Peste 100 de şefi din sistemul medical românesc – manageri de spitale sau şefi de secţii – au probleme de integritate, în speţă fiind vorba despre incompatibilitate, conflict de interese şi diferenţe nejustificate de avere. Doi dintre aceştia sunt bistriţeni. Este vorba despre dr. Victoria Bindea, şefa secţiei de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi dr. Iuliu Silveşan, şeful Secţiei Obstetrică – Ginecologie, din cadrul aceleiaşi instituţii spitaliceşti.
La solicitarea Gazeta Sporturilor, Agenţia Naţională de Integritate a transmis că în România există 114 astfel de cazuri, iar jurnaliştii au publicat lista completă pe care o puteţi consulta în materialul de mai sus. Lista completă a fost publicată de instituţia media amintită. Din cele 114 persoane cu probleme de integritate, două sunt din Bistriţa.
Şef de secţie la Obstetrică-Ginecologie şi cu cabinet privat cu aceeaşi specializare
Pe 21 ianuarie anul acesta, un lot de 15 cadre medicale, şefi de secţie şi manageri de spitale (foşti sau în funcţia la acea dată) au fost trecuţi pe lista neagră de către ANI şi au fost declaraţi ca fiind în stare de incompatibilitate. Ărintre aceştia se aflau şi doi şefi de secţie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud – dr. Victoria Bindea şi dr. Iuliu – Ioan Silveşan-Gherman.
Potrivit ANI, dr. Iuliu Silveşan „s-a aflat în stare de incompatibilitateîn perioada31 decembrie 2008 –02 octombrie 2015,întrucât a deţinut simultan funcţiile deşef secţieşi administrator alS.C. MEDIKA-GINSIL S.R.L.”.
Iuliu Silveşan este asociat unic la SC Medika-Ginsil SRL, firmă care are ca obiect de activitate asistenţa medicală specializată, fiind vorba de fapt de cabinetul său medical privat specializat pe asistenţă de obstetrică – ginecologie. Până în primăvara anului trecut însă a fost, alături deMariana DacinaSilveşan – Gherman, şi administrator al firmei, ceea ce l-a costat scump se pare, întrucât, conform legii nu avea voie.
În luna mai 2015 a făcut o schimbare în ceea ce priveşte administrarea firmei, el lăsând locul colegului său dr. Porfirie Vasiluţ, doctorul Silveşan doar ca asociat unic. Numai că acest lucru nu a fost de ajuns pentru inspectorii de Integritate, fiindcă aceştia au început verificarea de la anul 2008.
SC Medika-Ginsil SRL a fost înfiinţată în 1995, numărul angajaţilor variind între 1 şi 3, de-a lungul anilor. Dacă în anul 2000, firma avea o cifră de afaceri de circa 10.500 lei şi un profit de aproximativ 600 lei, 15 ani mai târziu cifra de afaceri a ajuns la peste 111.000 lei şi un profit de aproape 29.000 lei.
A pierdut al CA Cluj, dar a înaintat recurs la ÎCCJ
Dr. Iuliu Silveşan a contestat în instanţă decizia ANI prin care el a fost declarat incompatibil, însă deocamdată nu a avut succes. În vara acestui an, instanţa de fond a Curţii de Apel Cluj i-a respins acţiunea împotriva Agenţiei.
„Respinge acţiunea formulată de reclamantul S.-GHE. I.-I. (cu dom.), împotriva pârâtei ANI (cu sed.). Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21.06.2016.”, este hotărârea Curţii de Apel Cluj.
Este de la sine înţeles faptul că hotărârea instanţei a fost atacată de doctorul Silveşan în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un prim termen în dosar având loc la finele lunii august.
Doctoriţa Bindea, şi ea pe lista neagră
Cel de-al doilea şef de secţie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa găsit în stare de incompatibilitate de inspectorii ANI este dr. Victoria Bindea, şefa secţiei de Oncologie.
Potrivit ANI, „S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 08 mai 2007 – 08 octombrie 2015, întrucât a deţinut simultan funcţiile de şef secţie şi administrator al S.C. UNIHERON S.R.L.”.
Se pare că dr. Victoria Bindea nu a contestat în instanţă decizia ANI, aceasta rămânând definitivă. Drept urmare, dr. Bindea nu va mai avea voie să exercite o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.
Firmă de întreţinere corporală
Uniheron SRL are ca obiect de activitate întreţinerea corporală. Societatea comercială nu mai are activitate din 2014, având profit 0 şi pierderi de 44.882 de lei, dar şi datorii de peste 532.000 de lei.
Din 2007, de când a fost înfiinţată, firma a înregistrat pierderi aproape an de an. Excepţie a fost anul 2009, când a înregistrat venituri de 2300 de lei. În 2013, Uniheron SRL avea o cifră de afaceri de 17.676 de lei, datoriile treceau de 500.000 de lei, iar pierderile ajungeau la 86.500 de lei.
Grădiniţă privată cu probleme
Victoria Bindea nu făcea bani doar cu societatea comercială Uniheron SRL, ci şi cu o grădiniţă privată, „ascunsă” în spatele Asociaţiei „In Motion”. Grădiniţa privată deschisă în urmă cu trei ani în Unirea, promitea să îi înveţe pe copii să se apropie de natură, de agricultură şi să le dezvolte cunoştinţe de limbi străine, ştiinţe ale naturii şi informatică. Pentru serviciile acestei grădiniţe private, părinţii au de scos din buzunare lunar între 650 şi 1.100 de lei.
Un control al Protecţiei Consumatorului a scos în evidenţă faptul că grădiniţa privată funcţiona încă de la deschidere fără autorizaţie. Aceasta a fost amendată cu 4.000 de lei, fiind anunţat Inspectoratul Şcolar Judeţean, precum şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământ Preuniversitar. Amenda a fost achitatăla scurt timp de şefa de la Oncologie.
Acestea nu au fost singurele probleme găsite la grădiniţa Academia Victoria. De asemenea, au fost găsite alimente care nu aveau inscripţionate date privind producătorul şi termenele de valabilitate.
Victoriei Bindea i s-a reproşat că nu era afişat meniul copiilor, într-un loc vizibil, ci că apelează la Facebook pentru aceste informări. Bonele grădiniţei nu purtau bonete, iar grădiniţei îi lipsea şi Registrul Unic de Control. Inspectorii au constatat şi că contractelor încheiate cu părinţii le lipsea tocmai semnătura părinţilor.
Anul trecut numele şefei secţiei de Oncologie, Victoria Bindea, a fost amestecat într-un alt scandal de proporţii naţionale, după ce procurorii DNA au percheziţionat chiar secţia condusă de aceasta. La acea vreme, în ecuaţie apărea încă două nume: medicul oncolog Geanina Miron şi şefa farmaciei Spitalului Judeţean, Mariana Deac.
La acel moment, procurorii DNA susţineau că firmele de medicamente vizate în de anchetăar fi oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.
Unii dintre medicii care ar fi implicaţi în această activitate ar fi făcut parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Aceştia, pentru achiziţia anumitor medicamente, ar fi pretins şi primit foloase de la furnizorii de medicamente cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.
Excursiile de care ar fi beneficiat unii medici avea ca destinaţii locuri exotice precum Las Vegas, San Diego, Paris, Ottawa (Canada).
În primăvara acestui an, DNA a început, în acest dosar, urmărirea penală faţă de 77 de medici specialişti oncologi, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, o firmă de distribuire a produselor farmaceutice, precum şi faţă de patru reprezentanţi ai acesteia. DNA nu a comunicat însă şi numele celor urmăriţi penal în acest dosar.
