Alin Popa, un tânăr din Bistriţa, stă împreună cu familia sa în chirie de aproape nouă ani deoarece nu are bani să îşi cumpere o locuinţă.
Ajuns la fundul sacului, bărbatul îi cere ajutorul primarului Bistriţei, Ovidiu Creţu, în speranţa că va primi şi el o locuinţă socială, mai ales că a depus cerere în acest sens de circa patru ani.
Problema celor care nu au unde să stea este una veche în micul nostru burg. Deşi de-a lungul anilor în Bistriţa au fost construite mai multe blocuri de tip ANL, iar de curând şi blocuri cu locuinţe sociale, puţini sunt cei care reuşesc să intre în posesia unor astfel de locuinţe. Oferta este mică, iar cererea mult mai mare.
La finele lunii martie, 40 de familii care locuiau în casele revendicate de proprietarii de drept din centrul istoric au primit locuinţe sociale noi-nouţe într-un bloc din zona Subcetate. Conform celor declarate de primarul Ovidiu Creţu, până la finele anului, alte patru blocuri de acest tip vor fi finalizate, urmând ca până în 2013 numărul lor să crească la zece.
Până la ora actuală, peste 500 de bistriţeni şi-au depus cereri la Primăria Bistriţa pentru a primi o locuinţă socială. Pentru locuinţele de tip ANL cererea este cu mult mai mare, fiind depuse circa 2.000 de cereri, unele cu mai bine de cinci ani în urmă.
Vrea o casă doar a lui
Sătul de promisiuni şi de aşteptări, un tânăr din Bistriţa şi-a făcut curaj şi i-a scris primarului municipiului, Ovidiu Creţu, pe site-ul www.domnuleprimar.ro, în speranţa că edilul îi va da o mână de ajutor.
„Domnule primar, vă rog să-mi spuneţi dacă am şansa să primesc o locuinţă socială. Am depus cerere de vreo patru ani de zile. Stau în chirie cu un copil mic de doi ani, nu am absolut nimic. Muncim amândoi şi eu şi soţia şi nu ne alegem cu nimic. Nici bani nu am să îmi trimit copilul la creşă, toţi mi se duc pe chirie. Pe buletinele noastre avem adrese diferite, eu pe Dragoş-Vodă, iar soţia pe Tănase Tudoran. Dacă ne vine o scrisoare sau altceva, de unde să le iau pentru că nu ne găseşte pe niciunul. Vă rog să faceţi ceva şi cu noi. Ştiu că mai sunt mulţi care sunt în situaţia asta, dar de aproape nouă ani de zile tot prin chirii stau. Plătesc la altcineva în loc să-mi plătesc mie”, spune Alin Popa în sesizarea sa.
Bărbatul spune că nu are nici bani pentru a lua un credit bancar, deşi atât el, cât şi soţia, muncesc de ani de zile, însă pe bani puţini.
„Rată la bancă nu pot să fac pentru că este prea mic salariul care îl avem. Ce altceva putem să facem, dacă autorităţile nu ne ajuta? Atunci cine? Vă rog din suflet dacă puteţi face ceva, faceţi şi cu noi. Amândoi suntem angajaţi, de lucru ne ţinem, nu este o problemă, dar este cu locuitul pentru că nu mai rezistăm. La părinţi nu putem merge pentru că sunt la ţară şi nu avem cu ce face naveta. Suntem foarte disperaţi. Aşteptăm un răspuns de la dumneavoastră şi sperăm să fie unul bunicel. Vă mulţumim pentru înţelegere”, i-a mai scris Alin Popa primarului pe www.domnuleprimar.ro. .
40 de familii nevoiaşe s-au mutat în casă nouă
Totuşi, există bistriţeni mai norocoşi decât Alin Popa. 40 de familii evacuate din casele naţionalizate aflate în centrul istoric al oraşului, majoritatea de etnie romă, au primit la finele lunii martie cheile noilor locuinţe sociale construite în zona Subcetate, ultrafinisate şi moderne.
Cheile primului bloc de locuinţe sociale construit la Bistriţa au fost înmânate chiriaşilor chiar de primarul Ovidiu Creţu. Investiţia se ridică la suma de aproape cinci milioane de lei, banii fiind alocaţi atât de municipalitate, cât şi de la bugetul de stat. Blocul este format din 20 de garsoniere şi 20 de apartamente cu două camere.
Pentru că sunt locuinţe sociale, Primăria Bistriţa a decis ca locatarii să plătească lunar o chirie modică, de circa 10 la sută din veniturile declarate. Astfel, cea mai mică sumă poate fi chiar şi 35-40 de lei, iar reprezentanţii municipalităţii spun că cea mai mare chirie poate ajunge la aproximativ 120 de lei.
Creţu a declarat că noii locatari pot să stea în blocul social atâta timp cât respectă regimul, în sensul să-şi plătească chiria şi întreţinerea, pentru că au fost câteva situaţii neplăcute la blocurile ANL, în care chiriaşii nu şi-au plătit datoriile, creând mari probleme. Pentru a nu întâmpina astfel de cazuri, municipalitatea a luat din timp măsuri de precauţie. Astfel, în aceste blocuri, fiecare garsonieră, respectiv apartament cu două camere, este racordat separat la apă, la curentul electric şi gaz, iar încălzirea se face cu centrală proprie în fiecare unitate locativă.
În acest an, alte patru blocuri destinate locuinţelor sociale vor fi finalizate, două în Viişoara şi alte două în Subcetate, cu un număr total de 120 de unităţi locative (n. r. – garsoniere şi apartamente cu două camere).
Cereri cu nemiluita, locuri disponibile puţine
Deşi circa 2.500 de bistriţeni au depus în ultimii ani cereri la Primăria Bistriţa pentru a primi o locuinţă de tip ANL (n. r. – circa 2.000 de cereri) sau una în blocurile sociale (n. r. – peste 500 de cereri), puţini vor avea noroc să o primească în cele din urmă.
În ceea ce priveşte blocurile de locuinţe sociale, din cele 160 de unităţi locative de care acestea vor dispune, 40 au fost deja împărţite chiriaşilor care locuiau în casele revendicate de proprietarii de drept din centrul istoric al Bistriţei. După ce vor fi finalizate, şi celelalte 120 de garsoniere şi apartamente cu două camere vor fi date în folosinţă.
Cât despre locuinţele de tip ANL, aici cererea este mult mai mare în comparaţie cu oferta. Anul trecut a început construcţia a trei astfel de blocuri în zona Subcetate, care vor fi gata cel mai probabil la finele anului. Din păcate însă, acestea vor dispune de un număr total de doar 138 de unităţi locative, în timp ce numărul celor care îşi doresc o astfel de locuinţă se apropie de 2.000. Primăria Bistriţa va repartiza garsonierele şi apartamentele ANL pe baza dosarelor de solicitare, acestea fiind destinate tinerilor sub 35 de ani, care nu deţin în proprietate o locuinţă.
Pentru cei care locuiesc deja la blocurile ANL din municipiu, chiria lunară variază între 50 şi 70 de lei, în funcţie de tipul de locuinţă: garsonieră sau apartament cu două camere.
Primăria Bistriţa a decis anul trecut să scoată la vânzare 359 de unităţi locative din cartierele Decebal, Subcetate, Viişoara, Tiberiu Brediceanu şi Zefirului, însă nimeni nu s-a arătat interesat să le cumpere. Oamenii spun că nu îşi permit să cumpere o astfel de locuinţă şi nici nu doresc să se înhame la rate, în condiţiile în care chiria percepută de municipalitate este modică. De asemenea, anul acesta, ANL-urile s-au scumpit cu 41 de euro pe metru pătrat, de la 407 euro la 448 euro, astfel că posibilitatea tinerilor sub 35 de ani de a-şi achiziţiona apartamentul, respectiv garsoniera în care locuiesc este şi mai redusă.
În perioada următoare, după ce se vor încheia procedurile legale, alte circa 450 de unităţi locative vor fi scoase la vânzare.
Iulia Bartha
