Magistrații Curții de Apel Cluj au fost la fel de intransigenți ca și cei de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, în dosarul Linei Monica Crăciun, acuzată de omor calificat. Femeia, originară din Bistrița Bîrgăului a fost condamnată de judecătorii bistrițeni la 25 de ani de pușcărie, sentință menținută și la Cluj. Gazeta de Bistrița a intrat în posesia motivării sentinței de condamnare și vă prezintă în exclusivitate ce au susținut magistrații Curții în acest document.
Sentința definitivă în dosarul de omor în care cap de afiș a fost Lina Monica Crăciun, a fost pronunțată pe data de 17 mai 2019, după ce Lina Monica Crăciun, prin avocatul său a atacat în apel decizia pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Lina Monica Crăciun a fost acuzată de procurori, în primăvara anului 2017, de comiterea unei infracțiuni de omor și două de omor calificat. Deși avocatul acesteia a încercat să demonstreze că nu se poate vorbi despre comiterea unor crime în condițiile în care procurorii nu au reușit să probeze că cei trei copii s-au născut vii, și a cerut schimbarea încadrărilor juridice în profanare de morminte, instanța bistrițeană nu s-a lăsat înduplecată. Sentința, pronunțată de instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud pe 22 martie, a fost una extrem de dură: Lina Monica Crăciun a fost condamnată la nu mai puțin de 25 de ani de închisoare. Sentința nu a fost definitivă și a fost atacată în apel la Curtea de Apel Cluj, unde însă femeia nu a avut parte de clemență, deși avocatul acesteia a adus toate argumentele posibile din punct de vedere juridic.
Avocatul Linei: Argumentele avute în vedere s-au bazat pe prezumții, fără niciun alt suport probator
La Bistrița, instanţa a ajuns la concluzia că din probele ştiinţifice existente la dosarul cauzei, rezultă “în mod indubitabil”, că Lina Monica Crăciun este mama celor trei bebeluși “rezultaţi dintr-o relaţie ascunsă cu numitul Condrea Vasile”. Chiar dacă Lina Monica Crăciun s-a prevalat de dreptul la tăcere, magistratul care a judecat cauza a susținut că există probe certe care să demonstreze vinovăția acesteia.
Sentința a fost atacată de avocatul Linei Monica Crăciun, în apel, la Curtea de Apel Cluj.
Avocatulfemeiia solicitat instanței Curții de Apel Cluj, admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, pe cale de consecință, constatarea nulității dispoziției de menținere a arestului preventiv și punerea de îndată în libertate, iar pe fond, achitarea clientei sale.
Acesta a arătat cu privire la măsura preventivă, că dispoziția de menținere a acesteia, pronunțată de instanța de fond, este lovită de nulitate absolută, întrucât nu este motivată în niciun fel.
“Cerința motivării hotărârii există, în temeiul art. 5 paragraful 2 din CEDO, prin care se statuează că orice măsură preventivă luată față de o persoană acuzată trebuie să fie motivată de un judecător și reprezintă o garanție minimă a dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 CEDO”, a precizat avocatul femeii.
Acesta a considerat că aplicarea directă a celor două texte de lege din CEDO conduce la concluzia că inculpatei i s-a produs un prejudiciu care se sancționează cu nulitatea absolută și ar trebui să se constate că măsura a încetat de drept și să se dispună punerea de îndată în libertate a acesteia.
Totodată, avocatul a solicitat achitarea clientei sale. În susținerea acestei soluții,avocatul a solicitat să se aibă în vedere faptul că în cauză nu au existat probe din care să rezulte că cei trei nou-născuți s-au născut vii. “Prima condiție a existenței obiectului material al infracțiunii este ca fapta să fie săvârșită asupra unei persoane aflată în viață. Or, în speță, în lipsa unui subiect pasiv în viață și a unui obiect material nu se poate vorbi de subzistența infracțiunii de omor. Din toate probele administrate în cauză nu a rezultat că noii născuți au fost vreun moment în viață”, a arătat apărătorul Linei Monica Crăciun.
Potrivit acestuia, instanța de fond a avut convingerea că inculpata este autoarea acestor fapte, motiv pentru care a pronunțat sentința penală atacată, însă argumentele avute în vedere s-au bazat pe prezumții, fără niciun alt suport probator.
“Tot ce a făcut instanța de fond a fost să coroboreze probe din care rezultă că există o legătură între inculpată și cei 3 nou născuți. Se invocă în defavoarea inculpatei un comportament ilogic, respectiv de ce ar fi ascuns o faptă care nu atrage nicio răspundere, în condițiile în care este ilogic să păstrezi în podul casei în care locuiesc și părinții inculpatei cele 3 cadavre ale nou născuților timp de 9 ani, în loc să le arunci în râul Bistrița, care trece la 20 de metri de blocul în care locuiește inculpata. Sunt tot felul de prezumții care încearcă să vină să spună că inculpata a ucis”, a mai arătat în fața instanței Curții de Apel Cluj, avocatul Linei Monica Crăciun.
S-a cerut o nouă expertiză genetică
Drept urmare, apărarea a solicitat, în probațiune, încuviințarea efectuării unei noi expertize genetice la nivelul Institutului de Medicină Legală Mina Minovici prin care să se stabilească dacă există legătură de rudenie pe baza de ADN între inculpată și cei 3 (trei) nou-născuți, dacă există legătură genetică între Condrea Vasile și cei 3 (trei) nou născuți, victime ale infracțiunilor de omor cercetate în prezenta cauză și dacă urmele de sânge identificate pe obiectele de îmbrăcăminte în care au fost înveliți cei 3 nou născuți aparțin sau nu inculpatei. Totodată, avocatul a arătat că, poziția procesuală a clientei sale a fost constantă pe parcursul procesului, în sensul că aceasta nu a avut niciun fel de legătură cu cele 3 victime și că Vasile Condrea nu este tatăl celor 3 victime.
Potrivit apărării, în faza de urmărire penală a fost efectuată o expertiză genetică de către un expert din cadrul unei instituții aflate în raport de subordonare cu Ministerul Public, ceea ce ridică problemaloialității mijlocului de probă administrat. De asemenea, a mai arătat avocatul, expertul audiat în cauză nu a putut oferi explicații logice cu privire la kiturile cu numere diferite de markere folosite pentru efectuarea expertizei, pentru ca rezultatele să fie comparabile între ele. “Astfel, s-a ajuns în situația în care folosind regula de 3 simplă, respectiv dacă inculpata are o probabilitate de 1.000.000 de ori să fie mama nou născutului 1 și de 252.800 să fie mama nou născutului 3, înseamnă că este de 4 ori mai probabil să fie mama nou născutului 1 decât a nou născutului 3. Asemenea rezultate nu sunt admisibile într-un domeniu științific, precum cel al probei ADN, unde marja de eroare este de 0,00%. Or, în speță, marja de eroare este de 400 %, ceea ce este inacceptabil, fiind vorba de filiație, directă, gradul I. În atare situație, proba este necesară și utilă soluționării cauzei în vederea stabilirii cu un mai mare grad de certitudine și în afara oricărui dubiu legat de raporturile de subordonare ale celor care au efectuat proba, cu cei care au solicitat-o. Material genetic mai există, nu a fost folosit integral, însă nu cunoaște cu exactitate locul în care se află, presupunând că ar trebui să fie în camera de probe”, a mai susținut avocatul Linei Monica Crăciun, în fața instanței clujene.
CA CLUJ: Instanța de fond a judecat corect
În pofida tuturor argumentelor aduse de avocatul inculpatei, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au fost însă de neînduplecat.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, magistrații Curții de Apel Clujau reținut că prima instanţă, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi în faza de cercetare judecătorească, a stabilit în mod corespunzător starea de fapt şi vinovăţia Linei Monica Crăciun pentru săvârşirea în concurs real a unei infracţiuni de omor calificat. Potrivit documentului, fapta ar fi constatîn aceea că “în perioada 2007 – 2011, în locuinţa situată la etajul 1 al blocului din com. BistriţaBârgăului, inculpata Crăciun Lina Monica a suprimat, prin sufocare, viaţa nou-născutului 3 imediat după ce l-a născut viu, la termen şi neasistată medical, în urma relaţiei ascunse cu Condrea Vasile; a unei infracţiuni de omor deosebit de grav(…) faptă constând în aceea că în perioada 2009-2012, (…), inculpata a suprimat, prin sufocare, viaţa nou-născutului 1, imediat după ce l-a născut viu, la termen şi neasistată medical, în urma relaţiei ascunse cu Condrea Vasile şi a unei alte infracţiuni de omor deosebit de grav (…), în sensul că în perioada 2011-2012, în locuinţa situată la etajul 1 al blocului (…) din com. Bistriţa-Bârgăului, aceeaşi inculpată a suprimat, prin sufocare, viaţa Nou-născutului 2 pe care l-a născut viu, la termen şi neasistată medical, în urma relaţiei ascunse cu Condrea Vasile”.
Ca și magistrații de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, cei de la Curtea de Apel Cluj arată că probele administrate în cauză fac dovada certă că Lina Monica Crăciun este autoarea faptelor, „pe care le-a săvârşit cu intenţie”.
“Astfel, deşi inculpata a susţinut cu ocazia audierilor că nu este mama copiilor nou născuţi , prin raportul de expertiză genetică judiciară nr.603385/13 aprilie 2017 întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul IGPR s-a stabilit în mod clar că profilul genetic al persoanei de sex feminin cu privire la care a fost identificat sânge uman pe obiectele de îmbrăcăminte ridicate cu prilejul cercetării la faţa locului este identic cu cel al inculpatei Crăciun Lina Monica, iar prin raportul de expertiză genetică nr.603504/17 aprilie 2017, întocmit de acelaşi institut, s-a stabilit profilul genetic al inculpatei şi după ce a fost comparat cu profilul genetic al fiecărui dintre nou născut, s-a concluzionat cu o probabilitate extrem de ridicată că inculpata este mama biologică a acestora. Aceleaşi calcule au fost efectuate şi între profilul persoanei de sex feminin identificată după ridicarea de probe de pe obiectele de îmbrăcăminte găsite la locul faptei, şi profilul genetic al nou născuţilor, aceleaşi valori regăsindu-se şi în acest caz. Aceste probe ştiinţifice sunt susţinute şi de declaraţiile martorilor din care a rezultat că inculpata a locuit o perioadă de timp în blocul în a cărui pod s-au găsit cadavrele celor trei nou născuţi, că oricine avea acces în acel pod, împrejurarea că inculpata a ascuns sarcinile şi cu alte ocazii, precum şi faptul că aceasta avea o relaţie extraconjugală cu numitul Condrea Vasile pe o durată îndelungată, că sarcinile erau mascate de inculpată chiar în situaţia în care le-a dus la termen şi a născut alţi copii, iar concluziile testului privind comportamentul simulat a relevat modificări specifice. Aprecierile instanţei de fond în ceea ce priveşte naşterea copiilor vii de către inculpată, se bazează în mod pertinent şi logic pe concluziile suplimentelor la rapoartele de expertiză în care s-a stabilit că din punct de vedere al indicilor antropometrici care atestă maturarea fetală, nou născuţii erau viabili, pe declaraţia inculpatei care, pe lângă faptul că a negat că a fost însărcinată şi a născut cei trei copii, nu a oferit vreo explicaţie cu privire la faptul că pe obiectele de îmbrăcăminte în care au fost învelite cadavrele au fost găsite celule epiteliale şi sânge aparţinând acesteia, dar şi pe împrejurări care vin să contureze starea de fapt reţinută, cum ar fi faptul că inculpata a născut alţi copii sănătoşi, că nou născuţii decedaţi au fost expulzaţi la maturitatea perioadei de concepţie, înafara unei unităţi spitaliceşti, în mod clandestin, iar după aceea au fost abandonaţi în acel pod, maniera identică în care inculpata a procedat în cazul celor trei nou născuţi şi faptul că aceasta nu şi-a efectuat un control de specialitate pe toată durata sarcinilor şi nu a adus la cunoştinţă faptul că era însărcinată”, se arată în documentul instanței.
Astfel, magistrații Curții de Apel Cluj au ajuns la concluzia că, instanța bistrițeană a procedat la condamnarea Linei Monica Crăciun, în mod legal și temeinic.
“Faţă de cele de mai sus reţinute şi cele menţionate de instanţa de fond pe care Curtea şi le însuşeşte, se apreciază că instanţa de fond în mod legal şi temeinic a procedat la condamnarea inculpatei pentru săvârşirea celor trei infracţiuni reţinute în sarcina sa. În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, Curtea apreciază că prima instanţă, a apreciat corect că legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal raportat la regimul sancţionator al concursului de infracţiuni şi, văzând criteriile de individualizare prev. de art.72 C.pen. din 1969, respectiv gravitatea şi pericolul social concret al faptelor comise raportat la modalitatea şi mijloacele prin care au fost săvârşite, scopul urmărit, conduita inculpatei după comiterea acestora, concluziile referatului de evaluare, lipsa antecedentelor penale ale inculpatei, împrejurarea că acestea s-au îndreptat împotriva vieţii propriilor copii, imediat după naştere, iar 19 inculpata nu a manifestat nici un regret, negând constant aspecte care au devenit evidente după administrarea probelor ştiinţifice, stabilind pedepse juste şi proporţionale cu toate aceste criterii. Pentru considerentele expuse şi în baza art.421 pct.1 lit.bC.pr.pen., apelul declarat de inculpata Crăciun Lina Monica va fi respins ca nefondat. În baza art.422 C.pr.pen. se va deduce din pedeapsa rezultantă durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 21 aprilie 2017 la zi. Cu privire la motivele invocate vizând nulitatea absolută a hotărârii pentru nemotivarea soluţiei de menţinere a măsurii arestării preventive, se reţine că prima instanţă a procedat la menţinerea măsurii arestării preventive în baza art.399 alin.1 C.pr.pen,, pronunţând o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii, nefiind incidente niciuna din situaţiile reglementate de disp. art.399 alin.3 C.pr.pen. când instanţa trebuie să dispună de îndată punerea în libertate a inculpatului. Totodată, inculpata a fost deţinută în baza hotărârii de condamnare, aspect care este conform cu art.5 alin.1 lit.a din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Prin urmare nici acest motiv de apel nu este întemeiat”, se mai precizează în motivarea instanței.
Așa cum am mai precizat într-un articol anterior, lupta se pare că nu a ajuns la punctul final. Avocatul Linei Monica Crăciun declarat pentru Gazeta de Bistrița că, în continuare va verifica admisibilitatea unui eventual recurs în casație la ÎCCJ și, în paralel, va sesiza CEDO pentru un proces inechitabil în ceea ce privește administrarea tuturor probelor necesare aflării adevărului și soluționarea cauzei în lipsa unor probe temeinice de vinovăție.
