Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Bistriţa-Năsăud (DJCCP BN) a pornit un război împotriva kitschurilor în ceea ce priveşte statuile şi busturile care au fost amplasate sau care se intenţionează a fi instalate în localităţile de pe raza judeţului nostru.
Alexandru Uiuiu, directorul DJCCP BN îi atenţionează pe edilii bistriţeni că pentru amplasarea unui monument trebuie să aibă aviz favorabil din partea Comisiei Regionale a Monumentelor de For Public.
În ultimii 20 de ani, zeci de busturi şi statui ce îi reprezintă pe Decebal sau pe Regele Ferdinand ori Lupa Capitolina au apărut ca ciupercile după ploaie în Bistriţa-Năsăud. Însă nu neapărat numărul acestora este o problemă, ci calitatea acestor opere aşa zise de artă.
Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Bistriţa – Năsăud a luat poziţie şi este hotărâtă să aducă situaţia în limitele legalităţii.
Directorul DJCCP BN, Alexandru Uiuiu, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa că decizia a venit pe fondul calităţii foarte proaste a acestor aşa zise monumente, dar şi din cauza nerespectării Legii monumentelor de for public nr. 120/ 2006. „Am fost în teritoriu şi am văzut cum arată ele. Cele mai mult sunt din ciment vopsit, iar acum sunt aproape distruse. Plus că ele sunt amplasate pe oriunde, dup cum i-a tăiat capul pe fiecare. Nu se poate aşa ceva. Este foarte adevărat că primarii nu dau bani pe ele, le primesc gratis, dar ele trebuie să respecte anumite norme şi prevederile legii. Pentru amplasarea unor monumente e nevoie de avizul unei comisii şi oricum acestea nu pot fi executate aşa de oricine şi oricum. Chiar dacă e vorba de un sculptor cunoscut, lucrarea trebuie să îndeplinească nişte condiţii”, a declarat directorul DJCCP BN.
Scântei cu iz politic la Feldru
Primul caz intrat în vizorul DJCCP BN a fost monumentul care urma să fie amplasat pe raza comunei Feldru, în urma donaţiei medicului stomatolog năsăudean Traian Dascăl. Era vorba de grupul statuar Lupoaica cu Romulus şi Remus, cunoscut şi sub denumirea de Lupa Capitolina. Cu toate că administraţia comunei Feldru a pregătit cele necesare amplasării acestui monument, el nu a mai ajuns să îşi ocupe locul destinat, din cauză că primarul Ştefan Sângeorzan s-a trezit cu o plângere penală din partea DJCCP BN. Astfel că edilul a renunţat foarte repede la idee, însă el se arată foarte nemulţumit de lipsa de înţelegere din partea DJCCP BN şi consideră demersurile întreprinse de directorul acestei instituţii sunt doar din cauză că ei fac parte din partide diferite, aspect dublat de rea voinţă. În plus, obţinerea avizelor necesare l-ar fi costat câteva sute de milioane de lei vechi.
„Cu tot ce aveam nevoie ne-ar fi costat în jur de 30.000 de lei – 300 de milioane de lei vechi. Şi nu avem bani pentru aşa ceva, avem alte priorităţi. Nu era un obiectiv pentru noi acea statuie, dar dacă ni s-a oferit gratis, aşa cum s-a oferit pentru alte 27 de localităţi şi niciuna dintre ele nu are aviz, am considerat că dacă în altă parte se poate, se poate şi la noi. Apoi, pe lângă toate actele, nu ne-ar fi lăsat decât să facă ei, pentru că au o listă de sculptori autorizaţi de ei. Sunt monumente care au costat şi peste un miliard de lei. Nu avem bani, nu am avut şi nu avem în obiectiv aşa ceva. Şi la Feldru s-ar fi putut amplasa dacă ar fi corespuns culoarea politică. Maieru, Năsăud, Telciu, de exemplu, nu au niciun fel de problemă. Totul este politic, dar este şi răutatea lui Uiuiu. Eu nu pot să-l înţeleg pe omul ăsta. Fiind din Feldru, fiind cetăţean de onoare al comunei, în viaţa lui nu a mişcat un deget şi totdeauna a fost împotriva Feldrului. Nu ştiu, parcă are o ură faţă de localitate, aşa ceva eu nu pot să înţeleg. Şi nu e de-acuma. Era vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, se construia o şcoală la Feldru în zona Poderei şi s-a dus directorul şcolii pentru a-i cere sprijin să poată acoperi şcoala, dar nici nu a vrut să audă. În schimb a fost sprijinit de Marinescu (n. r. – Gheorghe Marinescu, fost preşedinte al CJ BN). Omul ăsta (n. r. – Alexandru Uiuiu) are o ură împotriva comunei. Pentru mine e un capitol închis, statuia”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Ştefan Sângeorzan.
Edilul a explicat şi motivul pentru care l-a propus şi i-a conferit lui Alexandru Uiuiu titlul de cetăţean de onoare al comunei Feldru. „L-am propus eu în speranţa că asta îl va motiva şi va face ceva pentru comună, având funcţie. Mă rog, am sperat… dar m-a dezamăgit”, a spus Sângeorzan.
De cealaltă parte, Alexandru Uiuiu spune că decizia luată nu are nimic de a face cu politicul. „Nu e nimic politic în toată treaba asta. E vorba de respectarea legii. Noi am trimis notificări de intrare în legalitate şi celorlalte primării care au amplasate pe raza comunelor astfel de statui. Dacă nu se conformează, aplicăm legea”, a declarat directorul DJCCP BN.
Pe lângă faptul că nu avea avizele necesare din partea Comisiei Regionale a Monumentelor de For Public, Lupa Capitolina ar fi fost mult prea aproape de un alt bust al lui Vasile Naşcu, dar şi de Monumentul Eroilor.
„Acolo unde trebuia amplasată statuia era şi un alt bust şi acel bust se interpune cu un alt monument, al eroilor din Feldru din timpul celui de-al doilea Război Mondial şi a fost norocul meu că şi ăsta a fost construit în 1996, înainte de a fi eu primar”, a recunoscut Sângeorzan.
Unde-l amplasăm pe Nestor Şimon?
Şi în oraşul Năsăud, spre exemplu există astfel de monumente donate acum câţiva ani de medicul stomatolog Traian Dascăl, o statuie a Regelui Ferdinand şi o Lupa Capitolina. Administraţia locală a avut câteva probleme dar care s-au rezolvat din mers.
„Noi am avut uşoare probleme de-a lungul timpului, inclusiv cu Regele Ferdinand şi cu Lupa Capitolina, dar şi cu Liviu Rebreanu din partea dreaptă Casei de Cultură, dar le-am rezolvat din mers. Noi am avut aviz din partea fostei Comisii a Consiliului Judeţean la vremea respectivă. Nu am mai făcut monumente în ultimii ani care să necesite intrarea în conflict, ca să spun aşa, cu Direcţia de specialitate. Dar sunt anumite reglementări care trebuie respectate. Nu poţi într-adevăr să faci orice, oricum şi oriunde. Despre problemele de la Feldru am aflat când am fost acolo, chiar împreună cu domnul prefect (n. r. – Cristian Florian), cu ocazia redezvelirii Monumentului Eroilor din comună. Am aflat despre neînţelegerea respectivă din cuvântul primarului ţinut cu acea ocazie. Cred că este şi o uşoară problemă politică acolo, şi de coabitare între un fiu al satului, fost locuitor al comunei, şi actualul primar, dar nu vreau să comentez aşa ceva. Sunt anumite distanţe şi anumite poziţii care trebuie respectate, monumentele trebuie să se încadreze în arhitectura şi destinaţia zonei respective, pentru că nu poţi să pui, de exemplu, în gară, eu ştiu, un monument referitor la un om de cultură. Noi am avut şi uşoare probleme şi cu sculptorii pe care domnul doctor Dascăl i-a ales de-a lungul timpului şi monumentele pe care le-a făcut, pentru că nu toate au corespuns. Noi am avut un Mihai Eminescu care nu semăna cu Mihai Eminescu, lângă Casa de Cultură vizavi de bustul Veronicăi Micle, dar pe care l-am înlocuit. De bustul Veronicăi Micle, de exemplu, nu s-a legat nimeni, este un bust făcut din bronz, bine proporţionat, executat de un sculptor membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, şi cu vechi state, domnul Aurel Contraş, şi a fost foarte apreciat. Cât priveşte statuia Regelui Ferdinand… E drept că acesta a fost un om micuţ de statură – mic la stat, dar mare la sfat şi mare on de stat, nu degeaba i se spunea Reîntregitorul -, dar i s-a făcut o statuie uşor disproporţionată. Aşa a fost proiectul. Măcar avem proiectul după care am lucrat, şi acolo şi la Lupa Capitolina. Sigur că dacă se compară Lupa Capitolina din Năsăud cu Lupa Capitolina din Dej s-ar putea să fie diferenţă de detalii sau de dimensiune, nu neapărat datorită faptului că cea de la noi este lângă un parc, iar cea din Dej în curtea unui imobil. Şi noi avem o nerealizare pe tema asta a monumentelor, este vorba de bustul lui Nestor Şimon, acesta fiind o donaţie din partea Uniunii Comunelor Grănicereşti, care l-a primit de la profesorul Teodor Tanco. Am pregătit soclul în faţa Liceului Economic, dar nu am primit avizul din cauza unor motive de interpretare, ni s-a spus că nu are ce căuta Nestor Şimon în acel loc, alte două variante luate în calcul fiind Muzeul Grăniceresc şi Colegiul George Coşbuc. Dar la muzeu avem bustul lui Vasile Naşcu, iar la Colegiu avem bustul lui Coşbuc. Noi ne-am gândit la amplasamentul de la Liceul Economic fiindcă Nestor Şimon învăţământul năsăudean. Fără Nestor Şimon, mulţi din oamenii, corifeii Năsăudului, academicienii, şi marii oameni pe care i-au dat şcolile năsăudene nu erau, fiindcă el a gestionat în mod corect fondurile grănicereşti, s-a ocupat de burse şi de tinerii care meritau să fie ajutaţi şi au devenit oameni de renume. Acum trebuie să găsim un alt loc”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul oraşului Năsăud Dumitru Mureşan.
Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro
