Dosarul în care Ferenczi Arnold Ioan, fost manager de vânzări în cadrul Terasteel SA, este acuzat de constituire de grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals informatic în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, a ieșit din camera preliminară și va intra cu rând la judecata pe fond. Alături de Ferenczi, în vizorul procurorilor DIICOT au intrat încă alte 7 persoane, dintre care una a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției și a primit o pedeapsă cu suspendare. Grupul infracțional, condus de Ferenczi a prejudiciat firma cu circa un milion de euro.
În camera preliminară, dosarul a fost judecat la Tribunalul Sălaj, după ce magistratul de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, desemnat a verifica legalitatea actului de sesizare a instanței întocmit de procurori, a formulat cerere de abținere “având în vedere că aceasta soluţionat o cauză disjunsă prin care s-a admis acordului de recunoaștere a vinovăţiei faţă de alt inculpat din dosar, ocazie cu care s-au analizat probele”.
“Totodată, doamna judecător a apreciat că admiţând acordul de recunoaştere s-a pronunţat implicit cu privire la legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală în cauza nr. 59/D/2020 a DIICOT – BT Bistriţa-Năsăud. Totodată, raportat la elementele care s-au impus a fi analizate pentru a se pronunţa asupra acordului de recunoaștere a vinovăției, fiind vorba inclusiv de infracţiunea prev. de art. 367 alin. 1,3 şi 6 C.pen., a fost analizată starea de fapt şi de drept putând fi afectată imparțialitatea sa în soluționarea dosarului nr. 1594/112/2021/a1, care presupune implicit verificarea existenței suspiciunii rezonabile a săvârșirii faptelor de către inculpatul Ferenczi Arnold Ioan, cu prilejul verificărilor măsurii preventive în cauză.”
Cererea de abținere a fost judecată la Curtea de Apel Cluj, care a și admis-o de altfel, “având în vedere că nu există alt judecător la nivelul Tribunalului Bistrița-Năsăud care să soluționeze cauza”, și a desemnat o altă instanță egală în grad, respectiv Tribunalul Sălaj, care să judece cauza în această etapă.
Magistrații sălăjeni au ajuns la concluzia că rechizitoriul și probele de la dosar respectă legea, astfel că a respins toate excepțiile de nelegalitate invocate de apărare.
A acționat nestingherit timp de 7 ani
În rechizitoriu, procurorii DIICOT au arătat că Ferenczi a coordonat întreaga activitate infracțională, în perioada 2013 – 2020.
Acesta s-a folosit de poziția sa de manager vânzări în cadrul Terasteel SA, de relațiile construite de-a lungul timpului cu partenerii externi, în special din Ungaria, pe care le coordona integral, fiind favorizat de faptul că acesta vorbea limba maghiară iar restul angajaților cu funcții de conducere din cadrul Terasteel SA nu cunoșteau această limbă, de informațiile obținute cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu, care l-au ajutat să o atragă în activitate infracțională și pe F. I., care administra societăți cu sediul în Cluj-Napoca, având ca principal obiect de activitate tocmai vânzarea panourilor termoizolante precum și de relațiile profesionale avute cu alți angajați ai Terasteel SA, cum ar fi coordonatorul operațiunilor de transport de mărfuri, numitul P. R. și mai multe persoane care i se subordonau ierarhic, respectiv angajați din cadrul compartimentului back-office vânzări și reprezentanți vânzări.
“În esență mecanismul infracțional avea următoarea desfășurare: Ferenczi Arnold Ioan identifica un client (societate comercială cu sediul În România sau Ungaria de regulă) care era dispus să cumpere panouri termoizolante sau hale la cheie produse de Terasteel SA și se înțelegea cu reprezentantul acestuia să realizeze o vânzare-cumpărare «la negru» (fără întocmirea de documente contabile care să fie înregistrate în evidențele clientului); Ferenczi Arnold Ioan prelua specificațiile produselor de la acel client, fără a se respecta procedura normală de lansare a comenzii și confirmarea acesteia; cu ajutorul angajaților back-office se identifica un client însemnat al Terasteel care avea o linie de credit care nu impunea efectuarea plății mărfii; Ferenczi Arnold Ioan, în numele clientul identificat și fără cunoștința și acordul acestuia, lansa în fals o comandă și angajatul back-office o implementa în sistemul informatic de gestiune SAP; comanda astfel lansată era confirmată în fals, în numele și fără acordul societății care figura cu această calitate, fie de angajatul back-office fie de Ferenczi Arnold Ioan; comanda frauduloasă astfel implementată își continua cursul firesc și celelalte compartimente ale societății Terasteel realizau producerea panourilor termoizolante după specificațiile implementate fără să cunoască manoperele frauduloase; după ce mărfurile erau produse, ele erau predate la compartimentul de produse finite, fiind încunoștințat P. R. A., coordonatorul departamentului transporturi, care avea cunoștință și participa efectiv la întreaga activitate infracțională; P. R. A. identifica un transportator căruia îi comunica că în realitate marfa va fi livrată la altă destinație decât cea înscrisă în CMR, sub diverse pretexte (respectiv că marfa se descarcă la un punct de lucru, la un șantier, la beneficiarul final, etc.) plauzibile pentru transportatori (pentru aceștia era ceva normal ca mărfurile să se descarce în alte locuri decât la sediul beneficiarului înscris în CMR); P. R. A. cunoștea destinația reală de la Ferenczi Arnold Ioan și/sau de la angajatul back-office implicat în activitatea frauduloasă; angajatul back-office întocmea documentele de transport înscriind în CMR și nota de livrare datele reale ale beneficiarului (acel client care nu avea cunoștință despre comandă), însă pe documentul instrucțiuni înscria, pentru livrările externe, localitatea reală unde marfa urma a fi descărcată; transportatorul prelua marfa și documentele însoțitoare și era dirijat de Ferenczi Arnold Ioan și/sau P. R. A. la destinația reală, solicitându-i-se, uneori, să restituie documentele neconfirmate de primire; după realizarea transportului, angajații Terasteel SA implicați în activitatea infracțională confirmau în fals realizarea livrării, prin înscrierea unor date de identificare și executarea unei semnături din fantezie pe CMR, instrucțiuni și/sau nota de livrare; Ferenczi Arnold Ioan încasa «la negru» de regulă personal de la clienții la care s-a descărcat marfa, contravaloarea acesteia, fără a se întocmi acte contabile în acest sens (uneori chiar transportatorii încasau în plic închis sume de bani, reprezentând contravaloarea mărfurilor, pe care le remiteau numitului P. R. A.); sumele de bani astfel obținute erau însușite de Ferenczi Arnold Ioan, care la rândul lui îi remunera pe cei implicați în activitatea frauduloasă (respectiv pe P. R. A. și pe angajații back-office) fie prin remiterea unor sume de bani fie prin acordarea altor foloase (cum ar fi achitarea contravalorii unor excursii/concedii, mese festive, etc.).
Pentru acoperirea activităților frauduloase și pentru menținerea funcțională a acestui mecanism ilegal, uneori, din sumele încasate la negru, Ferenczi Arnold Ioan, direct sau prin intermediul agenților de vânzări, realiza plăți, prin efectuarea de depuneri în numerar, în favoarea Terasteel SA, în numele clienților înscriși pe documentele privind livrările frauduloase, pentru a se evita depășirea limitei de creditare și blocarea livrărilor licite (în situațiile în care acel client nu efectua plăți semnificative și exista pericolul amintit, depunând în paralel diligențe pentru a determina acel client să efectueze plăți noi).
De precizat că pentru a se putea urmări mai ușor comenzile frauduloase, persoanele implicate, în special angajații back-office foloseau diverse însemne în câmpul Text Antent al comenzii, cum ar fi ghilimele, apostrof, inițiala clientului și altele, însemnări care erau apoi inserate și în conținutul facturilor externe-ivoice la rubricile privind numărul de referință și/sau data «Reference nr. date»”, au explicat anchetatorii în actul acordul de recunoaștere încheiat de o fostă angajată a a firmei bistrițene, care a fost condamnată în urmă cu circa o lună la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.
Procurorii au mai arătat că, în total, au fost lansate 175 de comenzi frauduloase în numele a 6 firme din Ungaria al uneia din Cehia. Mărfurile livrate la negru au ajuns la 6 firme din Ungaria, una din Turcia, una din Livezile, una din Florești – Cluj (al cărui administrator, conform procurorilor, a aderat la grupul infracțional inițiat de Ferencz) și la una din București.
Tot pentru a evita descoperirea mecanismelor frauduloase, Ferenczi a asigurat efectuarea mai multor depuneri în numerar în conturile Terasteel SA Sărățel a unor sume de bani, ca fiind plătite în numele/de către societățile partenere în numele cărora au fost lansate comenzi frauduloase.
Aceste plăți se realizau de regulă atunci când plafonul de creditare acordat de Terasteel SA acelor societăți era depășit sau exista riscul să fie depășit, caz în care furnizorul nu ar mai fi livrat mărfuri. Sumele de bani astfel achitate proveneau din sumele dobândite ilicit de Ferenczi, prin vânzarea la negru a mărfurilor produse și/sau livrat în baza unor comenzi lansate fraudulos.
Anchetatorii spun că depunerile de bani erau efectuate fie direct de Ferenczi, fie din dispoziția acestuia de diferiți subordonați ai săi din cadrul Terasteel SA, în special agenți/ reprezentanți de vânzări.
