De la începutul acestui a intervenit o schimbare legislativă care va genera noi tunuri în cadrul licitaţiilor publice. Apariţia acestor modificări va face, în special pentru oficialii Uniunii Europene, mai greu de depistat o licitaţie sau o concesiune dată cu dedicaţie.
Spre exemplu, până acum, guvernul trebuia să publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene orice contract finanţat ori subvenţionat cu peste 50% de autorităţile contractante de servicii care depăşea 200.000 de euro. Însă, modificarea adusă OUG 34/2006 spune că din acest an publicarea contractelor de servicii trebuie să fie făcută dacă depăşeşte 207.000 de euro. Cu alte cuvinte, 7.000 de euro fac diferenţa pentru un tun!
În urmă cu câteva luni, Guvernul României a făcut o serie de schimbări la majorarea plafonului pentru care o achiziţie publică poate fi făcută fără o licitaţie publică. Chiar dacă a generat o serie de scandaluri în presă, legea a rămas în vigoare şi autorităţile nu mai organizează licitaţii dacă plafonul de achiziţie nu depăşeste 100.000 de euro.
Însă, acum, guvernul a administrat o nouă schimbare legislativă care va genera tunuri în achiziţiile publice pe sume mult mai mari. Această schimbare a fost făcută pentru ca oficialii şi autorităţile din cadrul Uniunii Europene, în special cei cu rol de supraveghere, să nu mai poată depista neregulile făcute pe piaţa internă decât după o cercetare amănunţită.
Până la 1 ianuarie 2014 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publica orice achiziţie, contract de asociere, subvenţionare, concesiune, etc, care depăşea o anumită sumă de bani. Însă, de acum încolo, plafonul acestor contracte a fost mărit, astfel că publicarea lor în acest monitor se va face mult mai rar.
Cu câteva mii de euro, milioanele scapă turma
Spre exemplu, în cadrul anunţurilor de intenţie era stabilit pragul de 750.000 euro pentru publicarea contractelor şi acordurilor – cadru de furnizare şi de servicii. În schimb, pragul prevăzut de acelaşi articol pentru contractele şi acordurile-cadru de lucrări creşte de la 5.000.000 la 5.186.000 euro.
În cadrul anunţurilor de participare şi de atribuire, pragurile referitoare la publicarea lor se modifică după cum urmează: – pragul de 130.000 euro prevăzut pentru atribuirea contractelor nesectoriale de furnizare sau de servicii creşte la 134.000 euro; – pragul de 400.000 euro prevăzut pentru atribuirea contractelor sectoriale de furnizare sau servicii creşte la 414.000 euro; – pragul de 5.000.000 euro prevăzut pentru atribuirea contractelor de lucrări creste la 5.186.000 euro. Prin urmare, publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare şi a anunţurilor de atribuire este obligatorie pentru:- contractul/acordul-cadru nesectorial de furnizare sau de servicii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 134.000 euro;- contractul/acordul-cadru sectorial de furnizare sau de servicii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 414.000 euro; -contractul/acordul-cadru de lucrări cu o valoare estimată egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 5.186.000 euro.
Cine a tras primul obuz în licitaţii
În vara anului trecut, un grup de liberali a propus creșterea pragului la achiziţiile publice care se pot face fără licitaţii la 124.000 de euro cu TVA. Proiectul a trecut de comisiile de specialitate şi, ţinând cont de majoritatea parlamentară, a fost adoptat şi transformat în lege.
„Este necesară creşterea pragului pentru achiziţia directă de la echivalentul în lei a 15.000 euro, la echivalentul în lei a 30.000 euro fără TVA pentru produse şi servicii, respectiv a 100.000 euro fără TVA pentru lucrări, pentru flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi pentru creşterea gradului scăzut de absorbţie a fondurilor europene”, explică deputaţii PNL, cei care au propus amendamentul respectiv, aprobat şi cu voturile PSD. De asemenea, ei au adus şi un alt amendament conform căruia regulile privind achiziţiile publice directe nu se vor mai aplica „pentru atribuirea contractului de achiziţie publică în cazul în care contractul are ca obiect achiziţia de utilaje, materii prime şi/sau materiale necesare pentru îndeplinirea unui contract de furnizare armament, muniţie şi/sau material de război”.
Trucuri cu licitaţii
Consiliului Concurenţei a elaborat un “ghid” prin care oricine îşi poate da seama dacă o licitaţie publică este trucată sau nu. “Prima metodă de trucare a licitaţiilor este „Ofertare închisă (complementară, de curtoazie, simbolică)”. La licitaţie participă trei companii, o companie prezintă o ofertă cu un preţ mult mai mare, o altă companie include în ofertă termeni speciali care nu vor fi acceptaţi de autoritatea contractanta şi o a treia companie, care câştiga licitaţia. Ofertele sunt prezentate după ce în prealabil cele trei companii comunică şi se înţeleg cine şi cum depune oferta şi toate aceste lucruri se pun la punct înainte. Pentru noi un nivel de comunicare intens dintre companii ridică suspiciuni şi ridică probabilitatea realizării unor practici anticoncurenţiale de trucare a licitaţiilor. Noi considerăm licitaţiile trucate drept înţelegeri între companii anticoncurenţiale pentru a ridica preţurile în cadrul licitaţiilor publice”, a susţinut Ştefan Sabău. “A doua metodă de trucare a licitaţiilor publice este denumită “Bid suppresion”. În acest caz sunt din nou trei licitanţi. Cel care câştiga licitaţia depune oferta, companii care pot sa depună oferta nu participa şi o a treia care se retrage în mod inexplicabil”, a mai adăugat inspectorul CC.
7.000 de euro fac diferenţa!
Prin noile reglementari s-au modificat şi pragurile stabilite prin art. 9 lit. c) şi c1) din OUG nr. 34/2006 pentru aplicarea legislaţiei achiziţiilor publice în cazul contractelor atribuite de către entităţile juridice fără calitate de autoritate contractantă, dar care sunt finanţate/subvenţionate în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă. Aceste praguri au crescut, după cum urmează:
– pentru contractele de lucrări, de la 5.000.000 euro la 5.186.000 euro;
– pentru contractele de servicii, de la 200.000 euro la 207.000 euro.
Răzvan Robu
