Dominoul demisiei: 3000 de social-democraţi au ramas someri

Odată cu ieşirea PSD de la guvernare, practic, la conducerea ţării s-a instaurat interimatul. Premierul, conform Legii 90/2001, Legea de organizare şi funcţionare a Guvernului, avea termen 15 zile să ia act de demisiile miniştrilor PSD. Totuşi, Emil Boc a preferat să facă acest lucru chiar din prima zi şi să împartă portofoliile demisionarilor între democrat-liberalii din Guvern. Constituţia prevede că, după ce primul-ministru ia act de demisiile miniştrilor, urmează o perioadă de 45 de zile în care interimatul funcţiilor este asigurat de ceilalţi membri ai Executivului. După cele 45 de zile, Emil Boc va trebui să facă propuneri Parlamentului pentru conducerea ministerelor, urmând ca Legislativul să-şi dea acordul pentru propunerile făcute. Dacă propunerile sunt respinse de Parlament, procedura se reia, până când se va găsi o variantă acceptată de toate partidele politice din legislativ. Opoziţia are, însă, şi pârghii legale pentru a demite Guvernul. Astfel, cu susţinere din partea unei pătrimi din numărul total al parlamentarilor, poate fi iniţiată o moţiune de cenzură. Dacă moţiunea primeşte votul mojorităţii parlamentarilor, adică jumătate plus unul din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul este demis, iar preşedintele trebuie să numească un nou premier. Primul-ministru desemnat trebuie să primească avizul Parlamentului. În cazul în care, de două ori consecutiv, propunerea preşedintelui nu este vizată de legislativ, şeful statului poate cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, arată articolul 89 din Constituţia României. Parlamentul nu poate fi, totuşi, dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui.

Trei mii de social-democraţi fără funcţii

Odată cu ieşirea de la guvernare a PSD, nu doar fotoliile de miniştri au rămas libere, funcţiile ocupate de social-democraţi la secretariatele de stat sau agenţiile din subordinea ministerelor conduse de membrii PSD urmând a fi, rând pe rând, eliberate. Conform protocolului încheiat între PSD şi PDL pentru guvernare, s-a stabilit ca, la fiecare minister condus de PSD, să fie numit şi un secretar de stat al PDL şi viceversa, astfel că, în condiţiile ieşirii de la guvernare a PSD, toate posturile de secretari de stat deţinute de aceştia, au fost eliberate. Şi şefii agenţiilor şi adjuncţii acestora, numiţi tot politic, vor elibera, rând pe rând, funcţiile. Ministerul Administraţiei şi Internelor are în organigramă 11 secretari de stat şi opt agenţii în subordine, cu structuri în toată ţara. Astfel, doar de la acest minister vor fi eliberate peste 670 de posturi deţinute de social-democraţi. La Ministerul Administraţiei şi Internelor, în afara celor şapte secretari de stat, social-democraţii deţineau alte 420 de funcţii de conducere în structurile agenţiilor guvernamentale din ţară. Ministerul Educaţiei avea patru secretari de stat şi 14 angajaţi în cabinete. În plus, şefii de inspectorate şcolare din ţară şi adjuncţii acestora au fost numiţi tot politic, astfel că totalul posturilor deţinute de social-democraţi la Educaţie, inclusiv în structurile subordonate Ministerului, se ridică la 143. De la Ministerul Muncii PSD a pierdut aproximativ 170 de funcţii, iar la Agricultură, peste 1.200. La Ministerul Mediului, social-democraţii deţineau în jur de 190 de funcţii în secretariate şi în teritoriu, la Sănătate peste 120, la Ministerul pentru IMM aproximativ 340, în timp ce la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, PSD a pierdut doar două posturi de secretar de stat. Fiecare minister are, pe lângă secretarii de stat şi, în medie, cinci angajaţi în cabinetul ministrului, din aparatul propriu al ministrului. Astfel, la cele nouă ministere deţinute de PSD, se poate vorbi despre aproximativ alte 45 de persoane care au părăsit Guvernul odată cu social-democraţii. În total, miniştri demisionari din PSD au “tras” după ei mai bine de 3000 de angajaţi. În această perioadă de interimat, premierul Emil Boc a anunţat că funcţiile vacantate de secretarii de stat sau de angajaţii din cabinetele miniştrilor nu vor mai fi ocupate în totalitate, atribuţiile urmând să fie preluate de cabinetele miniştrilor care au preluat portofoliile rămase libere în urma demisiilor miniştrilor PSD.

Boc, ministru al Educaţiei

Nouă ministere au rămas, săptămâna trecută, fără conducere, în urma demisiei miniştrilor PSD. Interimatul pentru aceste ministere va fi asigurat, pâna când vor fi făcute noi propuneri pentru funcţiile respective, de către miniştrii PDL rămaşi la guvernare. Astfel, premierul Emil Boc va avea, pe lângă atribuţiile de şef al Executivului, şi funcţia de ministru interimar la Educaţie, în locul Ecaterinei Andronescu. Portofoliul de la Ministerul de Externe, deţinut de social-democratul Cristian Diaconescu, a fost preluat de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a preluat şi portofoliul Ministerului Sănătăţii de la Ion Bazac, iar Radu Berceanu este acum şi ministru interimar la Ministerul Agriculturii, în locul lui Ilie Sârbu. Funcţia de conducere deţinută de Marian Sârbu la Ministerul Muncii va fi preluată de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, iar cea de la Ministerul pentru IMM, Comerţ şi Mediu de Afaceri ocupată, până săptămâna trecută, de social-democratul Constantin Niţă, a fost preluată de ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu. Sorina Plăcintă, ministrul pentru Tineret şi Sport a preluat atribuţiile lui Victor Ponta de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. La Ministerul Administraţiei şi Internelor, remanierea lui Dan Nica, ce a dus la ieşirea de la guvernare a PSD, a fost propus ca ministru interimar Vasile Blaga, care ocupă şi funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale. Singurul ministru PDL care a rămas cu un singur portofoliu, cel de la Cultură, este Teodor Paleologu.

Simona Curcian-Maleş