DNA ofera “ajutoare caritabile” agentului SRI Aspazia Droniuc
DNA dedica dosare slab documentate pentru a-i imbogati pe corupti
Cazurile Radu Bica si Sorin Apostu sunt legate prin elemente de substanta mai importante decat denuntatoarea comuna Aspazia Droniuc. Fiecare dintre cele doua cazuri instrumentate de Directia Nationala Anticoruptie(DNA) Cluj au fost facute la repezeala si acest lucru se observa cel mai bine din faptul ca in faza de urmarire penala procurorii isi schimba intreg rechizitoriul. Astfel, daca in cazul vicepresedintelui Consiliului Judetean Cluj una dintre persoanele invinuite, avocatul Bogdan Aldea, omul din cauza caruia arestul preventive s-a judecat la Curtea de Apel, s-ar putea sa-I fie schimbata calitatea in cea de martor, pe cand in dosarul primarului municipiului Cluj-Napoca procurorii nu au reusit sa aduca nicio alta marturie impotriva edilului urbei de pe Somes. Desi au fost sapte persoane invinuite in dosar si sapte contracte ale primariei au fost cercetate, nicio persoana nu a dorit sa ofere o marturie care sa il incrimineze pe Sorin Apostu. Elena Botezan, procurorul sef al DNA Cluj incepe sa regrete ca a deschis cutia Pandorei si nu reuseste sa o stapaneasca.
Invinuiti neintrebati, martori care nu declara ce s-ar fi asteptat procurorii si greseli de gradinita au facut deliciul celei de-a treia saptamani in care procurorii DNA incep sa-si roada unghiile datorita arestarilor facute. Singurul efect pozitiv pe care l-au avut arestarile primarului Sorin Apostu si vicepresedintelui Radu Bica a fost imbogatirea Aspaziei Droniuc, care conform unor surse din apropierea serviciilor secrete este agent al Serviciului Roman de Informatii(DNA).
Aspazia Droniuc are o frica din ce in ce mai mare in vene, sustin surse din apropierea denuntatoarei. Cum legislatia romaneasca nu permite ca un invinuit sa fie adus sub protectia martorilor, Aspazia este urmarita de mai multe persoane in acest moment care o cauta la locuinta sa personala. De fiecare data cand cineva suna la interfonul sau, Aspazia inchide lumina si se face ca nu-i acasa. Suntem curiosi cat timp va rezista marturia denuntatorului din cazul Bica si Apostu atat timp cat senzatia de frica creste, iar presiunile sunt din ce in ce mai mari.
Agentul SRI Aspazia Droniuc
Aspazia Droniuc este agent al Serviciului Roman de Informatii(SRI), conform informatiilor care ne-au fost furnizate de anumite surse din apropierea domeniului serviciilor. Acest lucru i-ar fi facilitat interventia inca incepand cu anul 2006 la relatiile din interiorul PDL Cluj. Astfel, SRI isi pregatea din 2006 o persoana pe care sa o infiltreze in interiorul Primariei municipiului Cluj-Napoca si a Consiliului Judetean Cluj pentru a avea intrare la momentul oportun. Exact cu un an inaintea alegerilor, Serviciul Roman de Informatii isi exercita influenta in domeniul administrativ facand schimbarile care cred de buna cuviinta. Astfel, seful SRI, George Maior, a facut duminica 30 octombrie o vizita la Cluj-Napoca pentru a coordona lucrarile in arestarile din cazurile Bica-Apostu dandu-i directive Aspaziei Droniuc, conform acelorasi surse.
Relatiile intime ale securitatii
Aspazia Droniuc intretinea relatii sexuale in schimbul contractelor pe care le castiga prin firmele sale. Astfel, consilierul local al PSD Remus Lapusan, sef la UNIQA, era una dintre persoanele inalte ale politicii clujene care au trecut prin patul Aspaziei, sustin alte surse din apropierea mediului politic. Un alt om care ar fi cunoscut-o mai mult decat intim pe Aspazia Droniuc ar fi actualul sef al Transelectrica, Rares Rusu. Reamintim ca Rares Rusu a fost cu nevasta lui la botezul presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise.
Denuntatoarea in cazurile Apostu si Bica, Aspazia, ar fi intrat in calimera oamenilor importanti din Cluj, apeland la mila. Ea le-ar fi povestit tuturor ca a fost violata de cineva din familia cat timp a fost mica, ca are persoane bolnave in familie si tot felul de lucruri care ar fi starnit compasiunea tuturor persoanelor cu care a intrat in contact.
Dupa ce sotul ei, Robert Augustin a fost dat afara de la Polus Center, Aspazia Droniuc a divortat de el, deoarece nu mai putea sa ii fie de folos in niciun fel.
Cine a mituit-o pe mituitoarea Aspazia Droniuc?
Averea Aspaziei Droniuc a crescut cu cel putin 33.245 lei dupa ce i-a turnat pe primarul Clujului si vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj. Desi avea rate restante la cele doua masini si societatea sa care vindea flori era aproape in "moarte clinica", procurorii DNA "au ajutat-o" pe Aspazia Droniuc sa se puna din nou pe picioare si ca afacerile ei sa infloreasca si ratele de la banci sa dispara, conform unor surse.
Aspazia Droniuc a avut o perioada infloritoare dupa ce i-a turnat pe Radu Bica si pe Sorin Apostu la procurorii Directiei Nationale Anticoruptie(DNA) Cluj, fapt care arata ca a fost remunerata substantial de catre oficialitatilor statului pentru a oferi informatii. Astfel, in perioada cand ar fi dat prima declaratie la DNA si ar fi "turnat" pentru prima data, Aspazia si-a platit ratele restante la credite in valoare de 14.408 lei, fapt aratat in doua facturi de 9.903 lei si 4.905 lei, conform unor surse din apropierea Aspaziei Droniuc.
Aspazia Droniuc si-a comandat pe 8 noiembrie marfa de 4.485,78 euro pentru firma sa care vinde flori. Achizitia a fost facuta de la firma Niewkoop prin doua facturi diferite de 1.811,91 euro si 2.673 euro. Toate acestea s-au intamplat cu o zi inainte de arestarea preventiva a lui Sorin Apostu si in ziua in care judecatorii i-au dat mandat de perchezitie.
Buda i-a sarit la gatul lui Lapusan
Presedintelui PDL Cluj, Daniel Buda, i-a trebuit aproximativ o saptamana sa scoata capul din umbra si sa iasa la atac la adresa liderilor USL care l-au linsat pe prietenul si colegul sau de partid, Sorin Apostu.
“Recomand USL Cluj sa organizeze un protest spontan in fata imobilelor propriilor membri de partid
Am fost astazi, la Cluj, martorii unui mini-protest de strada politic prin care organizatia USL Cluj si-a dat adevarata masura a ipocriziei. Desi un eveniment demn de neglijat, cu scop publicitar exclusiv, el jigneste in fapt inteligenta romanilor in general si a clujenilor in particular. Personal, nu imi amintesc sa-i fi vazut pe liderii organizatiei USL Cluj, sa organizeze proteste de strada prin care sa ceara demisia presedintelui CJ Arges, Constantin Nicolescu, sau a presedintelui Consiliului Judetean Liviu Dragnea, tot asa cum nu am vazut proteste spontane ale tinerilor USL in fata sediului companiei de asigurari Uniqa din Cluj Napoca, firma care a asigurat flota regiei locale de transport prin intermediul Aspaziei Droniuc.
Ce am vazut, in schimb, au fost presiuni asupra justitiei prin intermediul unor proteste de strada, dupa modelul „Zid in jurul lui Bivolaru”, organizate in sprijinul presedintelui CJ Arges, cand se afla in stare de arest preventiv.
Sefii organizatiei USL din Cluj, toti emanatie a unui regim de trista amintire ar trebui sa se uite, mai degraba, in ograda proprie si sa reciteasca celebrele stenograme marca PSD. Acele stenograme demonstrau clar ca in regimul Adrian Nastase justitia era incremenita in sertarele din Kiseleff si Ion Ionescu de la Brad.
In acelasi timp, este regretabila atitudinea USL-istilor, pe care nu i-am vazut in timp sa faca flash mob-uri impotriva proiectelor importante pe care le-a realizat primaria pentru clujeni, avandu-l in functie pe Sorin Apostu. Sunt proiecte importante care, indiferent de context, nu pot fi uitate sau demonetizate acum, cu toata silinta reprezentantilor Aliantei Socialiste.
Reamintesc clujenilor ca spre deosebire de regimul Nastase, justitia functioneaza in Romania de astazi si, in ciuda incercarilor disperate ale PSD de a mai pune presiune prin proteste de strada, ea nu mai este conectata la factorul politic”, a declarat deputatul Daniel Buda.
Apostu si copii la Tokyo
Un alt element care arata cat de slab a fost construit dosarul lui Apostu este ca procurorii DNA nu au avut timp suficient sa documenteze fiecare detaliu din dosar. Astfel, desi se stipuleaza clar in cadrul rechizitoriului ca unul dintre locurile de “taina” ale lui Apostu si Stoia ar fi restaurantul Tokyo de pe strada Gheorghe Marinescu din Cluj-Napoca, anchetatorii nu au mers pe acest fir, fapt din care ar fi reiesit ca primarul mergea cu copii la acest local. Administratorul restaurantului Tokyo, Andra Mihaela Tsuchiy, a declarat pentru Gazeta de Cluj ca primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a fost in localul pe care il are in administratie doar de cateva ori si de fiecare data cu familia si copii.
"Nici nu a venit de multe ori primarul la noi in restaurant, cred ca odata cu copii la o aniversare", a declarat pentru Gazeta de Cluj Andra Mihaela Tsuchiy.
De asemenea, chiar daca procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sustin in probatoriu ca restaurantul era una dintre locatiile in care primarul s-ar fi intalnit cu diversi oameni de afaceri, anchetatorii nici macar nu i-au contactat pe reprezentantii localului Tokyo pentru a afla daca Sorin Apostu a fost vreodata in acel loc. Astfel, ancheta subreda a celor de la DNA incepe sa se clatine si odata cu trecerea timpului iese la iveala din ce in ce mai mult slaba documentare a procurorilor in intocmirea rechizitoriului si faptul ca dosarul lui Sorin Apostu a fost facut cu o repezeala neconforma unui astfel de caz.
Invinuitul neintrebat
Una dintre persoanele invinuite in dosarul Bica, mai precis cel din cauza caruia arestarea preventiva s-a judecat in prima instanta la Curtea de Apel nu a fost nici macar interogat inainte de propunerea de arestare preventiva. Avocatul Bogdan Aldea ar fi declarat la sediul DNA ca i-a imprumutat o suma de 100.000 de euro lui Aspazia Droniuc si ca o cunoaste pe aceasta de mult timp, conform unor surse din cadrul DNA. Aceleasi surse sustin ca avocatul ar putea fi transformat din invinuit in martor si ca implicit acuzarea devine din ce in ce mai slaba si se bazeaza pe probe din ce in ce mai putine. Astfel, procesul lui Radu Bica s-ar putea sa se judece la Tribunalul Cluj si nu la Curtea de Apel, instanta la care s-a judecat arestul preventiv al vicepresedintelui CJ Cluj.
Mateut vs Elena Botezan
Gheorghita Mateut a avut o confruntare cu doi dintre doctoranzii sai, unul dintre ei fiind seful DNA Cluj Elena Botezan si celalalt a fost Ioana Morar, judecatorul care a hotarat soarta lui Apostu. Avocatul a solicitat in cadrul sedintei in care s-a judecat arestul preventiv a clientului sau, Sorin Apostu, "a se constata ca in cauza nu sunt prezente niciunul din temeiurile prev. de art. 148 C.pr.pen. In ceea ce priveste temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen. apreciaza ca aceste dispozitii pot fi retinute daca exista date ca post delictum, pentru a ascunde fapta, inculpatul ar fi savarsit acte distincte cu scopul de a ascunde savarsirea faptei si asta in modalitatea prevazuta de lege, insa in cauza inscrisurile existente in acest sens la dosar nu sunt in conformitate cu dispozitiile art. 89 C.pr.pen., motiv pentru care solicita a se constata ca nu exista temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen.
Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen., respectiv ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni, o infractiune intentionata, considera ca acest temei nu are la baza probe sau indicii temeinice. Constata ca in cauza se invoca declaratia invinuitei D.A., ce relateaza ca in 2011 a apelat la sprijinul inculpatului, urmarind obtinerea unor contracte de asigurare pentru RATUC pentru anul 2012, inculpatul A., in calitatea sa de primar promitand ca totul va fi „ok, vom merge la fel si ca si pana acum”. Conform dispozitiilor art. 69 C.pr.pen. aceasta declaratie trebuie sa se coroboreze cu alte probe sau elemente de fapt, fiind in concret o declaratie nedovedita a unei singure persoane implicata in dosar, cu interes de a face declaratii impotriva inculpatului, pentru a fi cercetata in stare de libertate, cu mentiunea ca fata de aceasta nu s-a dispus nicio masura preventiva. In aceste conditii apreciaza ca temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen. este lipsit de orice suport probator.
Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen., considera ca propunerea de arestare preventiva se bazeaza pe simple afirmatii cu caracter general, desi legea prevede expres si distinct ca trebuie sa existe probe din care sa rezulte ca in stare de libertate inculpatul este periculos pentru societate, pentru comunitate, care s-ar simti nesigura. In ceea ce priveste acest temei de arestare solicita a se avea in vedere jurisprudenta CEDO, respectiv cazurile Letellier si Tomassi contra Frantei si Calmanovici, Jiga, Scudeanu, Irinel si P. contra Romaniei. Arata ca in baza dispozitiilor art. 137 alin. 2 C.pr.pen., trebuie sa existe temeiuri din care sa rezulte dispozitiile art. 148 C.pr.pen., respectiv sa fie prezenta fapta materiala concreta, din care sa rezulte ca inculpatul in stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publica. Mai mult, art. 149/1 alin. 1 C.pr.pen prevede expres ca masura arestului preventiv poate fi dispusa daca este necesara in interesul urmarii penale, iar din continutul propunerii de arestare nu exista nicio motivare in acest sens, respectiv sa se indice care este interesul urmarii penale ce justifica arestarea inculpatului.
Pe fondul propunerii de arestare preventiva a inculpatului solicita a se retine ca in conformitate cu prevederile art. 149/1 alin 1 C.pr.pen. nu exista probe, indicii temeinice si nici macar indicii si nu sunt prezente niciunul din motivele prev. de art. 148 C.pr.pen., astfel ca solicita respingerea referatului cu propunere de arestare preventiva a inculpatului si pentru motivul de nelegalitate invocat anterior, privind neascultarea prealabila a inculpatului. Cererea unui inculpat de amanare pentru pregatirea apararii nu reprezinta un tertip avocatesc, ci are temei legal, conform art. 6 alin. 3 C.pr.pen. Inculpatul are dreptul la aparare, la a-si pregati apararea si de a beneficia de timp in acest sens, iar organele de urmarire penala au dreptul de a asigura exercitarea acestui drept.
Aparatorul inculpatului A. S.., av. Ban Tiberiu, arata ca achieseaza la concluziile aparatorului inculpatului A. S., av. Gheorghita Mateut, care a prezentat argumente temeinice si judicioase, ce corespund realitatii si probelor dosarului, infirmand totodata solicitarea DNA.
Considera ca in cauza o singura chestiune se mai pune in discutie, respectiv dispozitiile art.136 C.pr.pen., referitoare la buna derulare a procesului penal si daca exista dovezi si probe certe ca lasarea in libertatea inculpatului ar prezenta acesta stare de insecuritate nu pentru o viitoare solutie care ar putea fi data in cauza, ci asupra fondului si daca procesul penal in faza de urmarire isi poate continua parcursul in mod normal. De asemenea, raportat la prevederile art.149/1 C.pr.pen. trebuia apreciat daca starea de arest preventiv solicitata de acuzare este utila si necesara in cauza de fata. Sesizarea trebuie justificata pe anumite argumente si probe certe ca lasat in libertate inculpatul ar prezenta aceasta situatie care ar pune in pericol desfasurarea procesului penal in faza de urmarire. A ascultat argumentele invocate de reprezentanta parchetului si recunoaste ca a gasit doar referiri la fapta, referiri si consideratii, care se situeaza in sfera unor chestiuni de ordin general si putine referiri la elemente concrete, la probe ca intr-adevar cazurile in care art.148 C.pr.pen. invocate ar fi indeplinite. Astfel, s-a aratat ca aceste situatii care constituie temeiuri ale arestarii preventive sunt imprejurari care trebuie sa subziste dupa savarsirea faptei supusa anchetei penale si procesului penal. Intr-adevar trebuie dovedite aceste imprejurari si situatii cu argumente concrete care in situatia de fata se situeaza doar in sfera posibilei realitati, sens in care da citire sustinerilor acuzarii ca este „posibil ca lasarea sa in liberate sa provoace temere”, insasi Parchetul persistand in aceasta nesiguranta. Pentru aceste motive, apreciaza ca la dosar nu exista probele, care sa convinga un observator impartial ca lasat in libertate inculpatul ar prezenta acele riscuri pe care Curtea europeana le-a statuat si stabilit in cauzele contra Romania, ca exista pericolul de comitere a unor altor infractiuni, pericolul de alterare a probelor sau pericolul de influentarea martorilor, ce reprezinta temeiuri solide, ce ar justifica arestarea.
Solicita a se retine ca nu s-au facut referiri la persoana inculpatului. Astfel, invedereaza ca este vorba de edilul municipiului Cluj-Napoca, care si-a subordonat intreaga activitate bunului mers al acestui oras. De asemenea, inculpatul se bucura de o cariera profesionala de exceptie si de aceea nu crede ca lasat in libertate s-ar cauza acea stare de puternica temere, ca ar prezenta acea nesiguranta pentru linistea si ordinea publica. Totodata, trebuie retinuta si situatia personala a inculpatului, care este casatorit, are 2 copii minori, nu are antecedente penale, prezumtia de nevinovatie operand si in favoarea sa", se arata in motivarea instantei.
Tiberiu Hrihorciuc
