Prin modificările aduse Legii 407din 2006, Ministerul Mediului şi Pădurilor a dat mână liberă la împărţirea fondurilor cinegetice ale Romsilva.
Prin această manevră, Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud a pierdut toate fondurile de vânătoare pe care le-a administrat vreme de 40 de ani.
Marea împărţeală a avut loc în spiritul legii, mai ales primarii democrat-liberali fiind cei care au decis cui să dea vânatul, pe criterii numai de ei ştiute. Şpagă de 10.000 de euro de primar ar fi fost preţul pentru atribuirea directă a domeniilor de vânătoare către anumite asociaţii pe o durată de zece ani. Parafrazându-l pe Eminescu, cei care s-au ales cu domeniile de vânătoare „mai au un singur dor”: să aibă vânat în cătare şi să doboare cât mai mulţi urşi, pentru a face profitabilă afacerea.
Cu legea pusă în aplicare, Direcţia Silvică BN rămâne cu buza umflată, după ce vreme de 40 de ani a produs bani frumoşi de pe urma domeniilor administrate şi a urşilor împuşcaţi de străini sau de vânătorii cu sânge nobil care au poposit prin pădurile judeţului.
Ce şmenuri mai fac vânătorii de urşi, ţinuţi în braţe de politicieni
Direcţia Silvică Bistriţa Năsăud a rămas fără niciun fond de vânătoare, toate fiind atribuite către diverse asociaţii formate din găşti politice de vânători. Pentru a pune gheara pe fauna judeţului asociaţiile s-au constituit în regim de urgenţă şi au obţinut administrarea directă a fondurilor de vânătoare. Toate astea au fost dirijate de sus şi orchestrate atent, în baza Ordinului 1221/2010 emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice.
Până de curând, Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud administra un număr de patru fonduri de vânătoare: Cuşma, Tihuţa, Budac şi Valea Mare, râvnite de pasionaţii de vânat mare, urs, cerb,mistreţ sau capră neagră.
Bătălie cruntă pentru Dealul Negru, domeniul de vânătoare a lui Ceauşescu
Asociaţia Cinegetică „Ursul Brun” a câştigat prin atribuire directă fondul de vânătoare Budac Dealul Negru. Deşi au fost asociaţii care au oferit 25.000 de euro pe an, Asociaţia „Ursul Brun” a câştigat bătălia cu numai 5.000 de euro, redevenţa anuală obligatorie. În spatele acestei asociaţii se află Traian Larionesi un nume greu al afacerilor cu cherestea din zonă, administratorul SC „Frasinul” SRL. În condiţiile în care un urs brun împuşcat de un vânător străin costă 5.000 de euro, distracţia poate fi extrem de profitabilă pentru noii administratori, conduşi din umbră de patronul SC „Frasinul” un apropiat al PDL, ce conduce o firmă de prelucrare a lemnului şi construcţii.
Oamenii lui Larionesi au înfiinţat Asociaţia Cinegetică „Ursul Brun”, iar în numai doi ani au obţinut toate licenţele posibile şi au pus la punct toate documentele necesare. Şmenul era să obţină prin pârghii politice fondul de vânătoare Budac şi să deţină pe 10 ani dreptul exclusiv de administrare a fondului cinegetic. Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin atribuire directă. Persoana fizică sau juridică ce dovedeşte proprietate asupra minim 51 la sută din suprafaţa fondului cinegetic în cauză.
Practic, cine face dovada că deţine 51 la sută din suprafaţa de teren poate gestiona vânatul pe 10 ani, fapt care a avut loc prin înfiinţarea unor asociaţii la nivelul primăriilor care deţineau suprafeţe de teren.
Primarii comunelor Budacu de Jos, Cetate, Mărişelu, Şieu, Şieuţ, Livezile, Dumitriţa s-au pus de acord şi au dat verdictul: urşii bruni vor fi împuşcaţi de gaşca lui Larionesi, vreme de zece ani. Asociaţia Cinegetică „Ursul Brun” va stoarce tot ce se poate de pe urma vânatului existent în fondul de vânătoare Budac.
Fondul de vânătoare Tihuţa este râvnit de aceeaşi asociaţie, dar deocamdată nu s-a reuşit finalizarea şmenurilor şi pentru această zonă.
Asociaţiile care deţineau 51 la sută din suprafeţele de teren au atribuit fondurile de vânătoare găştilor politice, la rândul lor proaspăt constituite în asociaţii de vânătoare.
Societatea Cinegetică „Someşul” Rodna a câştigat prin atribuire directă Fondul Valea Mare, iar Ocolul Silvic al municipiului Bistriţa câştigat Fondul de Vânătoare Cuşma. Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud va contesta în instanţă decizia de atribuire a fonului Cuşma, bazându-se că asociaţia nu s-a constituit legal.
Primăriile, asociaţiile particulare, parohiile deţin importante suprafeţe de pădure şi conform legii pot încredinţa fondurile de vânătoare asociaţiilor legal constituite. Deşi, în mod normal o licitaţie cu strigare rezolva problema, fără bătăi de cap şi în favoarea tuturor.
Ursul brun vânat cu pasiune de străini
Vânătorii străinii sunt interesaţi de Dealul Negru, unde este cea mai mare densitate de urs brun din Europa. Tariful pentru un exemplar împuşcat este de 5.000 de euro. Practic, de pe un singur exemplar se scoate pârleala pe un an întreg, redevenţa impusă fiind de aproximativ 5.000 de euro. Spaniolii au organizat partide de vânătoare. În 1999, la Colibiţa s-a stabilit recordul mondial la craniu de urs, record care ar fi fost doborât în urmă cu doi ani, cu un exemplar împuşcat în Ucraina. Politicul s-a împăcat bine cu vânătoarea de fiare sălbatice, personalităţi marcante ale judeţului fiind pasionaţi de acest sport.
Politicienii băgaţi în combinaţii vânătoreşti
Radu Moldovan, deputat PSD, Dan Tanko figură marcantă a PSD, Alexandru Bria consilier local PSD, Vasile Negruşeri managerul judeţului, plus o serie de alţi primari-vânători sau de investitori sunt, potrivit unor surse apropiate ale Gazetei de Bistriţa, doar câţiva dintre personalităţile politice mari amatoare de partide de vânătoare. În spatele asociaţiilor care vor gestiona vânatul sunt o parte a acestor pasionaţi de vânătoare. Prinţul Dimitrie Sturdza sau omul de afaceri Ion Ţiriac, însoţiţi de suitele lor au vânat pe teritoriul judeţului nostru, ceea ce dovedeşte potenţialul enorm al fondurilor cinegetice de pe raza judeţului.
Fondurile de vânătoare au cam păpat banii Direcţiei Silvice
Direcţia Silvică produce de pe urma tarifelor pe exemplarele vânate, dar pe durata anului apar şi cheltuieli legate de hrana vânatului pentru a nu migra, cu combustibilul şi cu salariul pădurarului şi a angajaţilor care întreţin zona. În 2010, fondul de vânătoare Cuşma cheltuieli de 53.000 de lei, venituri 55.000 lei. Fondul de vânătoare Budac a avut cheltuieli de 79.000 de lei şi venituri 82.000 lei, iar Tihuţa 23.000 de lei, venituri 3.200 de lei. În 2010, Valea Mare a ieşit pe pierdere cu 25.000 de lei.
„Direcţia Silvică a pierdut patru fonduri de vânătoare, pe baza noii legi. Am făcut contestaţii peste contestaţii, dar nu am reuşit să facem nimic. S-au constituit fel de fel de asociaţii care vor administrare domeniile de vânătoare pe zece ani. Licitaţiile au fost evitate şi s-a mers pe atribuire directă, pentru că aşa era legea, ce să mai zic. Cu timpul vom vedea dacă e mai bine aşa, dar personal spun că ceva nu e în regulă şi la mijloc sunt interese majore”, a declarat Marius Turcu, reprezentant al Direcţiei Silvice.
Direcţia Silvică BN a contestat toate aceste decizii de atribuire directă a fondurilor de vânătoare către diverse asociaţii de vânătoare. Comisia de Analiză din cadrul Ministerului Mediului ţi Pădurilor a respins toate contestaţiile, în consecinţă fondurile cinegetice au fost înstrăinate legal pe următorii 10 ani.
Cosmin Botezat
