Dosarul Lup, judecat în apel! Interceptările DIPI, contestate vehement ca probe nelegale

Polițistul Claudiu Lup și Ilie Vartolomei, condamnați la închisoare, primul pentru luare de mită, celălalt pentru trafic de influență, au atacat în apel sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud. Ambii au un punct comun în susținerea apelurilor depuse, și anume că probele existente la dosarul cauzei au fost obținute nelegal de către cei de la Direcția de Informații și Protecție Internă, în timp ce SRI a acordat doar suportul tehnic.

În dosarul în care polițistul de la Permise Auto, Claudiu Lup, și Ilie Vartolomei sunt judecați, primul pentru luare de mită și abuz în serviciu, cel de-al doilea pentru dare de mită și trafic de influență, s-a solicitat, în câteva rânduri, instanței de fond anularea unor probe, respectiv a înregistrărilor telefonice care au fost efectuate de DIPI. Solicitarea a venit în virtutea Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016, în care se spune că, practic, supravegherile tehnice efectuate de “alte organe specializate ale statului” sunt nule. Cu toate acestea, Tribunalul Bistrița-Năsăud a fost de părere că, din această perspectivă, nu au fost încălcate dispozițiile legale, în condițiile în care la dosar sunt și alte probe din care rezultă, “dincolo de orice dubiu rezonabil”, că cei doi au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați.

Cer excluderea interceptărilor ca probe în dosar

Atât Lup, cât și Vartolomei  nu se lasă însă și contestă sentința din această perspectivă.

“Faptul că în prezenta cauză activitatea desfășurată de către lucrătorii DIPI nu s-a rezumat la un simplu sprijin tehnic reprezintă o chestiune de necontestat (…).

Astfel, solicitarea principală a apărării cu privire la acest palier vizează constatarea nulității absolute a interceptărilor realizate în cauză și a proceselor verbale de redare, întrucât acestea au fost realizate în mod nelegal, de către alte organe necompetente funcțional, care nu se puteau implica în activitatea de administrare a probelor pe parcursul urmăririi penale. Potrivit art. 102 alin 2 C.pr.pen., probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, iar potrivit alin 3 al aceluiași articol nulitatea actului prin care s-a dispus sau s-a autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.

Analizând sintagma EXCLUDEREA PROBEI din cuprinsul normei redate supra, Curtea constituțională, prin Decizia nr. 22/2018, stabilește cu valoare de principiu faptul că aceasta presupune eliminarea fizică a mijloacelor de probă din dosarul cauzei. Pentru a statua în acest sens, Curtea reține faptul că excluderea juridică a probelor obținute în mod nelegal (neluarea lor în seamă în procesul deliberativ), în lipsa înlăturării lor fizice din dosarele penale constituite la nivelul instanțelor, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia.

Or, pentru a asigura aceste garanții procesuale, ulterior constatării nulității absolute a procedeului probatoriu și a mijloacelor de probă generate de acestea, se impune cu necesitate înlăturarea lor fizică de la dosarul cauei”, se arată în apelul depus de Claudiu Lup, precizându-se totodată faptul că, pe lângă faptul că  lucrătorii DIPI nu au calitatea de organe ale poliției judiciare, iar “sprijinul” acordat de aceștia organelor judiciare a fost unul mult mai extins, contribuția lor nerezumându-se doar la un simplu concurs tehnic.

Venind cu exemple din dosare similare în care cei de la DIPI au fost până peste cap implicați, Lup precizează în apel faptul că “instanța de fond a înțeles, însă, să nesocotească dispozițiile legale incidente arătând că «activitatea SRI s-a limitat la asigurarea suportului tehnic pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, care AU FOST EXPLOATATE INTEGRAL DE CĂTRE DIPI – SIPI BISTRIȚA-NĂSĂUD». Or, prin raportare la toate argumentele dezvoltate în cele ce preced, nu putem decât să constatăm caracterul netemeinic și nelegal al raționamentului judecătorului de scaun”.

Celălalt inculpat din dosar, Ilie Vartolomei contestă și el acest aspect, arătând că de altfel, chiar și Parchetul a recunoscut printr-o adresă din 2019 depusă la dosarul cauzei faptul că: “Nu s-au pus în executare măsuri de supraveghere tehnică de către SRI – Secția Bistrița-Năsăud, această instituție a pus la dispoziția DIPIP-SIPI Bistrița-Năsăud, aparatura tehnică din dotare, facilitând obținerea informațiilor stocate de personalul DIPI-SIPI Bistrița-Năsăud pe suporturi optice”.

“Chiar dacă colaborarea nu a fost făcută în baza unui protocol, se observă în mod foarte clar faptul că ea a existat între mai multe instituții ale statului, cu ignorarea dispozițiilor legale impuse prin deciziile CCR”, a notat în motivele de apel Ilie Vartolomei.

Probele aduse de investigatorii sub acoperire, atacate și ele ca nelegale

Un alt aspect contestat de cei doi inculpați este legat de investigatorul sub acoperire Moldovan Florin.

Astfel, din această perspectivă, Lup consideră că “soluția instanței se îndepărtează în mod flagrant atât de litera, cât și de spirtul legii”.

Acesta vine cu o serie de precizări, în contextul în care, susține el, „întreaga acuzație este fundamentată pe susținerile investigatorilor sub acoperire, respectiv pe niște interceptări realizate în mod nelegal, cu conținut vag”.

“În primul rând, facem trimitere la afirmația judecătorului de scaun care, la momentul aprecierii probelor, arată că «relevante sunt ÎNDEOSEBI rapoartele întocmite și declarațiile investigatorilor sub acoperire, date atât în faza de urmărire penală cât și în etapa cercetării judecătorești». (…)

În al doilea rând, așa cum am arătat în cele ce preced, interceptările efectuate în prezentul dosar nu pot sta la baza soluției de condamnare în condițiile în care este incidentă o nelegalitate vădită. Cu privire la acest aspect, instanța de fond a apreciat în mod eronat, spunem noi, că «Examinând modalitatea în care a avut loc administrarea probatoriului constând în interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor şi supravegherea video-audio, s-a constatat că probele utilizate în formularea acuzaţiilor inculpaţilor au fost obţinute în mod legal, deoarece activitatea DIPI nu se circumscrie sintagmei „alte organe specializate ale statului” iar activitatea SRI s-a limitat la asigurarea suportului tehnic pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, care au fost exploatate integral de către DIPI- SIPI Bistriţa-Năsăud». Așadar, în ciuda faptului că judecătorul de scaun a constatat intervenția nemijlocită a unor organe necompetente în procesul de obținere a probelor, acesta a înțeles să facă abstracție de nelegalitatea generată, astfel cum am arătat pe larg anterior”, a arătat în motivele de apel Claudiu Lup.

În esența aceleași aspecte sunt invocate și de Ilie Vartolomei, care ar fi primit de la investigatorul sub acoperire Moldovan Florin 150 de euro și foloase materiale – un after shave marca Versace și un tricou de la celălalt investigator sub acoperire Rusu Dorinel, pentru a-și exercita influența pe lângă Claudiu Lup, în vederea promovării probei practice pentru obținerea permisului auto.

În acest context, Vartolomei a subliniat și faptul că a fost provocat de investigatorul sub acoperire în comiterea unei infracțiuni.

“Totodată, trebuie avut în vedere provocarea săvârșirii de infracțiuni chiar de către investigatorul sub acoperire. Fiind audiat la data de 05.11.2018, Rusu Dorinel-Ioan la întrebarea «Și cine a întrebat dacă poate rezolva permise?», răspunde «Eu am întrebat».

De aceea considerăm că provocarea unei persoane la a realiza o faptă de natură penal, pentru ca ulterior să fie reținută drept infracțiune, reprezintă o încălcare a principiului loialității probelor, ceea ce conduce la inadmisibilitatea ca probă a declarației investigatorului sub acoperire Rusu Dorinel-Ioan”, a precizat Vartolomei în documentul depus la dosarul cauzei în apel.

Ce probe mai contestă cei doi, vă vom arăta în episodul viitor.