Săptămâna trecută am avut „onoarea” să asist la o şedinţă de Consiliul Local, cum sincer nu credeam că voi avea ocazia. Pentru cei care nu ştiu, şedinţa de Consiliul Local este o întâlnire mai lungă sau mai scurtă, unde nişte oameni, aleşi pe o funcţie, decid nişte „chestii” pentru noi, cei care locuim în oraşul cu pricina. Şedinţa aceasta a fost una extrem de lungă şi, pentru că doream să obţin o informaţie, am rămas până la capăt când în sfârşit i-a venit rândul, asta după miezul nopţii, când toată lumea căsca şi visa la perna moale de acasă. Şi iarăşi intervin, pentru cei care habar nu aveţi, vă reamintesc faptul că în oraşul nostru (pentru că nu ocoleşte Bistriţa) se pune de ceva vreme de un drum de centură cu două benzi, deşi iniţial erau patru. Acest drum se vrea a trece prin Pădurea Codrişor şi va fi nu departe de ştrandul municipal unde vara se merge la îmbăiat. Ei, demersurile pentru această centură sunt destul de avansate, iar Consiliul Local nici măcar nu a fost consultat de primarul Creţu pe această temă, pentru simplu fapt că nu contează şi părerea consilierilor, fiind suficientă decizia sa.
La această şedinţă de la miezul nopţii am putut să văd şi trei bistriţeni, care, mie personal, mi-au dat o lecţie de moralitate şi responsabilitate faţă de oraşul în care trăim. Nu ştiu primarul ce anume a gândit, că era cam roşu la faţă, probabil de furie. Nu de alta, dar numai dânsul şi iar dânsul susţine această idee, sau fantezie cum îi spun alţii, în timp ce toată lumea se opune, de la consilieri locali până la simpli cetăţeni. Acum, presupuneri despre anumite interese ale primarului sunt cu duiumul, eu nu vreau să mă pronunţ pentru că el ştie cel mai bine ce e, cum e şi de ce e. Cert este însă faptul că nimeni nu vrea să se facă un nou drum de centură, deloc ocolitoare, care distruge simbolul oraşului, impune demolări de case şi exproprieri. Mai ales că avem una, numai bună de stricat cauciucurile la ora actuală, datorită halului în care arată. Cu toată oboseala care o aveam la acea oră, după o zi infernală de muncă şi discuţii despre mai ştie eu care proiect, am putut să observ cum acei consilieri locali s-au simţit de-a dreptul jigniţi, indiferent din ce partid proveneau, pentru că la un proiect atât de important pentru Bistriţa nu au fost consultaţi absolut deloc. Asta ca şi cum părerea lor nu ar conta, ca şi cum Consiliul Local nu ar exista. Şi am mai observat cum nişte simpli cetăţeni, care iubesc acest oraş, au apărut în faţa primarului mai informaţi decât dânsul, mai responsabili şi cu picioarele pe pământ. Şi cu tot respectul, domnule primar, v-au dat o lecţie ca la carte! Şi în final, după toate cele, închei cu o întrebare: Dacă tot sunteţi pentru bistriţeni şi pentru Bistriţa, chiar nu vreţi să renunţaţi la această ambiţie, domnule primar ?
La această şedinţă de la miezul nopţii am putut să văd şi trei bistriţeni, care, mie personal, mi-au dat o lecţie de moralitate şi responsabilitate faţă de oraşul în care trăim. Nu ştiu primarul ce anume a gândit, că era cam roşu la faţă, probabil de furie. Nu de alta, dar numai dânsul şi iar dânsul susţine această idee, sau fantezie cum îi spun alţii, în timp ce toată lumea se opune, de la consilieri locali până la simpli cetăţeni. Acum, presupuneri despre anumite interese ale primarului sunt cu duiumul, eu nu vreau să mă pronunţ pentru că el ştie cel mai bine ce e, cum e şi de ce e. Cert este însă faptul că nimeni nu vrea să se facă un nou drum de centură, deloc ocolitoare, care distruge simbolul oraşului, impune demolări de case şi exproprieri. Mai ales că avem una, numai bună de stricat cauciucurile la ora actuală, datorită halului în care arată. Cu toată oboseala care o aveam la acea oră, după o zi infernală de muncă şi discuţii despre mai ştie eu care proiect, am putut să observ cum acei consilieri locali s-au simţit de-a dreptul jigniţi, indiferent din ce partid proveneau, pentru că la un proiect atât de important pentru Bistriţa nu au fost consultaţi absolut deloc. Asta ca şi cum părerea lor nu ar conta, ca şi cum Consiliul Local nu ar exista. Şi am mai observat cum nişte simpli cetăţeni, care iubesc acest oraş, au apărut în faţa primarului mai informaţi decât dânsul, mai responsabili şi cu picioarele pe pământ. Şi cu tot respectul, domnule primar, v-au dat o lecţie ca la carte! Şi în final, după toate cele, închei cu o întrebare: Dacă tot sunteţi pentru bistriţeni şi pentru Bistriţa, chiar nu vreţi să renunţaţi la această ambiţie, domnule primar ?
Iulia STUPINEAN
