Dosarul Lup, judecat în apel! (2) Una au declarat martorii în fața instanței de fond, alta a reținut judecătorul

Așa cum am arătat în ediția de săptămâna trecută, polițistul Claudiu Lup, de la Permise Auto Bistrița-Năsăud și Ilie Vartolomei, primul condamnat pentru luare de mită, iar al doilea pentru trafic de influență, de Tribunalul Bistrița-Năsăud, au atacat în apel sentința. Fiecare din cei doi au subliniat amestecul DIPI în supravegherea tehnică și valorificarea acesteia, însă acesta nu a fost singurul motiv de apel.

Gazeta de Bistrița continuă să vă prezinte și celelalte motive pentru care atât Claudiu Lup, cât și Ilie Vartolomei au atacat în apel sentința pronunțată de Tribunalului Bistrița-Năsăud, în dosarul în care aceștia sunt inculpați, și cer achitarea.

Lup pune accent pe nelegalitatea mijloacelor de probă și declarațiile date de martori în fața instanței de fond

Claudiu Lup, prin actul de sesizare a instanței, a fost acuzat de săvârșirea a 5 infracțiuni de luare de mită, constând în faptul că “a primit foloase ne cuvenite pentru promovarea examenului pentru obținerea permisului auto, de la martorii Moldovan Florin, Ureche Emilian Augustin, Șteopoaie Ioan Adrian, Șteopoaie Saveta și Șteopoaie Ancuța Emilia”, potrivit procurorilor.

Cu privire la presupusa mită pe care Lup ar fi luat-o de la ultimii trei martori, respectiv familia Șteopoaie, instanța a ajuns la concluzia că există dubii cu privire la săvârșirea infracțiunii, motiv pentru care din această perspectivă polițistul a fost achitat.

“În opinia noastră, același raționament care a determinat judecătorul de scaun să constate inexistența celor trei fapte enumerate în cele ce preced era pe deplin aplicabil și în cazul faptelor presupus a fi fost săvârșite în raport cu martorii Moldovan Florin, respectiv Ureche Emilian Augustin”, se arată în motivele de apel depuse la dosar de Claudiu Lup.

Astfel, potrivit documentului, pentru infracțiunea comisă în raport cu investigatorul sub acoperire Moldovan Florin, Lup a fost condamnat la 2 ani de închisoare, instanța apreciind că fapta există dincolo de orice îndoială rezonabilă, la baza acestei decizii stând drept probe trei interceptări telefonice din zilele de 12, 15 și 16 octombrie 2015, declarațiile investigatorilor sub acoperire luate în calitate de martori amenințați (protejați), rapoartele investigatorilor sub acoperire, procesul verbal de redare în formă scrisă, în detaliu, a conținutului discuțiilor surprinse în localul Han din Năsăud în data de 21 octombrie 2015, procesul verbal de redare în formă scrisă a conținutului imaginilor surprinse în fața intrării în localul Han din Năsăud, în data de 21 octombrie 2015, dar și procesul verbal de redare în formă scrisă a conținutului imaginilor surprinse din spatele autovehiculului de examen al investigatorului sub acoperire Florin Moldovan, în data de 22 octombrie 2015, “din care reiese că acesta oprește la o trecere de la nivel cu calea ferată exact pe calea ferată, iar la altă trecere la nivel de cale ferată nu oprește”.

Lup arată în documentul citat faptul că “soluția instanței de fond se îndepărtează în mod flagrant atât de la litera, cât și de la spiritual legii” și susține că întreaga acuzație este fundamentată pe susținerile investigatorilor sub acoperire, respectiv pe niște interceptări realizate în mod nelegal, cu conținut vag.

“În primul rând, facem trimitere la afirmația judecătorului de scaun care, la mo0mentul aprecierii probelor, arată că «relevante sun îndeosebi rapoartele întocmite și declarațiile investigatorilor sub acoperire, date atât în faza de urmărire penală, cât și în etapa cercetării judecătorești». În acest context, este important a se stabili, în opinia noastră, valoarea probatorie a declarațiilor și rapoartelor investigatorilor sub acoperire prin prisma dispozițiilor imperative cuprinse în art.103 alin 3 C. Pr. Pen.

În al doilea rând, (…) interceptările efectuate în prezentul dosar nu pot sta la baza soluției de condamnare în condițiile în care este incidentă o nelegalitate vădită. Cu privire la acest aspect, instanța de fond a apreciat în mod eronat, spunem noi că «Examinând modalitatea în care a avut loc administrarea probatoriului constând în interceptarea și înregistrarea comunicațiilor și supravegherea vide-audio, s-a constatat că probele utilizate în formularea acuzațiilor inculpaților au fost obținute în mod legal, deoarece activitatea DIPI nu se circumscrie sintagmei “alte organe specializate ale statului”, iar activitatea SRI s-a limitat la asigurarea suportului tehnic pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, care au fost exploatate integral de către DIPI – SIPI Bistrița-Năsăud». Așadar, în ciuda faptului că judecătorul de scaun a constatat intervenția nemijlocită a unor organe necompetente în procesul de obținere al probelor, acesta a înțeles să facă abstracție de nelegalitatea generată, astfel cum am arătat pe larg anterior”, a precizat Lup în motivele de apel depuse la dosar.

Acesta mai subliniază faptul că instanța de fond a apreciat că acuzația adusă de procurori în raport cu Moldovan Florin este dovedită în principal de rapoartele întocmite și declarațiile investigatorilor sub acoperire și solicită instanței de apel să constate că la dosarul cauzei nu există probe legale, obiective, care să genereze tragerea sa la răspundere penală, în condițiile în care procurorii s-au limitat la a dispune strângerea de probe prin folosirea a doi investigatori sub acoperire.

Alți 2 ani de închisoare au fost aplicați de Tribunalul Bistrița-Năsăud lui Lup fiindcă ar fi luat mită 100 de euro de la martorul Ureche Emilian, în motivarea sentinței instanța făcând trimitere la declarațiile lui Broca Florin, Ureche Emilian, Ureche Eugen, Ureche Elena.

Concret, instanța a apreciat faptul că mijloacele de probă se coroborează între ele și dovedesc fără echivoc că Lup ar fi săvârși și această infracțiune de luare de mită.

“(…) și de această dată, existența infracțiunii de luare de mită stă sub semnul întrebării, în condițiile în care între declarațiile martorilor există contradicții care nu sunt nicidecum neesențiale, așa cum a apreciat judecătorul de scaun. Criticabilă este, în opinia noastră, și viziunea conform căreia o declarație dată în condiții de contradictorialitate, în fața instanței, primește o valoare probatorie inferioară celei date în condiții obscure, în etapa urmăririi penale. Desigur că judecătorul se bucură de o liberă apreciere în ceea ce privește probele, însă, concluzia trebuie să fie una pe deplin fundamentată, aspect ce nu poate fi întâlnit în prezenta cauză.

Punctual fiind audiat în fața instanței în data de 22.01.2018, martorul Broca Florin arată că a fost nemulțumit de demersul d-nei Ureche Anuța de a lăsa suma de 100 de euro la domiciliul martorului, la soția acestuia. Mai mult decât atât, acesta arată că a restituit suma și că, la momentul la care a purtat o discuție cu dl. Lup referitoare la examenele auto, acesta i-a comunicat că «nu se poate rezolva nimic la oraș».

Audiată în fața instanței la data de 20.02.2018, martora Ureche Elena Anunța a arătat că a vorbit cu martorul Șot Ionel «pentru a ne ajuta la examen. Știam că îl cunoaște pe Lup. Cred că a vorbit cu el, iar polițistul i-ar fi replicat să vedem dacă se pateu face ceva», fiul său fiind ulterior declarat respins la proba practică.

Nu în ultimul rând, fiind audiat în fața instanței la data de 20.02.2018, martorul Ureche Eugen Augustin a arătat că nu crede că martorul Șot a vorbit cu dl. Lup.

Or, analizând conținutul prezentelor declarații, considerăm că nu se poate susține cu just temei faptul că există un minim material probator apt să conducă la concluzia că a fost săvârșită o infracțiune de luare de mită. Mai mult decât6 atât, nu putem să nu observăm că unul dintre martori afirmă în mod expres că i s-ar fi comunicat că nu există nicio șansă de promovare a examenului prin alte metode decât cele legale”, se mai precizează în motivele de apel depuse de Claudiu Lup, fiind subliniat totodată faptul că mijloacele de probă administrate nu au generat probe apte să răstoarne prezumția de nevinovăție a polițistului, “instanța rezumându-se la a îmbrățișa construcția acuzării care nu reprezintă nimic altceva decât o înșiruire de prezumții”.

În cazul lui Vartolomei, instanța a ținut cont de declarațiile martorilor date în fața procurorilor

Și Ilie Vartolomei, coinculpat în dosar, a atacat 5 acte materiale de trafic de influență reținute de Tribunalul Bistrița-Năsăud în sarcina sa.

Unul dintre acestea este acuzația de trafic de influență pe lângă lucrătorii de la Permise Auto Bistrița-Năsăud, în vederea promovării examenului pentru obținerea permisului de conducere de către Flore Ștefan, martor în dosar.

“După cum se poate observa, din materialul probator existent în cauză Flore Ștefan nu a promovat examenul pentru obținerea permisului de conducere, iar cu ocazia audierii mama sa Flore Maria arată că nu cunoaște despre subsemnatul faptul că aș fi o persoană cunoscută la nivelul comunității noastre cu putere de intervenție în vederea obținerii permiselor de conducere.

De asemenea, martora mai arată că fiul său nu a dat suma de 200 de euro acelei persoane cu care s-a întâlnit în Bistrița pentru a promova examenul. Flore Ștefan a declarat în fața instanței faptul că nu a remis vreo sumă de bani subsemnatului pentru a-l ajuta să promoveze examenul practic de obținere a permisului de conducere.

Din coroborarea celor două declarații nu rezultă că am influență asupra lucrătorilor SPCRPCIV Bistrița-Năsăud sau că îi pot determina pe aceștia să îl favorizeze în mod fraudulos pe martorul Flore Ștefan la proba practică.

În mod greșit instanța apreciază că restituirea banilor nu înlătură retroactiv elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență întrunite cumulativ anterior acestui moment. Practic nu poate exista o restituire atâta timp cât nu există un act de primire a respectivei sume, chestiune lămurită pe deplin de cei doi martori audiați în prezentul dosar, Flore Ștefan și Flore Maria” se arată în motivele de apel de către Vartolomei.

O altă acuzație de trafic de influență a fost adusă lui Vartolomei în raport cu martora Șorobetea Florina care i-ar fi dat pârveanului 200 de euro, sumă pe care să i-o dea lui Claudiu Lup pentru a o promova la proba practică. Cei 200 de euro, Vartolomei i-ar fi primit de la tânără prin intermediul lui Sfrângeu Anton care și el ar fi primit-o de la Costan Anton.

În fața instanței Martora a arătat că banii i-a dat lui Costan, pentru a o ajuta să promoveze examenul practic, dar fiindcă acest lucru nu a fost posibil banii i-au fost restituiți. Mai mult, tânăr a susținut examenul în două rânduri cu polițistul Simion Baciu, nu cu Claudiu Lup, prima dată fiind respinsă, reușind abia a doua oară să promoveze proba practică. Aceeași martoră a declarat în fața instanței că nu îl cunoaște pe Vartolomei, în timp ce Sfrângeu, cel de la care ar fi luat cei 200 de euro,a declarat că îl cunoaște pe acesta doar din vedere și nu au avut nicio tangență. Toto Sfrângeu a mai arătat că în faza de urmărire penală a dat declarații în condițiile în care a fost sub influența alcoolului, motiv pentru care nu își amintește ce a spus procurorilor. Celălalt “om de legătură”, Costan Alexandru a arătat și el în fața instanței că Sfrângeu nu i-a spus niciodată numele celui la care va interveni pentru obținerea permisului auto de către Șorobetea.

O a treia infracțiune de trafic de influență, Vartolomei ar fi comis-o după ce ar fi luat 105 euro de la o altă martoră din dosar, Alexei Lucreția, cu care s-a întâlni la restaurantul Han din Năsăud în iulie 2015. În fața instanței, femeia a declarat însă că, banii constituiau contravaloarea transportului în Spania, iar copia de buletin remisă lui Vartolomei avea drept scop întocmirea unui contract de muncă, negând totodată că ar fi discutat cu acesta despre intervenția pe lângă Claudiu Lup.

În ceea ce privește cea de a patra infracțiune de trafic de influență care are legătură cu investigatorul sub acoperire Moldovan Florin, dar și de primire de foloase materiale de la acesta, am arătat săptămâna trecută motivele de apel susținute de Vartolomei în document, astfel că nu vom mai reveni asupra acestora.

Există și o a cincea infracțiune de trafic de influență reținută în sarcina lui Ilie Vartolomei, în legătură cu martorul Alexi Domide, punct în care instanța a reținut doar declarațiile martorilor date în faza de urmărire penală, “considerând că acestea exprimă adevărul”.

“Martorul Alexi Domide, fiind audiat în fața instanței, la data de 13.11.2017, arată în mod foarte clar că nu a apelat la nimeni să îl ajute în vederea promovării examenului practic de dobândire a permisului auto, că nu a dat bani în acest sens și respectiv pe mine mă cunoaște doar din vedere.

De asemenea, și Bîrte Nicolae, arată în faza cercetării judecătorești faptul că nu i-am cerut, respectiv nu mi-a dat niciodată datele personale ale lui Alexi Domide pentru a-l ajuta să promoveze examenul. Martorul a mai menționat că nu cunoaște să fiu implicat în activități de obținere ilegală a permisului de conducere”, a subliniat Vartolomei în document.