Doina Pană explică lupta pentru Radarul Pădurilor și necesitatea existenței acestuia

Tăierile ilegale de copaci din România au îmbogățit agenți economici și firme din alte țări. În ultimi ani aniHolzindustrieSchweighofer a preluat monopolul pieței. De vorbă cu deputatul Doina Pană, fost ministru al fost ministru al Apelor şi Pădurilor, aflăm luptele purtate împotriva „mafiei lemnului” și totul despre „RADARUL PĂDURILOR”,  unul dintre cei mai importanți piloni de protecție a resurselor de lemn din România.

După o perioadă în care mass-media și-a întors fața către un subiect ce trebuia tratat cu maximă importanță, s-a reușit combaterea tăierilor ilegale de lemne. Doina Pană lupta în mandatul său de ministrul al Apelor și Pădurilor pentru implementarea programului „Radarul Pădurilor” și se lovea de amenințări și tentative de discreditare politică la adresa ei. Acum însă, rămasă deputat, aceasta susține că „s-au mai liniștit apele”.

„Nu am mai fost discuții în Parlament pe tema tăierilor ilegale de lemne, pentru că nu mai ține de acea instituție. Toate problemele ce mai există pe acest subiect mai sunt discutate la minister. Aici am câteva nemulțumiri, dar important este respectarea Codului Silvic. Acest Cod vine cu principii generale și este ca o Biblie. Sunt prevăzute măsuri în cod, pentru a reduce tăierile ilegale dar  pionul principal pentru combatere este Radarul Pădurilor.

Cifrele unui studiu al Greenpeace arată că în România, între 2000 și 2011,au dispărut de pe fața pământului 280.000 de hectare. Dintre acestea, spun activiștii EIA, cel puțin jumătate reprezintă tăieri ilegale. Iar un principal destinatar al lemnului tăiat ilegal este Schweighofer, acuză ei”.

Arma de combatere

Fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri Doina Pană, anunța în 2014 faptul că sistemul informatic de control pentru prevenirea tăierilor ilegale urma să fie testat în toată ţara din 21 septembrie şi implementat din 8 octombrie, iar populaţia nu ar fi afectată în exploatarea lemnului pentru uz casnic.

Zis și făcut. În urmă cu doi an a luat naștere sistemul ce a primit denumirea de „Radarul Pădurilor”. Acest soft, conținea o bază uriași în care era raportata situația pădurilor în timp real. Inițial, până la data de 5 a următoarei luni, agenții economici și exploatatori trebuiau să raporteze activitatea.

„Radarul pădurilor înseamnă o bază de date uriașăîn care sunt cuprinse toate amenanjamentelesau altfel spus, situația pădurilor la ora respectivă. Acest program informatic, datorită unei norme europene trebuia să urmărească și drumul lemnului din pădure la destinatarul final. Pânăîn data de 5 al unii următoare trebuia săse comunice date despre transporturi și ei comunicau doar ce era legal. Grav este faptul că majoritatea tăierilor ilegale erau transportate cu acte. Adică, de fapt cu același aviz făceau mai multe transporturi, în cazul în care nu îi verifica nimeni pe drum, ori la control ziceau că au uitat anumite acte dintre cele necesare efectuării transportului. Pentru a combate aceste lucruri, s-a cerut ca avizele de însoțire a transporturilor de lemne să fie personalizate și tipărite de Imprimeria Română. Pentru încă 15.000 de euro cei care au creat softul, au pus în aplicare o extensiune a programului prin care se comunicau datele în timp real și nu până în data de 5 a lunii următoare” spune Doina Pană.

Tăietorii de lemne obligați să aibă smartphone

Statul le-a cerut agenților economici ce se ocupau cu vânzare-cumpărare de lemn și exploatatorilor să aibă tablete și telefoane smart pentru ca în momentul în care lemnul este încărcat din pădure să fie înregistrat în softul implementat de Ministerul Apelor și Pădurilor. Obligația se aplica celui ce transporta lemnul de la plecare la destinatar. Iar ulterior un ordin obliga receptorul de lemn să verifice codul de pe actele de însoțire a mărfii.

„Nu se mai putea continua așa. Nu exista să mai fie camioane întregi, încărcate cu lemne ce dispar și să nu le vadă nimeni. Radarul Pădurilor exclude negocierile cu polițiștii sau cu pădurarii. I-am obligat pe operatorii economici să se doteze cu  tablete și smartphone, pentru a comunica datele în timp real. Adică, atunci când se pleacă din pădure, șoferul comunică date în sistem și dacă acele informații introduse de ei sunt legale, atunci softul generează un cod unic. Dacă acesta se află într-o zonă fără semnal, poate accesa softului și i se trimite un cod provizoriu, iar când ajunge în zonă cu acces la rețea i se comunică automat codul unic permanent și final” explică Pană.

Aceasta avertizează și faptul că va face „gălăgie” dacă în următoarea perioadă nu se va găsi o cale prin care depozitele, vagoanele sau destinațiile către care sunt transportați metri cubi de lemn din pădure, nu vor verifica acel cod generat de soft.

Oricine poate ajuta la stoparea tăierilor ilegale

Sistemul Radarul Pădurilor funcționează în cel mai simplu mod. Cetățenii apelează numărul de urgență, 112 și transmit operatorilor numărul de înmatriculare al mașini. Mai departe se verifică în soft dacă există un transport legal efectuat mașina în cauză. În cazul în care nu apare în sistem, operatorii iau legătura cu poliția din zona respectivă și se intervine pentru a opri transportul.

„Eu am interzis în Codul Silvic monopolul pieței. Tăiem anual 18 milioane de metri cub de lemne, iar  5 milioaneexploatează doar cei de la HolzindustrieSchweighofer, exclusiv material rășinos. Din cele 18 milioane de metri cub de lemn doar 9 milioane reprezintă lemn rășinos exploatat în România. Astfel, peste 50% din lemnul rășinos îl lua HolzindustrieSchweighofer”, mai spune deputatul Doina Pană.

În altă ordine de idei, o interzicere a exportării de lemn din România dăunează economiei. Peste 5 % din Produsul Intern Brut al țării vine din resursele lemnoase. În Codul Silvic există două articole ce protejează oarecum pădurile: nici o firma nu poate licita lemnul  dacă nu  demonstrează că a prelucrat superior cel puțin  40 % din lemnul achiziționat și exploatarea locală a lemnului spune că daca e o firma din zona își face o fabrica de mobilă să aibă un avantaj când merge la licitație.

Poliţiştii constată o diminuare semnificativă a tăierilor ilegale de arbori la nivel naţional, după introducerea sistemului informatic de monitorizare a traseului lemnului şi datorită intensificării acţiunilor în domeniu.
În primele nouă luni ale acestui an au fost controlate peste 50.000 transporturi de material lemnos şi aproape 8.000 de obiective de interes – ca, de exemplu, exploatări, depozite sau ocoale silvice.
În urma verificărilor au confiscaţi aproape 140.000 de metri cubi de material lemnos fără documente legale justificative, iar peste 1700 de persoane au fost cercetate pentru comiterea de infracţiuni silvice.
Într-un comunicat al Poliţiei Române se arată că au fost aplicate circa 15.600 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de aproximativ 18 milioane şi jumătate de lei.