Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a declarat că sistemul Radar este cel care a trecut în ședința de Guvern și se va demara un sistem de cursuri, un sistem de pregătire, pentru toți cei care vor utiliza acest sistem Radar.
„Aici mă refer la ITRSV-uri, la șefi de ocoale, la agenți economici, deci va fi un fel de pregătire în cascadă, pentru ca în momentul în care el va fi introdus la nivel național să nu existe nimeni care să nu știe să folosească sistemul. În același timp în aceste 10-15 zile, agenții economici din cele trei județe cu care vom începe pilotarea, să aibă timp să își achiziționeze smartphonurile pe care să le instalăm gratuit softul. O să înceapă luna de pilotare cu cele trei județe pe care le-am stabilit deja și v-aș spune și criteriile după care le-am ales, inițial m-am gândit să fie trei județe în care s-a tăiat cel mai mult ilegal, pe urmă m-am gândit că de fapt eu testez softul în această perioadă și ar fi bine să am alte criterii și am mers inițial pe ideea să fie de exemplu județe în care majoritari sunt o cale testați, un alt județ în care să fie o cale private și al treilea județ să fie unul din care s-a tăiat mult ilegal. Până într-un final am ales Alba, Sibiu și Argeș, combinând alte criterii. Și anume, să fie trei județe alăturate, dar să aparțină de trei ITRSV-uri diferite, ca instructajul să meargă la scară mai mare.Unul dintre ele să fie dintre cele care reclamă că au foarte mult în zonă din sistem offline, deci nu au ocolire, pentru obținerea codului unic, iar cel de al treilea să fie dintre cele care s-a furat foarte mult. Pentru următoarele trei încă nu am hotărât, o să hotărâm la momentul potrivit. Vreau să fac o precizare, nu testăm trei și pe urmă alte trei și pe urmă alte trei, ci testăm trei și pe urmă șase, deci se adaugă alte trei și pe urmă nouă, deci se mai adaugă alte trei. La final punem cele 120 de zile cât e termenul limită, mai rămân circa 10 zile în care dacă avem corecții de adus la soft, să o facem pentru ca la momentul în care se dă undă verde la nivel național să nu existe niciun impediment”, a declarat Pană.
Pentru sporirea securității softului, Pană a declarat că serverele au fost mutate la STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) și că din punctul ei de vedere consideră acest lucru un past important, dar cei care vor să fraudeze au o imaginație bogată.
” Noi avem deja un protocol încheiat împreună cu Ministerul de Interne, se numește Scutul Pădurii, dar nu e suficient, vreau să am și jandarmii și una din prevederile noului Cod Silvic, care sper până la vacanța parlamentară să fie adoptat, este să existe și o jandarmerie a pădurii, a silviculturii. Am discutat care ar fi varianta optimă pentru acest SMURD, deci pe lângă echipele operaționale care trebuie să existe, exact ca și în cazul SMURD-ului combinate, jandarmi, polițiști și personal silvic, ce anume să fie aparatura care să ne indice locul unde se întâmplă ce nu ar trebui să se întâmple. Există două variante tehnice, o variantă sunt dronele, o altă variantă ar fi un balon. Se practică, dar mai ales pentru anumite aplicații pe care le au în industria militară sau Ministerul de Interne sau în America, se practică, pe scară largă au bătaie de circa 300 de Km și ar trebui periodic mutate, pentru că înseamnă foarte mult, costurile aparaturii care se instalează pe acel balon. Și o a treia variantă care mie mi-a părut cel mai la îndemână și vă spun în premieră aici, pentru că îmi place la Bistrița să fac primele destăinuiri este de fapt să accesezi 112. Am avut deja niște discuții preliminare, pot să primesc o felie, din sistemul 112 și așa cum el s-a dovedit foarte funcțional în cazul SMURD-ului pentru protecția oamenilor, eu sunt convinsă că va fi foarte funcțional și pentru SMURD-ul pentru protecția pădurilor. Cei care au de a face cu pădurea sunt oameni care nu totdeauna au același interes, pentru că aici vorbim de proprietari, vorbim de administrare, vorbim de agenți economici, vorbim de ONG-uri. Din totdeauna a existat un fel de luptă, între aceste tabere. Forma în care Codul Silvic a ajuns în Parlament, modul în care, chiar dacă s-au făcut dezbateri de-a lungul țării nu s-a schimbat nicio virgulă din varianta inițială, faptul că i-am adunat împreună să vină cu o soluție comună și m-am ținut de promisiune. Aici la Bistrița am promis,ne-am dus două zile la Brașov și au pornit de pe aceste poziții ostile, dar au finalizat după două zile în care s-au contrazis să ajungă la o variantă unanim acceptată și o variantă chiar foarte, foarte bună, pentru că la aceste discuții au participat și specialiști din cadrul departamentului și specialiști de la ITRSV-uri și de la Ministerul de Interne și ONG-uri, plus ceilalți de care vă vorbeam, proprietari, administratori, agenți economici. Aceste amendamente vor trebui să fie preluate de către parlamentari în Camera Deputaților și dacă forma finală a Codului Silvic, va fi cea care a ieșit amendată de Senat și urmează să fie amendată de acest grup de lucru înseamnă că va fi o lege foarte sănătoasă și benefică și va fi a treia piesă care corobortată cu Radarul și cu SMURD-ul o să ducă la însănătoșirea pădurilor românești”, a declarat Pană.
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a declarat că se bazează pe sistemul SUMAL care este infailibil.
„Mă bazez pe SUMAL, deci cel care va intra în vigoare peste 120 de zile coroborat cu acest 112 și cu modificările care vin prin Codul Silvic. Am mai testat, tot în sensul de discutat un alt sistem care se practică în alte țări , cu imagini satelitare dar pe care le poți obține numai la 24 de ore. Ai imaginea satelitară a pădurilor, a doua imagine o suprapui cu imaginea de a doua zi și constați dacă lipsește sau nu pădure, dar din punctul meu de vedere faci depresie, pentru că tu constați că a dispărut pădurea dar fără să prinzi făptașul. Numai în momentul în care vor plăti amenzi zdravene, în momentul în care li se vor confisca marfa, la un moment dat va trebui să renunțe și să intre în legalitate”.
Pană a mai precizat că a fost nevoie de „o investiţie minoră” pentru ca sistemul SUMAL să permită această înregistrare în timp real. Ea a mai spus că agenţii economici au informat-o că pe fiecare îl costă 150 de euro implementarea sistemului, adică atât cât costă un arbore la maturitate tăiat ilegal.
Doina Pană a declarat că își dorește ca oamenii să nu mai fie tentați, să nu se mai taie ilegal, dar că există și oameni în sistem care își doresc corectitudine .
„Există în sistem foarte mulți oameni și de bună credință care își doresc să se revină la corectitudine. Așa cum, e adevărat că s-a tăiat și s-a furat foarte mult din păduri, sunt de vină și angajații silvici, e de vină și poliția, pentru că nu poate ieși din pădure un camion fără să nu îl vadă nimeni. Nu există așa ceva, dar nu vreau să blamez un întreg sistem. Există în domeniul silvic oameni atât de devotați încât te impresionează.
Ce vreau eu este, factorul uman să conteze cât mai puțin. Adică să nu poată fi tentat”.
