Procurorii DIICOT au luat „peste nas” de la magistrații Tribunalului Cluj pentru a treia oară în cauza penală în care omul de afaceri Ioan Opre și Dumitru Pompei sunt inculpați pentru proxenetism. Dosarul însă a fost inițial ceva mai amplu, numărul inculpaților fiind mai mare, majoritatea fiind acuzați de trafic de droguri. Cu toate acestea au fost băgați în aceeași oală mare fiindcă au avut la un moment dat tangență cu omul de afaceri. Până acum, rechizitoriul a fost respins de magistrații clujeni de două ori, însă de fiecare dată a ajuns înapoi la instanță nerefăcut în totalitate.
Reputația procurorilor DIICOT Bistrița-Năsăud suferă din nou după ce magistrații de la Tribunalul Cluj au dispus iar remedierea neregularităților din dosarul în care Ioan Opre și Dumitru Pompei sunt inculpați pentru proxenetism.
Dosarul a fost demarat de procurorii DIICOT în 2013, când Ioan Opre a fost învinuit de faptul că ar fi determinat niște tinere să practice sex cu niște cunoștințe/amici de-ai săi. Fete pe care tot Oprea le-ar fi plătit, aceste nepercepând nici măcar un leu din partea “clienților” săi, contrar regulilor care guvernează rețelele de proxenetism. La acea vreme a ieșit ditamai scandalul și ca să îl încalțe bine pe Opre, procurorii DIICOT i-au depistat pe cei care i-ar fi făcut rost de fete lui afaceristului pentru distracția amicilor, cu droguri. Fără pregătire juridică și fără prea mulți bani pentru a-și plăti un avocat bun, mare parte dintre cei inculpați au semnat cu procurorii câte un acord de recunoaștere și au primit pedepse cu suspendare, în dosare distincte.
La final au rămas doar Opre cu Dumitru, însă procurorii nu au schimbat și obiectul dosarului, astfel încât să rămână doar acuzația de proxenetism, ci au lăsat și traficul de droguri, deși această infracțiune nu avea nici în clin nici în mânecă cu cei doi inculpați.
Rechizitoriu varză, cârpit, peticit… Până la urmă va pușca
Prima dată, instanța le-a întors dosarul care a fost instrumentat de procurorul Ioan Lumperdean (acum pensionat), pentru remedierea neregularităților în mai 2015, iar a doua oară în octombrie același an, de data aceasta anchetatorii fiind nevoiți să refacă întreg rechizitoriul.
L-au refăcut doar la nivel teoretic în mare parte, iar în 2018, dosarul a ajuns din nou pe masa judecătorilor clujeni. Evident, a intrat iar în camera preliminară, unde avocații celor doi au contestat din nou probele din dosar, precum și ordonanțele procurorilor, parte dintre acestea demonstrând că ancheta a continuat după ce dosarul a fost trimis spre refacere în 2015
Pe 8 iulie, parte dintre cererile și excepțiile invocate de către cei apărătorii celor doi inculpați au fost admise, astfel că rechizitoriul a fost restituit procurorilor DIICOT pentru remedierea neregularităților.
„În baza art. 345 din C.p.p., Admite, în parte, cererile formulate prin memoriile înregistrate la dosar de către inculpaţii D P şi O I.
Respinge următoarele cereri şi excepţii formulate de către inculpaţii O I şi D P, separat sau împreună, prin memoriile introduse la datele de 06.03.2018, 22.03.2018 şi 11.06.2020:
– excepţia nulităţii procesului-verbal de sesizare din oficiu pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;
– excepţia nulităţii ordonanţei de începere a urmăririi penale;
– excepţia necompetenţei materiale a organelor de urmărire penală din cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud;
– excepţia nulităţii efectuării urmăririi penale de către ofiţerul de poliţie judiciară;
– excepţia nulităţii relative a ordonanţei de extindere a cercetării din data de 04.07.2014;
– excepţia nulității relative a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale din data de 07.07.2014;
– cererea de anulare a actelor subsecvente ordonanţei din data de 07.07.2014 de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul Opre Ioan;
– excepţia nulităţii relative a ordonanţelor distincte de extindere a acţiunii penale din data de 22.10.2014;
– excepţia nulităţii relative a ordonanţei de extindere a acţiunii penale din data de 10.11.2014;
– excepţia nelegalei administrări a următoarelor mijloace de probă: procesele-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor înregistrate din datele de 28.04.2014, 29.04.2014, 28.07.2014, 01.07.2014, 22.05.2014, 18.08.2014, 20.05.2014, 22.10.2014, declaraţiile date în calitate de inculpaţi/inculpate de către S S, B (în prezent M) A M, M G M, S A D, D A A, A F L;
– cererea de excludere a probelor derivate;
– cererea de excludere a declaraţiilor date în calitate de inculpaţi sau inculpate de S S Aa, B (fostă M) A M, M G M, A F în raport de neîncunoştinţarea avocaţilor aleşi;
– cererea de excludere a copiilor declaraţiilor date de coinculpaţi în dosarele disjunse;
– cererea de excludere a declaraţiilor martorilor cu identitate protejată, în raport de neînregistrarea acestora cu mijloace tehnice;
– cererea de excludere a declaraţiilor date în calitate de suspecţi sau inculpaţi de diferite persoane, în raport de neînregistrarea acestora cu mijloace tehnice;
– cererea de excludere a suporţilor optici care conţin înregistrările convorbirilor sau comunicărilor telefonice şi înregistrările video, respectiv a probelor derivate;
– cererea de excludere a declaraţiilor date în calitate de suspect, la data de 06.06.2014, de D. A. şi R. I.;
– cererea de excludere a suporţilor optici nr. 1103/06.06.2014, nr. 1008/19.05.2014 şi a proceselor-verbale de vizionare a videofilmărilor din datele de 01.07.2014 şi de 01.07.2014;
– excepţia nulităţii absolute a activităţii de consemnare a rezultatelor obţinute prin supravegherea tehnică, ca urmare a încălcării competenţei funcţionale şi materiale a organelor de urmărire penală.
– excepţia nulităţii relative a procesului-verbal din data de 25.04.2017;
Admite următoarele cereri şi excepţii formulate de către inculpaţii O I şi D P, separat sau împreună, prin memoriile introduse la datele de 06.03.2018, 22.03.2018:
1. excepţia nulităţii relative a ordonanţei din data de 19.06.2017 prin care s-a dispus extinderea acţiunii penale faţă de inculpatul Dumitru Pompei;
2. excepţia nulităţii relative a ordonanţei din data 26.06.2017 prin care s-a dispus extinderea acţiunii penale faţă de inculpatul Opre Ioan;
3. excepţia nulităţii relative a ordonanţei din 20.12.2017 prin care procurorul a dispus extinderea acţiunii penale faţă de inculpaţii Dumitru Pompei şi Opre Ioan; Anulează cele trei ordonanţe.
4. excepţia neregularităţii actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr. 3/D/P/2013 din data de 28.12.2017 emis de către P.Î.C.C.J – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, decurgând din:
– dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor Dumitru Pompei şi Opre Ioan care vizează fapte (acţiuni de proxenetism) pentru care nu s-a dispus extinderea urmăririi penale;
– dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului D P care vizează fapte (acţiuni de trafic de minori) pentru care nu s-a dispus extinderea urmăririi penale;
– nedescrierea actelor de înlesnire la practicarea prostituţiei şi a actelor de practicare a prostituţiei înlesnite de către inculpatul Opre Ioan (prin raportare la art. 213 alin. (4) din C.p.);
– nedescrierea actelor de practicare a prostituţiei determinate sau înlesnite de către inculpatul Dumitru Pompei (prin raportare la art. 213 alin. (4) din C.p.);
– indicarea în rechizitoriu a conduitelor pretins ilicite ale altor persoane vizate de dispoziţii anterioare de clasare sau de disjungere a cauzei, respectiv a unor acţiuni atribuite inculpaţilor D P şi O I faţă de care nu s-a dispus nicio soluţie în cauză;
– neindicarea expresă a mijloacelor de probă avute în vedere, actul de sesizare menţionând global actele de procedură şi mijloacele de probă în mod nediferenţiat, ca reprezentând mijloace de probă;
– neindicarea în rechizitoriu a victimelor care au calitatea de persoană vătămată în cazul infracţiunilor de proxenetism comise ulterior datei de 01.02.2014 (când a intrat în vigoare Codul penal) şi a infracţiunilor de trafic de minori.
În baza art. 345 alin. (3) din C.p.p.,
Dispune înaintarea încheierii motivate către P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud în vederea remedierii neregularităţilor constatate şi comunicării judecătorului dacă menţine soluţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicare.
Supusă contestaţiei odată cu încheierea de finalizare a camerei preliminare”, este decizia magistraților de la Tribunalul Cluj, pronunțată pe data de 8 iulie 2020.
Avocații vor contesta la instanța superioară
Avocații celor doi inculpați sunt deciși să conteste la instanța superioară încheierea penală a Tribunalului Cluj din acest dosar
“Hotărârea pe cameră preliminară nu este definitivă. Noi, evident că pe excepțiile care nu au fost admise vom contesta încheierea, dar asta mai durează puțin până vom ajunge în faza respectivă. (…)
Tocmai asta a fost problema cu rechizitoriul, noi am criticat faptul că rechizitoriul nu se limitează la persoanele care sunt acum în dosar. Se reia toată povestea, deși 80% din ea nu mai are legătură cu cauza, a fost soluționată în alte dosare penale. Aici trebuia să rămână doar ce consideră procurorii că a făcut domnul Opre și celălalt inculpat”, a declarat pentru Gazeta de Bistrița, avocatul Sonia Almaș.
În plus, în dosar există interceptări efectuate de DIPI, care sunt contestate de apărare, în condițiile în care acest serviciu de informații care nu are calitate de organ de cercetare penală și mai ales în cauze instrumentate de DIICOT, care oricum are poliția sa specială și oricum nu folosește polițiștii judiciariști din cadrul IPJ.
Din perspectiva implicării DIPI în dosarele penale, judecătorii nu au o practică unitară, unii respingând interceptările efectuate de acest serviciu de informații, alții nu, asta în condițiile în care cei de la Protecție Internă ar trebui să îi aibă în vizor doar pe cei din cadrul MAI.
Remember
De-a lungul anilor, Gazeta de Bistrița a publicat o serie de articole cu privire la abuzurile făcute în dosarul în care este inculpat Ioan Opre.
Iată şi ce apărea în Gazeta de Bistriţa într-un articol din 20.02.2015, intitulat Abuzuri penale în Justiţia Bistriţeană. Cazul Opre în afara legii. Precizăm că redăm doar câteva pasaje, din respectivul material:
„Cauza lui Ioan Opre a trecut înainte de a fi trimisă în judecată la toţi magistraţii specializaţi în penal de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, iar din acest motiv conducerea instituţiei a decis ca respectivul dosar să fie judecat de un magistrat specialist în civil – Marius Lucian Bulea. Avocaţii consultaţi de Gazeta de Bistriţa ne-au declarat că acest lucru nu a mai fost întâlnit şi că respectivul dosar ar trebui să fie strămutat (N. R. – Ceea ce s-a și întâmplat ulterior). Dar acest lucru nu le-a venit în cap şefilor de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
Magistratul Marius Lucian Bulea, un judecător care zi de zi are doar cauze civile, nu prea este un expert al domeniului penal. Aşa ne putem doar explica că el nu şi-a respectat decizia lui. Cu toate că el a spus că după 15 ianuarie nu se mai primesc probe, tot el a primit de două ori după acea dată probe de la DIICOT.
«Constatând că a expirat termenul fixat pentru invocarea de cereri şi de excepţii privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de organele de urmărire penală, se dispune comunicarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud a cererilor şi excepţiilor formulate de inculpaţii Opre Ioan, Dumitru Pompei, Mihai George Marius şi inculpata Mărcuş Alexandra Mandica, cu menţiunea de a se depune răspuns scris la aceste cereri şi excepţii, în 9 exemplare, în termen de 10 zile de la comunicare», a decis magistratul Marius Lucian Bulea pe 15 ianuarie 2015. Pe 19 ianuarie 2015 şi pe 23 februarie, cu o zi înainte de termenul din 24 februarie, magistratul a mai primit acte şi elemente de probatoriu de la cei de la DIICOT. Mai mult, judecătorul nu a permis avocaţilor să studieze aceste probe pentru o corectă apărare. Vă daţi seama voi dacă acest fapt este sau nu un abuz, dar noi putem spune că miroase a «abuz» de la o poştă.
Ioan Lumperdean, procurorul DIICOT care a «orchestrat» mai toate abuzurile din acest caz, este cel care a trimis dosarul în judecată fără interceptările la dosar. Ulterior le-a trimis, dar acest lucru poate să ridice diverse semne de întrebare. Oare de ce nu a pus procurorul Ioan Lumperdean mandatele de interceptare de la început? O fi uitat de ele? (…)”.
Un alt material publicat de Gazeta de Bistriţa pe 26 octombrie 2015, este „Ioan Opre scapă de ultimul abuz al lui Lumperdean”:
„Fără a fi tras la răspundere pentru maniera în care face prelungirea perioadei în care Ioan Opre să fie sub control judiciar, Lumperdean a solicitat aceasta cu o zi înainte de expirarea termenului vechi şi nu înainte cu cinci zile, cum era stipulat în legislaţie.
Pe cât de absurd sună, pe atât de real este. Ioan Opre a fost înştiinţat că i s-a prelungit controlul judiciar, la câteva zile după. Astfel, s-a produs un nou abuz marca Ioan Lumperdean prin simplul fapt că legea îl obligă pe procuror să efectueze prelungirea doar după AUDIEREA inculpatului şi nu să o pună în aplicare direct, pe încă 60 de zile. Mai mult decât atât, Lumperdean i-a comunicat lui Opre măsura dispusă abia după 3 zile de la implementare, producând o altă ilegalitate. (…)
Procurorului DIICOT Ioan Lumperdean i s-a întors a doua oară dosarul lui Ioan Opre de către Curtea de Apel Cluj datorită gravelor inadvertenţe din cadrul rechizitoriului chiar la începutul toamnei. Magistratului i se cerea să refacă rechizitoriul a doua oară datorită crasei sale incompetenţe, observată chiar şi de judecătorii de la Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj.
Ioan Opre a fost trimis în judecată pentru proxenetism, deşi în cadrul unor fapte nu s-a început încă urmărirea penală, fapt care este extrem de grav. (…)
Judecătorii de la Tribunalul Cluj au decis reîntoarcerea dosarului datorită numeroaselor abuzuri făcute de procurorul DIICOT Ioan Lumperdean în acest caz. Prima data i-a fost respins rechizitoriul în luna mai a acestui an şi l-a completat, însă nu suficient ca să îi mulţumească pe judecătorii de la Tribunalul Cluj, care sunt extrem de exigenţi în aplicarea legii”.
