmen Lucreția nu i-a prezentat facturi sau chitanțe întocmite în numele societății, întrucât, în caz contrar, ea ar fi trebuit să le înregistreze, or acest lucru nu s-a întâmplat. Munteanu a mai precizat totodată că toate actele contabile erau deținute de Iedean.
În ceea ce privește chitanțele pentru Virgil Claudiu Coman, Mirela Munteanu a spus că a completat documentele în baza unor facturi fiscale și a unor însemnări scrise pe o foaie, femeia precizând că pentru asta nu a primit bani sau alte foloase.
Întrebată în ce context i-a cerut Coman să completeze chitanțele, Mirela Munteanu arată circumstanțele, însă totodată precizează că motivul pentru care a acceptat completarea chitanțelor este un anumit domn Sabău.
“Acesta (n. r. – Virgil Claudiu Coman) a venit la mine la serviciu unde l-am și cunoscut prin intermediul unei persoane despre care nu știu exact cum se numește, și m-a rugat pur și simplu să completez acele chitanțe. Precizez că la acel moment lucram la Direcția generală a Finanțelor Publice Bistrița, la registratură. Nu obișnuiam să fac acest lucru în mod uzual pentru orice persoană. Motivul determinat pentru care am acceptat să completez acele chitanțe a fost de fapt persoana cu care s-a prezentat Coman Virgil, acel domn Sabău parcă”, a precizat Mirela Munteanu.
Varga a optat pe procedura simplificată
În ceea ce o privește pe Olimpia Varga, cea despre care procurorii au arătat în rechizitoriu faptul că “era executantul”, dispozițiilor date de Monda și Coman, a solicitat nu demult judecarea prin procedura simplificată. Concret, Olimpia Varga arată că își recunoaște faptele de care este acuzată, nu contestă probele administrate până în prezent.
În rechizitoriu, procurorii au arătat că, Olimpia Varga a fost cea care completa documentele primare, atât pe cele reale, cât și pe cele false, ce atestau operațiuni nereale, iar prin cunoștințele sale în domeniul economico-financiar, asigura realizarea în condiții optime a circuitelor financiare fictive,creând condițiile ca administratorilor pentru ca aceștia că-și însușească sume de bani din societate, precum și să spele o parte a acestor sume prin circuitele reale de creditare a societății cu sumele anterior însușite și care după retragere aveau ascunsă originea. Aparența fiind a unor sume cu care s-ar fi creditat societatea.
