Dosarul Andreica: pentru unii a funcționat prescripția, pentru alții ba (MOTIVARE)

Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat sentința în dosarul în care au fost judecați pentru fapte de corupție Ioan Andreica, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, și alți 8 bărbați. Pentru o parte dintre inculpați, respectiv Andreica Ioan, Palade Adrian, Stamatoiu Cristian, Cozariuc Mihai-Mircea, Sabău Ioan Claudiu, Stănescu Mihai și Stănescu Cezar, instanța a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale. Alți doi – Istrate Ion (Fuji) și Popescu Lazăr au fost condamnați. Istrate a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare, la care se adaugă un rest de pedeapsă rămas neexecutat dintr-un dosar mai vechi din 2007. Popescu Lazăr a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.

Ancheta a fost demarată de procurorii DNA în 2010 și a durat 8 ani. În dosar, vizate de procurori au fost și alte persoane, printre care Liviu Rusu, fostul președinte al CJ Bistrița-Năsăud, Luca Iancu, fostul vicepreședinte al CJ Bistrița-Năsăud, și Simona Bodnariu – fost director Integrare Europeană în cadrul CJ Bistrița-Năsăud, având calitate de inculpați. Din lipsă de probe suficiente, procurorii anticorupție au dispus clasarea acuzațiilor.

Astfel, în final, în mai 2018, DNA a trimis în judecată doar 9 inculpați: Andreica Ioan, Palade Adrian, Stamatoiu Cristian, Cozariuc Mihai-Mircea, Sabău Ioan Claudiu, Stănescu Mihai, Stănescu Cezar, Istrate Ion și Popescu Lazăr.

Șapte au scăpat de lege

După aproape 6 ani de procese, dosarul a ajuns la un punct final. Cel puțin aici la Bistrița. Pe parcursul acestor ani, Gazeta de Bistrița a prezentat atât acuzațiile aduse de procurorii DNA celor 9 inculpați, cât și cum s-au apărat aceștia.

Zilele trecute, instanța a pronunțat sentința, iar din motivare reiese că din probele depuse la dosar și declarațiile martorilor audiați atât de procurori, cât și de judecătorul cauzei, rezultă vinovăția celor inculpați.

Ceea ce este foarte interesant e modul în care a fost împărțită dreptatea de Tribunalul Bistrița-Năsăud în acest dosar.

Pentru o parte dintre inculpați, respectiv Andreica Ioan, Palade Adrian, Stamatoiu Cristian, Cozariuc Mihai-Mircea, Sabău Ioan Claudiu, Stănescu Mihai, Stănescu Cezar sunt aplicate deciziile CCR cu privire la neconstituționalitatea întreruperii prescripției penale.

Drept urmare, instanța ajunge, în cazul celor șapte, că răspunderea penală s-a prescris.

Astfel, instanța a constatat că în cazul inculpaților Sabău Ioan Claudiu, Andreica Ioan, Palade Adrian, Stamatoiu Cristian, Cozariuc Mihai Mircea, Stănescu Mihai și Stănescu Cezar se impune încetarea procesului penal, deoarece în cazul acestora a intervenit prescripția răspunderii penale.

“Astfel, în cazul inculpaților Sabău Ioan Claudiu, Andreica Ioan și Palade Adrian, infracțiunile de trafic de influență și complicitate la această infracțiune (în formă continuată respectiv în formă simplă) prev.de art.257 alin.1 din vechiul Cod penal și respectiv art.26 din vechiul Cod penal rap.la art.257 alin.1 din vechiul Cod penal, ambele cu aplic.art.6 din Legea 78/2000, pedepsite cu închisoarea de la 2 la 10 ani, ar fi avut loc în luna martie și aprilie 2010, deci termenul special al prescripției răspunderii penale s-a împlinit în martie și aprilie 2022, conform art.122 alin.1 lit.c din vechiul Cod penal rap.la art.124 din vechiul Cod penal, legea penală mai favorabilă în aceste cazuri fiind vechiul Cod penal.

În ceea ce privește pe inculpații Cozariuc Mihai Mircea și Stamatoiu Cristian, infracțiunile de cumpărare de influență și complicitate la această infracțiune (în formă simplă respectiv continuată), pedepsite cu închisoarea de la 2 la 10 ani, ar fi avut loc în perioada martie-septembrie 2010 respectiv martie-decembrie 2010, deci termenul special al prescripției răspunderii penale s-a împlinit în luna septembrie respectiv decembrie 2022, conform art.122 alin.1 lit. c vechiul Cod penal rap.la art.124 vechiul Cod penal, legea penală mai favorabilă în aceste cazuri fiind vechiul Cod penal.

Raportat la inculpații Stănescu Mihai și Stănescu Cezar, instanța constată că în cazul lor s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale conform prevederilor noii legi penale. Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002 (în formă continuată respectiv în formă simplă), pedepsite cu închisoarea de la 3 la 12 ani conform vechii legi penale, respectiv închisoarea de la 3 la 10 ani conform noii legi penale. Infracțiunile ar fi fost săvârșite în perioada iunie-septembrie 2010 în cazul inculpatului Stănescu Mihai, respectiv martie 2011 în cazul inculpatului Stănescu Cezar. În cazul inculpatului Stănescu Mihai, conform noii legi penale, termenul prescripției răspunderii penale s-a împlinit în septembrie 2018, în timp ce în cazul inculpatului Stănescu Cezar, termenul prescripției răspunderii penale s-a împlinit în martie 2019.

Prin Decizia nr.297/2018, Curtea Constituţională a statuat că soluţia legislativă care prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art.155 alin.1 din Codul penal, este neconstituţională.

Ulterior, prin Decizia nr.358/2022, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art.155 alin.1 din Codul penal sunt neconstituţionale, arătând, în considerentele acesteia, pe de o parte, că, în perioada cuprinsă între data publicării Deciziei nr.297/2018 (25 iunie 2018) şi data intrării în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma respectivă, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale (realizată prin OUG nr.71/2022), fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (parag.73), iar, pe de altă parte, că raţiunea care a stat la baza pronunţării Deciziei nr.297/2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale sau înlăturarea instituţiei întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispoziţiilor art.155 alin.1 din Codul penal la exigenţele constituţionale, astfel că termenele de prescripţie generală reglementate în art.154 din acelaşi cod nu sunt afectate de deciziile Curţii Constituţionale (parag.74).

În considerentele aceleiaşi decizii, Curtea Constituţională a reafirmat, făcând referire la premisa avută în vedere la pronunţarea deciziei anterioare, că prescripţia răspunderii penale aparţine dreptului penal material, iar nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale (parag.41) şi a menţionat că legiuitorul a nesocotit prevederile art.147 alin.4 din Constituţie, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr.297/2018, cu consecinţa creării unui viciu de neconstituţionalitate mai grav, generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea”, care, în mod evident, nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale (parag.76).

Ulterior, prin Decizia nr.67/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat, conform pct. I din dispozitivul acesteia, că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial), supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale, prevăzut de art.3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex, prevăzut de art.15 alin.2 din Constituţie şi art.5 din Codul penal.

Drept urmare, în raport cu deciziile anterior citate, ţinând seama de dispoziţiile art.173 din Codul penal, conform cărora prin lege penală se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege, instanța reține că în cazul inculpaților Stănescu Mihai și Stănescu Cezar legea penală mai favorabilă aplicabilă ambilor inculpaţi este cea cuprinsă între data de 25 iunie 2018 (când a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr.297/2018) şi data de 30 mai 2022 (când a intrat în vigoare OUG nr.71/2022), perioadă în care nu a existat niciun caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, fiind aplicabile astfel numai termenele de prescripţie generală, cu o durată de 8 ani, care s-au împlinit după cum am arătat mai sus”, se arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Doi trimiși după gratii

În schimb, în cazul inculpaților Popescu Lazăr și Istrate Ion, instanța spune că termenul prescripției răspunderii penale nu este împlinit. Și în acest caz este invocată și Decizia CJUE din 9 ianuarie 2024, pe care Gazeta a prezentat-o în luna ianuarie.

“Fapta inculpatului Popescu Lazăr, care luna martie 2010, i-a sprijinit pe inculpații Sabău Ioan Claudiu și Andreica Ioan să intre în posesia sumei de 25.500 euro și respectiv 17.000 euro din suma de 100.000 euro pretinsă de Sabău Ioan Claudiu reprezentanților SC Interdevelopment SRL în scopul traficării influenței de către inculpații Sabău Ioan Claudiu și Andreica Ioan asupra președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pentru a-l determina pe acesta să exercite un act ce intra în atribuțiile sale de serviciu, respectiv să asigure derularea în condiții optime a contractului având ca obiect «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din jud. Bistrița-Năsăud», prin încheierea contractului nr. 14-1/25.03.2010 dintre societatea controlată de el, Sparver LLC, și SC Interdevelopment SRL, urmată apoi de încheierea contractelor nr.15/25.03.2010 și respectiv nr.16-1/26.03.2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Fapta inculpatului Popescu Lazăr, care în data de 25.03.2010 și 26.03.2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat-o pe martora Ioniță Irina să încheie, în calitate de reprezentant legal al Sparver LLC, contractele nr.15/25.03.2010 și respectiv nr.16-1/26.03.2010 cu inculpații Sabău Ioan Claudiu și Palade Adrian, pentru a disimula adevărata natură a provenienței sumelor aferente acestor contracte, cunoscând că banii provin din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la spălare de bani în formă continuată, prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal (2 acte materiale corespunzătoare celor două contracte de consultanță nr. 15/25.03.2010 și nr. 16-1/26.03.2010).

Fapta inculpatului Istrate Ion, care în perioada aprilie 2010-decembrie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a sprijinit pe inculpații Sabău Ioan Claudiu și Andreica Ioan să primească sumele de 200.000 euro și 89.900 de lei pretinse de inculpatul Sabău Ioan Claudiu de la reprezentanții SC Interdevelopment SRL în scopul traficării influenței de către Sabău Ioan Claudiu și Andreica Ioan asupra președintelui CJ Bistrița-Năsăud, pentru a-l determina pe acesta să exercite un act ce intra în atribuțiile sale de serviciu, respectiv să asigure buna derulare a contractului având ca obiect „Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din jud Bistrița Năsăud”, prin încheierea contractului nr. 042/01.04.2010 dintre societatea controlată de el, SC El Arenal SRL, și SC Interdevelopment SRL, și contractului nr. 27/14.12.2010 dintre SC El Arenal SRL și SC Geogis Proiect SRL, urmată apoi de crearea celor două circuite comerciale și financiare fictive prin intermediul cărora au ajuns la inculpați sumele de bani, cunoscând că banii transferați prin intermediul societăților interpuse provin din traficul de influență exercitat de către Sabău Ioan Claudiu și Andreica Ioan, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 26 Cod penal din 1969 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal din 1969 și art. 5 Cod penal (2 acte materiale corespunzătoare ajutorului dat prin încheierea celor două contracte de prestării servicii nr. 042/01.04.2010 și 27/14.12.2010).

Fapta inculpatului Istrate Ion, care în perioada aprilie 2010-martie 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a creat două circuite comerciale fictive: SC EL Arenal SRL-SC Interdevelopment SRL-SC Duo Mat Invest SRL și SC EL Arenal SRL-SC Geogis Proiect SRL-SC Șerban Lux SRL-SC Duo Mat SRL, având la bază contracte de consultanță și prestări servicii în temeiul cărora nu s-a prestat în realitate niciun serviciu, scopul încheierii contractelor fiind acela de a disimula adevărata natură a provenienței sumelor de 200.000 euro (1.029.317.4 lei) și 89.900 lei, cunoscând că banii provin din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și art. 5 Cod penal (2 acte materiale aferente celor două circuite comerciale identificate).

Inculpatul Popescu Lazăr a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influenţă prev. de art.48 Cod penal rap.la art. 291 Cod penal şi art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod penal (faptă săvârșită în martie 2010), și instigare la spălare de bani în formă continuată prev. de art. 47 Cod penal rap.la art.29 alin. l lit. b din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal (3 acte materiale comise în 25 şi 26 martie 2010) – actualmente art.49 alin.1 lit.b din Legea 129/2019, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal, pedepsite conform noii legi penale cu închisoarea de la 2 la 7 ani, respectiv închisoarea de la 3 la 10 ani.

Conform vechii legi penale, încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului Popescu Lazăr este complicitate la trafic de influență prev. de art.26 rap.la art. 257 Cod penal din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod penal, și instigare la spălare de bani prev. De art.25 Cod penal din 1969 rap.la art. 23 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal (3 acte materiale comise în 25 și 26 martie 2010), pedepsite conform vechii legi penale cu închisoarea de la 2 la 10 ani, respectiv închisoarea de la 3 la 12 ani.

Inculpatul Istrate Ion a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influenţă prev. de art.48 Cod penal rap.la art. 291 Cod penal şi art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal (două acte materiale comise în aprilie și decembrie 2010), și spălare de bani prev. de art.29 alin. l lit. b din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal (2 acte materiale comise în aprilie 2010 – martie 2011), pedepsite conform noii legi penale cu închisoarea de la 2 la 7 ani, respectiv închisoarea de la 3 la 10 ani.

Conform vechii legi penale, încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului Istrate Ion este complicitate la trafic de influență prev. de art.26 rap.la art. 257 Cod penal din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, (două acte materiale comise în aprilie și decembrie 2010), și spălare de bani prev. de art. 23 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal (2 acte materiale comise în aprilie 2010 – martie 2011), pedepsite conform vechii legi penale cu închisoarea de la 2 la 10 ani, respectiv închisoarea de la 3 la 12 ani.

Prin Ordonanța CJUE din 9 ianuarie 2024, dată în cauza C-131/23, s-a decis că instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile curții constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de corupție.

În schimb, această decizie trebuie interpretată în sensul că instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare.

CJUE a statuat deja că, spre deosebire de tratatele internaționale obișnuite, tratatele comunitare au instituit o nouă ordine juridică proprie, integrată în sistemul juridic al statelor membre în momentul intrării în vigoare a tratatelor și care este obligatorie pentru instanțele lor.

Această nouă ordine juridică, în favoarea căreia statele membre și-au limitat drepturile suverane, în domeniile definite de tratate, și ale cărei subiecte sunt nu numai statele membre, ci și resortisanții acestora, este dotată cu instituții proprii (…). (…)

Astfel, în temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, invocarea de către un stat membru a unor dispoziții de drept național, fie ele și de natură constituțională, nu poate aduce atingere unității și eficacității dreptului Uniunii. (…)

În consecință, instanța va lăsa neaplicată Decizia nr.67/2022, a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, potrivit căreia normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial), supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale, prevăzut de art.3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex, prevăzut de art.15 alin.2 din Constituţie şi art.5 din Codul penal, chiar dacă aceasta este obligatorie pentru instanțe potrivit art.477 alin.3 Cod procedură penală, în cazul infracțiunilor de trafic de influență respectiv complicitate la trafic de influență.

Instanța va face acest lucru deoarece, așa cum am arătat mai sus, în cazul inculpaților Popescu Lazăr și Istrate Ion, până la data de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, termenul general al prescripției răspunderii penale a fost întrerupt prin rezoluția nr. 462/P/2010 din data de 31.05.2011, ordonanța din data de 20.03.2012, ordonanța din data de 23.03.2012, ordonanța din data de 01.02.2017, ordonanța din data de 09.03.2018, ordonanța din data de 30.03.2018 (n. r. – toate acestea apar și în cazul celorlalți inculpați), ordonanța din data de 19.04.2018, după care a început să curgă un nou termen general prescripției, care nu s-a împlinit, și nu s-a împlinit nici termenul special al prescripției”, a motivat instanța decizia de condamnare a celor 2 inculpați.

Sentința nu este definitivă, astfel că Popescu Lazăr și Istrate Ion au atacat-o la Curtea de Apel Cluj.