În noiembrie 2015, procurorii DIICOT din Bistriţa-Năsăud au trimis în judecată peste 20 de persoane care au fost acuzate de constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Capul reţelei era Cornelia Baciu, care atunci când a pus la cale „afacerea” tocmai ieşise din puşcărie, unde a ispăşit cinci ani pentru trafic de influenţă. Unul dintre pionii grupării, fără de care Baciu nu şi-ar fi putut duce planul de îndeplinire, a fost oangajată a ITM, Corina Roga. Aceasta a falsificat la greu documente pentru „şefa”, folosind ştampilele unor colegi sau le-a falsificat pe ale altora.

 

Anchetatorii au descoperit că grupul infracţional se ocupa de obţinerea de credite pe numele altor persoane folosind documente falsificate, un model deja consacrat. Pentru buna funcţionare a reţelei infracţionale se pare că a pus umărul la greu şi o angajată a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud. Până să ajungă pe masa judecătorilor, pe lângă probele pe care procurorii le-au adunat, în acest dosar au fost audiate circa 100 de persoane.

Cornelia Baciu nu este acuzată doar în acest dosar, aceasta având rol de inculpat şi în altele în care acuzaţiile sunt similare.

 

Pionul principal, o angajată a ITM

Unul dintre pionii acestei afaceri necurate a fost o angajată a ITM Bistriţa-Năsăud – Corina Roga – care, la comanda Corneliei Baciu, a falsificat la greu documentele ce urmau a fi depuse la dosarele de credit, respectiv contractele individuale de muncă.

Baciu şi Roga au întocmit carnete de muncă pentru mai mulţi titulari, având aceeaşi serie şi număr, pe care le-au certificat „pentru conformitate cu originalul” în numele firmelor administrate sau controlate de membri reţelei. Conform procurorilor au fost folosite 8 carnete de muncă, cu serii şi numere distincte ce figurau pe alte persoane, şi emise fotocopii în fals care „atestau” că aparţin altora, însă fiecare dintre cele 8 serii şi numere aferente a fost utilizat pentru câte 3 până la şase persoane care urmau să obţină fraudulos credite bancare.

ITM BN_1

Metode folosite

CorinaRoga a folosit trei metode pentru falsificarea documentelor. Una dintre acestea a fost avizarea în fals a contractelor individuale de muncă, contracte care evident nu apăreau ca fiind depus şi la ITM, acestea purtând numere de înregistrare fictive. Cea de a doua metodă, a fost cea a contrafacerii carnetelor de muncă pe care le lua de regulă din arhiva ITM, sau le prelua de la membrii reţelei, după care prin operaţiuni succesive de fotocopiere şi radiere, înlătura menţiunile existente aplicate legal de funcţionari ai ITM (numele şi prenumele titularilor, funcţia acestora, data şi/sau durata încadrării şi salariul de la rubricile privind firmele la care erau angajaţi) şi apoi redacta datele personale ale interpuşilor care sau în numele cărora urmau să se obţină creditele. Cea de a trei modalitate a fost cea care i-a „aprins beculeţul” Corneliei Baciu atunci când a pus bazele reţelei infracţionale, şi anume înregistrarea retroactivă a contractelor de muncă la ITM BN cu până la trei luni a persoanelor care urmau să obţină credite, dând astfel o aparenţă de legalitate documentelor.

Potrivit declaraţiilor martorilor din dosar se pare că fosta angajată a ITM, Corina Roga, s-a folosit de ştampilele colegilor, falsificându-le.

Conform procedurilor, angajaţii ITM care se ocupau de completarea carnetelor de muncă, acolo unde erau înscrisurile efectuate de ei, erau şi ştampilele cu numele lor.Însă, pe carnetele de muncă folosite de Cornelia Baciu pentru a obţine creditele false apăreau scrisuri diferite, nicidecum ale celor al căror nume apărea pe ştampile. Mai mult decât atât, unii dintre foştii colegi ai Cornei Roga nu îşi explică cum ştampilele au ajuns în posesia acesteia în condiţiile în care ei şi le ţineau în sertare sub cheie sau pur şi simplu nu le lăsau la birou, ci le purtau asupra lor.

 

„Nu era scrisul meu unde era ştampila”

Una dintre ştampilele pe care Corina Roga împreună cu Cornelia Baciu le-au falsificat şi mai apoi au folosit-o la întocmirea carnetelor de muncă false, este cea a Mariei Zăgrean, care a fost angajata ITM BN în perioada 2006 – 2010.. Pe documentele falsificate de Roga, ştampila folosită însă nu era identică cu originalul, fiindcă diferea o literă. Astfel, în loc de Zăgrean era scris Zegrean.

„Roga Corina avea ca atribuţii înscrierea de menţiuni în carnetele de muncă. Eu nu am cunoştinţă ca Corina Roga să fi completat în fals documente la locul de muncă, ca fiind oficial eliberate de ITM. (…) Mi s-au arătat în faza de urmărire penală o serie de dosare de credit de către poliţie. Am constatat o serie de nereguli pe care documentele din dosarele de credit prezentate de către poliţie, documente emise de ITM le aveau, respectiv nu era scrisul meu unde era ştampila, era ştampila falsificată cu numele meu pentru că numele meu este Zăgrean, iar pe ştampilă era Zegrean cu e. Scrisul meu era o parte, scrisul altei persoane era pe altă parte, vreo trei cuvinte. Nu ştiu cui aparţinea acel alt scris. Când se completează în carnet se ia contractul de muncă (eu iniţial numai am deschis carnete, în care menţionam că firma se încadrează, salariul şi numărul contractului, la sfârşit semnătura mea şi ştampila), iar apoi ceilalţi lucrători, pentru că era un număr de firme pe lucrători, luau statul de plată de la firmă şi completau în continuare dacă era modificare de salariu sau ceva. Carnetul de muncă nu se completează integral de acelaşi funcţionar pentru că eu scriam ceva, iar altul altceva. Era o doamnă care scria de exemplu numai încetările contractului de muncă, eu scriam numai încadrările. În porţiunea care trebuia completată de mine am observat la documentele prezentate de poliţie că erau mai multe scrisuri”, a declarat în faţa instanţei maria Zăgrean.

 

„Ştampila mea era închisă în sertar cu cheia”

O altă ştampilă pe care a falsificat-o Roga a fost cea care aparţinea lui Vasile Brăştfălean, care în perioada 2004 – 2014 a lucrat la ITM BN n calitate de referent la Biroul Evidenţa carnetelor de Muncă. În afara faptului că erau colegi în aceeaşi instituţie şi se salutau atunci când se întâlneau, bărbatul nu a avut tangenţe cu Corina Roga. Cei doi nu lucrau nici măcar în acelaşi birou. Cum-necum, Roga i-a falsificat ştampila acestuia şi a folosit-o pentru a întocmi carnete de muncă false, care aveau aceeaşi serie cu cele reale.

„Mi s-au prezentat în cadrul audierii mele de către poliţie o serie de carnete de muncă care  prezentau nereguli într-adevăr, de exemplu nu era scrisul meu pe carnetul de muncă. Nu era deloc scrisul meu la rubricile aferente carnetului de muncă dar era ştampila mea, sau nu era scrisul meu la rubrica privind salariul de încadrare al omului. Îmi aduc aminte că era un carnet cu o serie dublă, ceea ce nu se putea, Asta înseamnă că exista aceeaşi serie a carnetului de muncă pentru două persoane, acest lucru mi-l aduc aminte. Bănuiesc că ştampila utilizată era falsă pentru ştampila mea era închisă în sertar cu cheia. Când eram la toaletăerau acolo colegii mei toţi, nu avea nimeni acces fără să fi văzut. Nu rămânea biroul gol niciodată. Eram vreo şapte sau opt în birou. Roga Corina nu mi-a cerut niciodată ştampila şi nici nu a venit în preajma biroului pentru a avea acces la ea, doar ne salutam”, a declarat Brăştfălean.

 

„Întotdeauna îmi duceam ştampila acasă, era în geantă”

O altă angajată a ITM a cărei ştampilă a fost falsificată de Roga, este cea a Domnicăi Sucilea.

„În faza de urmărire penală mi s-au prezentat o serie de documente de către organele de poliţie şi am constatat o serie de nereguli, apărea ştampila mea. la început apărea un scris care nu era al meu şi ştampila mea, respectiv erau scrisuri diferite într-o rubrică care trebuia completată de aceeaşi persoană. Nu ştiu dacă ştampila folosită era a mea sau era falsă, dar se vedea că ştampila avea numele meu. Pe ştampilă era trecut numele şi funcţia, nu avea semne distinctive, aparent era ca şi ştampila mea. Cred că nimeni nu putea avea acces la ştampila mea pentru că de regulă fiecare o ţinea în geantă sau sertar. La serviciu o puneam pe masă când lucram, dar după serviciu eu întotdeauna îmi duceam ştampila acasă, era în geantă. Nu era niciodată biroul gol în timpul serviciului, tot timpul era cineva acolo. Când ieşeam toate, închideam uşa cu cheie dacă mergeam la şedinţe”, a spus Domnica Sucilea în faţa instanţei.

1 COMENTARIU

  1. Pai astia de la „fortele de munca” sunt acolo o adevarata „clica de muraturi ” … si care ar trebui neaparat … ” sparta” . Ar trebui ca toate societatile sa aiba voie sa-si publice la ziar locurile de munca libere, astfel incat cine doreste sa poata merge direct la angajator pentru relatii si informatii cu privire la acel loc de munca , nu doar orin intermediul ITM .
    Degeaba te duci la „fortele de munca” pentru ca foarte greu obtii informatiile necesare si esti efectiv refuzat de-a bine-lea, dandu-se infoirmatiile doar „pe spranceana” …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.