„Dor Nasaudean” – stafeta asigurata

Folclorul, căci despre acesta vrem să facem acum vorbire, este la fel de important pentru oamenii locului, la fel precum ştiinţele exacte ori cele umaniste. Foarte apreciat este faptul că elevii care studiază în şcolile năsăudene încearcă să ducă mai departe o tradiţiile şi obiceiurile acestor locuri, fără de care locuitorii de pe Valea Someşului nu ar mai fi ei înşişi. Maria Butaciu, regretata Valeria Peter-Predescu, Saveta Bogdan-Ene ori Cristian Pomohaci sunt doar câteva nume din cei care şi-au cântat ori îşi mai cântă locurile natale dragi şi au făcut cunoscut cântecul năsăudean în ţară şi, de ce nu, în lume.
Fiecare şcoală, din cele patru ale Năsăudului, se poate mândri că are un grup folcloric în care activează tinere talente, originare de pe Valea Someşului.
Unul dintre acestea reprezintă Grupul Şcolar Economic Năsăud – „Dor Năsăudean” – care de la înfiinţarea lui, în 2004, a strâns premii după premii.

Filozofia şi folclorul şi-au dat mâna

Moaşa acestui grup folcloric, cum îi place să se autointituleze, este profesoara Ecaterina Raţiu. Deşi specialitatea ei nu are nici în clin nici în mânecă cu folclorul, fiind absolventă a Facultăţii de Filozofie din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai Cluj-Napoca, Ecaterina Raţiu este pasionată de folclor din timpul studenţiei.
Înfiinţat în 2004, „Dor Năsăudean” are 30 de membri, elevi ai Grupului Şcolar Economic, an de an reîmprospătându-se cu noi talente, în locul celor care părăsesc băncile şcolii.

Valorile supreme după care sunt racolaţi şi admişi elevii în grup sunt talentul, seriozitatea, munca perseverentă, dragostea pentru muzica populara autentică, valori de la care profesoara Ecaterina Raţiu nu face niciun rabat. „Nu fac nicio excepţie de la regulile impuse, altfel nu am performanţă. Cine nu se supune regulamentului, pleacă fără nicio discuţie”, spune coordonatoarea grupului. Repetiţiile se desfăşoară, de obicei, de două ori pe săptămână, iar în preajma concursurilor au loc chiar zi de zi.
Totodată, Ecaterian Raţiu ne-a destăinuit faptul că are un ajutor de nădejde în formarea şi pregătirea repertoriului tinerelor talente care fac parte din grupul folcloric „Dor Năsăudean” – Liviuţa Istrate, referent la Casa Orăşenească de Cultură „Liviu Rebreanu” Năsăud.

Premiul I, o obişnuinţă

De la înfiinţare, din toamna anului 2004, şi până acum grupul a adunat an de an premii importante, premiul I predominând în mare măsură De fapt „Dor Năsăudean” a obţinut o singură dată locul II, şi o singură dată o menţiune.
Ultimul premiu I a fost „achiziţionat” la Concursul naţional de folclor „Comori de aur – Folclorul Românesc” care a avut loc pe data de 9 mai la Beclean, desfăşurat sub egida Centrului Şcolar pentru Educaţie Inclusivă Beclean, a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, competiţie la care au participat peste 350 de formaţii. La ediţia precedentă de anul trecut, desfăşurată în luna februarie, tot la Beclean, grupul folcloric „Dor Năsăudean” a obţinut tot premiul I, atât la grup, cât şi la solist vocal.

Au speriat juriul

„La porţile dorului”, festival de folclor, tradiţii şi obiceiuri, care are loc an de an la Bistriţa, este o altă competiţie la care „Dor Năsăudean” a participat şi unde s-a încununat de premii. Doar anul trecut au avut parte de o surpriză neplăcută, după cum povesteşte profesoara Ecaterina Raţiu, când, cu toate că grupul năsăudean a fost de departe cel mai bun, au obţinut doar menţiune. Motivul pentru care au fost răsplătiţi doar cu menţiune este unul de-a dreptul ilar, dar care denotă sărăcia financiară în care se zbate Cultura românească şi, de asemenea, Învăţământul. Concurenţii fiind răsplătiţi cu premii în bani, celor din juriu li s-a părut că grupul „Dor Năsăudean” este mult prea numeros, iar suma care ar fi trebuit atribuită acestuia ar fi fost prea mare pentru bugetul alocat festivalului. Astfel, pentru premiul I s-au alocat câte 100 de lei (un milion de lei vechi) pentru fiecare component al unui grup folcloric, pentru locul II 80 de lei, iar pentru locul III – 50 de lei. În toate cele trei cazuri, având în vedere numărul mare al componenţilor grupului „Dor Năsăudean” – 30 – sumele totale ar fi fost mult prea mari, drept pentru care au fost „taxaţi” doar cu menţiune, caz în care fiecărui component i-a revenit câte 30 de lei. „Nu aţi putut ocupa locul I pentru sunteţi prea mulţi”, li s-a spus năsăudenilor.

Totul este o provocare

Pe lângă competiţiile care au loc în judeţ, „Dor Năsăudean” a luat parte la multe altele din ţară, festivaluri folclorice care au loc în judeţele Harghita sau Caraş-Severin.
De asemenea, au participat şi la câteva filmări ale posturilor de televiziune Etno şi Favorit, dar şi la Focus Bistriţa, graţie regretatei Valeria Peter-Predescu, şi au reuşit să înregistreze câteva CD-uri cu piese populare , colinde şi pricesne, la Radio Cluj, cu sprijinul realizatorului Dumitru Buzoianu.

Lipsa banilor, marea problemă

Proiectele de viitor sunt multe, dar un obiectiv important pentru „Dor Năsăudean”, după competiţia ce are loc în aceste zile, în oraşul Năsăud, la Festivalul – concurs „De Ispas la Năsăud”, este acela de a participa la emisiunea „Casa primitoare”, difuzată pe postul de televiziune Etno. Singurul impediment, putem spune major, este finanţarea. „Ăsta e capitolul unde ne descurcăm cel mai greu. Nimeni nu se prea înghesuie să ne ajute din punct de vedere financiar. Cel mai mult ne-a ajutat conducerea şcolii, iar domnul director Bidică (n.r. – prof. Dorel Bidică) a făcut până acum tot ceea ce i-a stat în putinţă, dar există o limită de care nu poate trece. Mai rău dintre toate este faptul că autofinanţarea este interzisă, chiar dacă elevii care fac parte din grup sunt dispuşi să îşi plătească singuri deplasarea şi masa. Banii pe care îi câştigăm la concursuri îi adunăm pentru a putea participa la altele, însă aceştia sunt extrem de puţini. Sponsori… cine? Singura societate care ne-a ajutat, şi nu o dată, este SC Moravia, dar nu putem de fiecare dată să apelăm la ei. La autorităţile locale încă nu am apelat, dar dacă nu găsesc o soluţie, voi încerca şi asta”, ne-a mărturisit Ecaterina Raţiu. Ea a mai adăugat că pe lângă cheltuielile pe care le au membrii grupului cu deplasările, trebuie să le asigure şi pe cele ale instrumentiştilor, fără de care nu s-ar fi putut descurca. „Sunt nişte oameni extraordinari, dar nu le pot pretinde să presteze gratuit”, a mai precizat profesoara Raţiu.

Tinere talente

Membrii grupului folcloric „Dor Năsăudean” s-au schimbat de la an la an, unii părăsind grupul din simplul motiv că au absolvit studiile liceale, iar alţii noi au completat golul lăsat de aceştia. Una dintre vocile deosebite a fost cea a Floarei Bulz, care şi-a adus contribuţia la palmaresul grupului folcloric, atât timp cât a fost elevă a Grupului Şcolar Economic din Năsăud. Alte voci sunt în formare, dar promit mult, coordonatoarea grupului folcloric „Dor Năsăudean” nominalizând câteva – Petruţa Ganea, Ana Maria Bârte, Nicolae Marin, Laura Mişneag, Loredana Todoran, Cristina Petruş.

Chiar dacă piaţa abundă de tot felul de manele ori de aşa zise cântece populare, care însă nu au nimic în comun cu folclorul, avem dovada clară că românii mai au o şansă de a-şi păstra neatinse tradiţiile, obiceiurile şi cântecele populare aşa cum ni le-au lăsat bunii şi străbunii noştri. Dar acest lucru se poate întâmpla doar dacă cei mai tineri dintre noi sunt conştientizaţi de comoara pe care poporul român a reuşit să o transmită până acum din generaţie în generaţie şi astfel ea nu se va risipi.

Liana Mureşan