În urmă cu circa o lună de zile, Gazeta de Bistrița a adus în atenția cititorilor cazul unei foste șefe a unei agenții bancare din Bistrița, care și-a însușit bani din conturile clienților, pe care ea însăși le administra. Nu este însă un caz singular. O altă bistrițeancă, la data faptelor angajata unei bănci din municipiu, riscă acum să ajungă la închisoare din cauză că a lăcomit la bani. La banii altora, evident, pe care și i-a însușit cu tupeu maxim. Procurorii au acuzat-o de acces ilegal la un sistem informatic, iar judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au condamnat-o la 4 ani și 5 luni de închisoare cu executare. Sentința nu este însă definitivă și a fost atacată de femeie la Curtea de Apel Cluj, procesul fiind încă în derulare.
Accesul ilegal la un sistem informatic nu este singura acuzație adusă de procurori Magdalenei C, acum în vârstă de 30 de ani. În 2017 a fost trimisă în judecată pentru delapidare, infracțiune pentru care a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare. Condamnare care a atârnat greu la pedeapsa aplicată în dosarul în care a fost acuzată de acces ilegal la un sistem informatic. Și acestea nu sunt singurele dosare penale ale Magdalenei C., fiindcă în 2020 a fost trimisă în judecată într-un al treilea dosar, tot pentru delapidare. În acest ultim dosar, părți vătămate sunt Provident Financial România și Hattrick Bet SRL din București, unde se pare că își duce veacul, în ultima vreme.
Delapidare la o casă de amanet
Dar să vedem cum a acționat mai exact Magdalena C. Vom începe cu primul dosar în care a fost trimisă în judecată în 2017, pentru infracțiunea de delapidare. Faptele de care a fost acuzată bistrițeanca au fost comise în 2016, pe când era angajata (începând cu noiembrie 2015) J&V Weight, mai precis la o casă de amanet ce aparține acestei firme. Potrivit procurorilor, în perioada februarie – aprilie 2016, femeia a întocmit fictiv 23 contracte de amanet, pe care le-a completat cu datele personale ale unor clienți fictivi sau foști clienți ai casei de amanet, precum și cu datele sale personale, prin care a atestat în mod nereal primirea în amanet a unor bunuri (bijuterii din aur: lanțuri, cercei, inele etc.) precum și presupusa primire de către client a valorii contractului, în realitate sumele înscrise în contracte fiind însușite în interes personal de către ea, în total 19.830 lei. Contractele false au fost descoperite în momentul în care administratorul firmei a efectuat un inventar la casa de amanet. După plecarea Magdalenei din firmă s-a efectuat un inventar mai amănunțit și atunci a fost descoperită lipsa a 25 gr. de aur din mai multe contracte aparținând unui alt titular.
“La un moment dat am constatat că a expirat un contract de amanet întocmit pe numele inculpatei, în care aceasta ar fi amanetat un lănțișor de aur. Atașat contractului trebuia să fie un plic cu acel lănțișor. Constatând lipsa plicului , am anunțat-o pe patroană (…). Am mai descoperit un contract de amanetare a unui inel de aur pe numele unei cliente a societății, iar când am apelat-o telefonic pentru a o informa că a expirat contractul, doamna respectivă mi-a spus că de mult timp nu a mai amanetat bijuterii la firma la care lucrez eu. Am constatat că inelul respectiv aparținea unei alte persoane care avea contract pe rol (….) Cu ocazia inventarului, a fost găsit un contract încheiat de mine pentru 2 inele și un lănțișor de aur, dar în plic s-a găsit doar un inel și un lănțișor de aur. Am constatat că inelul care lipsea a fost atașat la un alt contract încheiat pe numele unei alte doamne. De asemenea, am constatat că în mai multe plicuri gramajul era mai mic decât cel trecut în contract. (…) Și contractele presupus a fi fictive au fost trecute cu siguranță în registru și în format electronic, chiar dacă nu au fost tipărite și pe hârtie. Lângă plic nu era atașat niciodată contractul, pe plic era trecut nr. de contract, contractul era în format electronic, iar pagina tipărit se păstra într-un dosar. Personal, întotdeauna scoteam și contractul pe suport de hârtie. Nu pot afirma dacă inculpata a procedat la fel întrucât la un moment dat au intrat doi bărbați, iar inculpata prin gemuleț i-a predat unuia dintre aceștia o sumă de bani, fără ca persoana respectivă să predea vreun bun”, a declarat una dintre martorele din dosar, fostă colegă a Magdalenei.
Tânăra, deși în timpul urmăririi penale și-a recunoscut faptele, în fața instanței a revenit asupra declarațiilor și s-a declarat nevinovată. Ba mai mult, ea a afirmat în fața judecătorului cauzei că a fost amenințată de patroană pentru a recunoaște delapidarea.
“Declarația de la f. 12 (n. r. – fila 12) am dat-o în incinta casei de amanet la solicitarea doamnei J. care m-a amenințat că va chema poliția și voi fi legată dacă nu recunosc delapidarea sumei de aproximativ 20.000 lei. Cele trei declarații date la poliție prin care am re cunoscut comiterea infracțiunii le-am dat întrucât anterior scrisesem acea declarație olografă, iar doamna J. mi-a spus că ne putem împăca. Toate aceste declarații le-am dat de teamă, fiind amenințată de patroană…”, declarat tânăra în instanță.
Deși era anchetată deja pentru acces ilegal la un sistem informatic, Magdalena nu avea cazier încă, astfel că la final de proces, în martie 2020, instanța de la Judecătoria Bistrița a condamnat-o la 3 ani cu suspendare. A atacat cu apel, însă magistrații de la Curtea de Apel Cluj iau respins acțiunea.
A pus ochii pe cardurile de credit ale clienților Raiffeissen
Doi ani mai târziu, însă, Magdalena a fost trimisă din nou în judecată, pentru fapte comise în 2014, când și-a însușit bani de pe cardurile de credit ale unor clienți ai Raiffeisen Bank, cu care încheiase un contract de intermediere produse bancare.
Din acest dosar, instrumentat de procurorii DIICOT, reies mult mai multe infracțiuni comise de Magdalena de-a lungul anilor, pentru care a scăpat ieftin.
“Inculpata C.M.M. este cunoscută în comunitate ca o persoană predispusă la însușirea unor sume de bani prin folosirea oricăror metode: falsificarea unor înscrisuri, inducere în eroare a unor persoane, folosirea fără drept a unor instrumente de plată, indiferent dacă persoana păgubită este societatea la care lucrează sau persoanele cu care relaționează. În condițiile în care pentru unele fapte prejudiciul a fost recuperat iar alte fapte au rămas în stadiu de tentativă, față de inculpată s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată. Clemența organelor de urmărire penală însă au determinat-o pe inculpată, se reține în actul de sesizare, să continue să comită fraude, însă prin folosirea altor mijloace.
Astfel, în anii 2012 – 2013, fiind împuternicită de părinți să administreze societatea G. C. SRL Cepari, inculpata C.M.M. a emis bilete la ordin și ordin de plată cu mențiuni false, pentru plata unor mărfuri și servicii în favoarea a 3 societăți comerciale. Întrucât nu s-a dovedit inducerea în eroare a două persoane vătămate, iar față de a trei persoană vătămată fapta a rămas în faza tentativei, s-a apreciat că la acel moment, având în vedere că nu avea antecedente penale, faptele sale de a încerca inducerea în eroare a unei societăți comerciale și de a falsifica 3 instrumente de plată nu prezintă pericolul social al unor infracțiuni, dispunându-se clasarea și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ a amenzii.
În luna martie 2014, inculpata C.M.M. a încheiat un contract de agenție cu Provident Financial România IFN, în baza căruia era abilitată să încheie contracte de împrumut cu persoane fizice și să încaseze sume de bani. În cursul lunii octombrie 2014, inculpata a încasat de la clienții Provident suma de 4.200 lei pe care și-a însușit-o. Pentru a ascunde faptele, inculpata a depus la bancă sume mai mici, consemnând pe exemplarul predat societății Provident sume mai mari decât pe exemplarul predat unității bancare(de exemplu 987,93 lei, în loc de 87,93 lei, depuși efectiv). Întrucât prejudiciul a fost recuperat față de inculpată s-a dispus renunțarea la urmărire penală.
Tot în luna martie 2014, inculpata C.M.M. a încheiat un contract de intermediere cu Raiffeisen Bank, prin care era abilitată să prezinte produsele bancare persoanelor care doreau să contracteze credite bancare și să întocmească acte pentru dosare de creditare în vederea analizării acestora”, au arătat procurorii.
Astfel, în noiembrie 2014, arată anchetatorii, pe când se afla în sediul Raiffeisen din municipiu, Magdalena i-a arătat unei bistrițence, angajata Urbana SA și fără prea multă școală, oferte de creditare ale băncii. Femeia, fiind interesată de obținerea unui credit, s-a întors după câteva zile la unitatea bancară cu adeverința de salariu și cu copia cărții de identitate, iar în baza analizei dosarului de creditare, acesteia i s-a aprobat un credit în sumă de 14.500 lei, precum și un card de cumpărături.
“Întrucât avea nevoie de ridicarea în numerar a întregii sume, persoana vătămată C.C. a fost ajutată de inculpată prin demersuri pentru a putea retrage de la bancomat, în aceeași zi, întreaga sumă aprobată cu titlu de împrumut de unitatea bancară.
Întrucât persoana vătămată are doar 4 clase și era muncitoare la societatea de salubritate, Urbana SA Bistrița, a rugat-o pe inculpată să o ajute să retragă banii de la bancomat. Inculpata a fost de acord, însă a rugat-o și ea la rândul ei pe C.C. ca din suma retrasă să-i dea cu titlu de împrumut suma de 1.000 lei, motivând că are în întreținere 2 copii minori și că are de plătit chiria. Persoana vătămată a fost de acord să o împrumute și i-a înmânat cardul și codul pin pentru efectuarea operațiunilor de retragere.
Aferent contractului de credit, la data de 27.11.2014, a sosit la unitatea bancară cardul de cumpărături al persoanei vătămate C.C. iar inculpata a anunțat-o și i-a spus că poate veni să-l ridice. Persoana vătămată s-a prezentat la bancă la data de 5.12.2014 și i-a spus inculpatei că nu are nevoie de acest card și că vrea să îi închidă acest credit card. Cu aceeași ocazie, persoana vătămată i-a cerut inculpatei să-i restituie împrumutul de 1.000 lei, întrucât soțul ei îi reproșează faptul că a împrumutat bani din credit. Inculpata i-a răspuns că nu poate să-i restituie banii și că dacă vrea poate să retragă de pe cardul de cumpărături o sumă de bani și să-i spună soțului ei că a primit o parte din suma împrumutată.
Persoana vătămată a acceptat, s-a deplasat împreună cu inculpata la bancomatul băncii, i-a înmânat acesteia cardul și codul pin. Inculpata a retras suma de 400 lei, pe care i-a înmânat-o persoanei vătămate, care i-a lăsat cardul pentru a închide creditul card cu destinația pentru cumpărături.
În împrejurările în care inculpata trecea printr-o criză financiară profundă, după ce fusese obligată să restituie sumele delapidate de la Provident, având cardul persoanei vătămate C.C. și cunoscând codul pin, întrucât efectuase operațiunea de retragere a sumei de 400 lei, în prezența persoanei vătămate, inculpata a început să utilizeze cardul pentru propriile sale plăți, dar a retras și sume de bani”, au precizat anchetatorii.
În total, de pe acest card de credit, Magdalena noastră a retras peste 2.200 de lei.
La un moment da, când titulara creditului a mers la bancă pentru a-și achita ratele aferente împrumutului, una din angajatele Raiffesen care i-a încasat banii, i-a atras atenția că are de plătit și sumele de bani folosite prin cardul de credit ce i-a fost acordat de unitatea bancară.
“Persoana vătămată C.C.a susținut că ea nu a folosit acel card reclamând folosirea fără drept a cardului său de către inculpată căreia i-l dăduse pentru închiderea creditului, producând scandal la unitatea bancară conform susținerilor martorei S.N. Aceeași martoră a susținut că persoana vătămată a venit în mai multe rânduri la bancă pentru a discuta cu inculpata însă aceasta își încheiase colaborarea cu unitatea bancară”, au arătat procurorii.
Un alt client, aproximativ aceeași pățanie. Potrivit procurorilor, în vara anului 2014, un bistrițean a intenționat să contracteze un credit bancar în valoare de 12.000 lei, astfel că s-a dus la Raiffeisen, unde a dat peste Magdalena, care i-a spus că va beneficia și de un card de cumpărături care nu necesită costuri în situația în care, suma nu este utilizată.
“După o zi sau două, inculpata a anunțat persoana vătămată că i s-a aprobat creditul și că se poate prezenta la bancă. Persoana vătămată a ridicat de la casieria unității bancare suma de 12.000 lei.
La data de 05.09.2014, persoanei vătămate D.D., i-a sosit la unitatea bancară cardul de cumpărături, având plafonul de 1.570 lei, aferent creditului primit anterior. Ulterior, după aproximativ o lună de zile, persoana vătămată a dorit majorarea limitei de credit pe cardul de cumpărături, iar urmare a demersurilor făcute de inculpată, aceasta i-a comunicat că limita obținută ar fi de 3.800 lei, în total. Pentru majorarea limitei, inculpata a căutat-o pe persoana vătămată la locul de muncă și i-a cerut să semneze o cerere în acest sens. După o săptămână, inculpata a căutat-o din nou pe persoana vătămată D.D. și i-a comunicat că i s-a aprobat majorarea limitei cardului de cumpărături, însă din greșeală i s-ar fi aprobat cu 600 lei mai mult decât ceruse, astfel încât trebuie să-i dea ei această sumă. Persoana vătămată a acceptat și folosind bancomatul amplasat în apropierea societății Leoni, la care lucra, persoana vătămată D.D. a retras și i-a înmânat suma de 600 lei, inculpatei fără a se întocmi niciun document în acest sens.
Întrucât dorea refinanțarea cardului de cumpărături într-un contract de credit (flexi-credit), persoana vătămată D.D. i-a adus la cunoștință numitei C.M.M. acest aspect, refinanțarea fiind aprobată la data de 25.09.2014.
După aproximativ două luni, în care persoana vătămată D.D. nu folosise cardul de cumpărături, i-a comunicat inculpatei că dorește să închidă creditul aferent cardului de cumpărători. Inculpata i-a cerut persoanei vătămate D.D. să semneze un document, i-a cerut cardul și codul pin, notându-l la dictarea persoanei vătămate pe o foaie de hârtie”, au arătat procurorii.
Cum cardul a rămas la ea, Magdalena nu a făcut niciun demers pentru a închide contul aferent cardului de credit, ba mai mult s-a folosit de el.
“La 16.01.2015, fără știrea persoanei vătămate D.D., inculpata C.M.M. a solicitat consilierului clienți din cadrul Raifeissen Bank, Agenția Bistrița, martora G.G., să efectueze demersurile necesare în vederea deblocării plafonului aferent cardului de credit, deși persoana vătămată îi ceruse închiderea contului. Fără să existe o cerere scrisă a persoanei vătămate, martora a deblocat contul acesteia. Având asupra sa cardul de credit persoanei vătămate D.D. și cunoscând codul PIN, inculpata C.M.M. a efectuat 24 de operațiuni neautorizate în valoare de 1.766,21 lei, folosind acest card în perioada 16.01-24.01.2015”, spun procurorii.
Persoana vătămată D.D. a aflat despre operațiunile frauduloase după mai multă vreme, în toamna anului 2015, întrucât a primit de la bancă un mesaj din care rezulta că are o restanță la cardul de cumpărături în sumă de 200 lei. Persoana vătămată a apelat un funcționar bancar de la unitatea centrală, care i-a comunicat că dobânzile aferente sumei folosite au fost recuperate din contul din care plătea ratele bancare. Întrucât nu folosise cardul de cumpărături, persoana vătămată a informat funcționarul bancar cu privire la aceste împrejurări, astfel că unitatea bancară a dispus efectuarea de verificări și investigații.
Un alt bistrițean s-a trezit și el păgubit de Magdalena. Client al Raiffeisen de mai mulți ani, bărbatul s-a deplasat la unitatea bancară în ianuarie 2015, pentru a solicita refinanțarea creditului obținut anterior.
“Inculpata a întocmit dosarul de creditare al persoanei vătămate, ocazie cu care i-a adus la cunoștință persoanei vătămate că va beneficia și de un card de cumpărături. După câteva zile inculpata l-a chemat la bancă pe E.E. pentru a semna contractul de credit. În aceeași zi în care a semnat creditul, persoana vătămată E.E. a și ridicat suma de bani aprobată.
După alte câteva zile, la data de 26.01.2015, tot de la inculpată, persoana vătămată a ridicat și cardul de cumpărături.
La data de 05.02.2015, inculpata l-a sunat pe E.E. și i-a solicitat datele de pe cardul de cumpărături, pretins pentru a primi un cod de securitate al cardului. După mai multe discuții la telefon purtate de inculpată cu persoana vătămată și cu mama acesteia, martora E.M., inculpata a obținut de la aceștia toate datele de identificare necesare folosirii cardului pentru plăți on-line. Persoana vătămată și mama acesteia, persoane de bună credință nu s-au gândit că în acest mod pot fi fraudați, ci au avut încredere în inculpată, întrucât chiar ea a întocmit dosarul pentru refinanțarea creditului și au avut reprezentarea că este necesar să comunice inculpatei datele de identificare și codul PIN ale cardului său.
Folosind fără drept, codul de securitate al cardului persoanei vătămate E.E., inculpata C.M.M. a efectuat un număr de 4 operațiuni (…). Totalul acestor tranzacții neautorizate prin folosirea fără drept a cardului bancar al persoanei vătămate E.E. este în valoare totală de 2.067,14 lei.
După aproximativ două săptămâni, verificând soldul contului aferent cardului de cumpărături, persoana vătămată a constatat că lipsesc de pe cont aproximativ 2.000 lei. Ulterior, persoana vătămată a solicitat un extras de cont, ocazie cu care a sesizat lipsa banilor de pe card și efectuarea unor tranzacții pe care el nu le-a derulat. În urma consultării extrasului de cont, E.E. a reclamat băncii faptele constatate. Unitatea bancară a înștiințat-o pe persoana vătămată că inculpata este persoana care a efectuat operațiunile, trimițându-i persoanei vătămate în copie dovezile plăților efectuate de inculpată.
Persoana vătămată a fost ulterior chemată la bancă și i s-a adus la cunoștință că i se vor vira sumele de bani folosite fără drept, de către inculpată, ceea ce s-a și întâmplat. Fiind audiată persoana vătămată a arătat că, fiind despăgubită, nu se mai constituie parte civilă, totodată a arătat că nu a primit cu titlu de împrumut sume de bani de la inculpată”, au arătat anchetatorii.
Condamnată la 4 ani și 5 luni cu executare
Drept urmare, pentru aceste fapte, instanța a condamnat-o pe Magdalena la 3 ani de închisoare. Întrucât avea condamnare de 3 ani cu suspendare din dosarul de delapidare, fiind vorba de un concurs de infracțiuni, femeii i s-au adăugat o treime din respectiva pedeapsă, adică 17 luni (un an și 5 luni), rezultând o pedeapsă finală de 4 ani și 5 luni. Epopeea Magdalenei nu a ajuns încă la final, fiindcă mai are de înfruntat și cel de-al treilea dosar, plus apelul înaintat în prezentul dosar judecat de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
