Fostul şef al DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, a cheltuit din banii instituţiei aproape jumătate de milion de lei pentru a îi acuza pe mai mulţi oameni de afaceri clujeni care, în final, au fost găsiţi nevinovaţi de mai mulţi judecători. Conform unor informaţii, aceştia nu sunt ultimii bani pierduţi în baza anchetelor respective pentru că unii dintre cei anchetaţi au de gând să dea statul în judecată la CEDO, unde vor câştiga diferite sume de bani drept daune morale şi materiale. Anchetele făcute de procurorul Mircea Hrudei, împreună cu un alt procuror din cadrul DIICOT Cluj, Deciana Deritei, i-au vizat pe Arpad Paszkany, fostul finanţator al CFR, Horia Ciorcilă, şeful Băncii Transilvania sau Gicu Gânscă Agenor, afacerist în domeniul construcţiilor şi jucător pe piaţa de capital.
Timp de câţiva ani, procurorul Mircea Hrudei a ocupat funcţia de şef al DIICOT Cluj. Activitatea lui a devenit publică după ce a început să instrumenteze o serie de dosare în care erau vizaţi diferiţi oameni de afaceri care fac parte din ”lumea bună” a Clujului. Pe de o parte, unele voci din sistemul judiciar şi din presă au spus că anchetele au aspectul unor linşaje mediatice, alţii au exclamat că în sfârşit cineva are curajul să îi ia de gulere pe afaceriştii oneroşi din Cluj.
După ce procesele au ajuns pe masa judecătorilor iar martorii au început să fie audiaţi, încet, s-a dovedit că anchetele nu sunt chiar atât de solide pe cât se părea la prima vedere. Afaceriştii clujeni au dat explicaţii magistraţilor din instanţele de fond, apoi celor din apeluri, recursuri şi au ajuns la cei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În toate instanţele, magistraţii au deconstruit marile cazuri ale procurorilor Hrudei şi Deritei şi după câţiva ani de terfelire publică şi bani pierduţi, afaceriştii au fost achitaţi. Însă, într-un dosar, cel al fondatorilor Băncii Transilvania acuzaţi de spălare de bani, unul dintre inculpaţi, Claudiu Silaghi, a murit în timpul anchetelor. Nu din cauza bătăilor, ci a presiunilor psihice puse pe el şi pe membrii familiei lui.
Fără a încerca să îi ridicăm pe socluri de moralitate pe afaceriştii anchetaţi de foştii şefi din cadrul DIICOT Cluj, achitările date de mai mulţi judecători în aceleaşi dosare trebuiesc văzute ca nişte evidenţe ale sistemului în care funcţionează justiţia.
Cât costă să “cauţi de ouă” câţiva afacerişti clujeni
Conform structurii centrale a DIICOT, ”în dosarul 191/D/P/2010 s-a solicitat obligarea fiecărui inculpat la plata unor cheltuieli judiciare în sumă de 50.000 de lei. Inculpaţi: Silaghi Claudiu Eugen Iuliu, Silaghi Mirela, Cojocaru Doina Mărioara, Ciorcilă Horia, Christofourou Georgios, Isaakidis Anastasios, Dascăl Sergiu Dan, Jurcovan Radu Codruţ. În dosarul 64/D/P/2010 s-a solicitat obligarea fiecărui inculpat la plata unor cheltuieli judiciare în sumă de 10.000 de lei. Inculpaţi: Nilaş Rareş Dorian, Gânscă Gicu Agenor, Oprean (fostă Şchiopu) ana Maria, Dascăl Sergiu Dan şi Baboş Ionuţ Horea. În dosarul 6/d/P2008 s-a solicitat obligarea inculpatului Paszkany Arpad Zoltan la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 10.000 de euro”, arată DIICOT.
Cu alte cuvinte, pentru anchetarea afaceriştilor enumeraţi mai sus, DIICOT a cheltuit de la buget aproape jumătate de milion de lei, bani cu care s-a încercat să se demonstreze că business-urile lor erau necinstite. În urma verdictelor date de magistrat se pot trage două concluzii: afaceriştii sunt curaţi ca lacrima ori procurorii au dat dovadă de incompetenţă ori rea voinţă în anchetele pe care le-au făcut. Cu certitudine, Inspecţia Judiciară din cadrul CSM ar trebui să sesizeze Ministerul Finanţelor pentru ca banii să poată fi recuperaţi.
“Suveica” Gazeta
Primul dosar de mare anvergură al procurorilor DIICOT Cluj Mircea Hrudei şi Daciana Deritei a fost intitulat Gazeta şi a fost înregistrat în 2006. În acest dosar o serie de ziarişti au fost acuzaţi de şantaj, iar acest dosar se judecă şi acum, magistratul de fond fiind la faza audierilor martorilor. Din acest dosar a fost disjuns dosarul Gazeta II, în care Arpad Paszkany a fost acuzat, în 2008, de ”iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup”, ”grupul” vizat fiind ziariştii din Gazeta I. Practic, dintr-un dosar, şeful DIICOT Cluj a făcut două, iar pentru anchetarea lui Paszkany a cheltuit 10.000 de lei.
Dosarul Gazeta II s-a judecat la Cluj, la tribunal, unde Paszkany s-a prezentat la fiecare înfăţişare, spre deosebire de partea vătămată, omul de afaceri ieşean, Iulian Dascălu. De altfel, singura dată când Iulian Dascălu a venit la proces, procurorul de şedinţă al DIICOT Cluj a întârziat, astfel că termenul de judecată a fost amânat.
După ce magistraţii ÎCCJ au decis definitiv că Paszkany este nevinovat, şeful DIICOT spune că acceptă verdictul instanţei.
„Am aflat decizia instanţei şi nu se mai poate recurs. În privinţa celuilalt dosar (Gazeta I, n.red.) instanţele au considerat că infracţiunile sunt distincte pentru că cele două dosare nu au fost conexate”, declara procurorul Mircea Hrudei după ce magistraţii Înaltei Curţi l/au achitat pe Paszkany.
Dosare politice?
Pe lângă latura infracţională a dosarului Paszkany, care de altfel, a fost desfiinţată prin verdictul dat săptămâna trecută de magistraţii ÎCCJ, acest proces mai are două faţete.
Pe plan financiar a fost vorba de lupta a doi oameni de afaceri, Arpad Paszkany şi Iulian Dascălu, care au concurat, fiecare cu armele din dotare, pentru deschiderea primului mall din Cluj şi pentru obţinerea unei locaţii comerciale cât mai bune. Pe de o parte, Iulian Dascălu, om de afaceri sprijinit de liberali, i-a avut ca aliaţi pe reprezentanţii PNL care conduceau administraţia judeţeană la data respectivă, pe de altă parte, Paszkany era sprijinit de un concern mondial, Immoeast. În primă fază, pe plan local a câştigat Dascălu, care a primit de la Consiliul Judeţean Cluj, condus la vremea respectivă de liberalul Marius Nicoară, terenul, relativ central, din zona Univers T. Paszkany, pe de altă parte, a obţinut terenul din zona Şapca Verde, situat între Cluj Napoca şi localitatea Floreşti, iar administraţia judeţeană a ţinut blocată edificarea proiectului până nu s-a clarificat situaţia referitoare la construirea mall-ului concurent. Başca, Paszkany a fost atacat şi printr-un dosar penal, persoanele implicate în instrumentarea acestui dosar făcând o punte de legătură între administraţia liberală a CJ Cluj şi procurorii care au deschis ancheta.
A doua faţetă a dosarului Paszkany o reprezintă şi o reglare de forţe politice. Cunoscut drept apropiat al democraţilor, prin trimiterea lui Paszkany în judecată, liberalii i-au atacat pe democraţi. Practic, atât Paszkany cât şi acuzaţii din Dosarul Gazeta I au fost prinşi la mijloc în această luptă. Pe aceeaşi linie se pot înscrie şi dosarele penale prin care au fost trimişi în judecată Monicai Iacob Ridzi sau deputatul Stelian Fulea.
Contre la bursă şi ficaţi
Comparativ cu anchetarea lui Paszkany, dosarul lui Gânscă a costat ceva mai mult: 50.000 de lei. Însă, şi aici, magistraţii ÎCCJ au decis că şeful BT Securities Cluj-Napoca, Rareş Nilaş, şi omul de afaceri Gicu Gânscă nu sunt vinovaţi de acuzaţiile aduse de şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, de manipulare a pieţei de capital. Este a doua mare anchetă a şefului DIICOT Cluj care se dovedeşte că a fost făcută degeaba.
Dosarul lui Gânscă a însemnat mai mult decât rechizitoriul făcut de procurorul DIICOT Cluj. Prin decizia magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit, în mod definitiv, că piaţa Rasdaq nu are statut de piaţă reglementată şi, din această cauză, tranzacţiile bursiere efectuate pe piaţa Rasdaq nu pot forma obiectul infracţiunii de manipulare a pieţei de capital. Decizia de astăzi a instanţei supreme are o importanţă covârşitoare întrucât, prin rezolvarea de principiu dată în legătură cu statutul pieţei Rasdaq, va influenţa în mod decisiv impunerea unor soluţii de netrimitere în judecată sau, după caz, de achitare, în celelalte dosare, aflate în curs de urmărire penală sau de judecată, care au ca obiect acuzaţii de manipulare a pieţei de capital prin tranzacţii bursiere efectuate pe piaţa Rasdaq.
Practic, procurorii Hrudei şi Deritei l-au “încadrat” pe Gânscă conform următoarelor norme juridice. “În cursul urmăririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penală sau din oficiu, dispune: a) clasarea, când nu există învinuit în cauză. Cazurile în care punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale este împiedicată, d) faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii;”. Pe de altă parte, Gânscă doreşte că ordonanţa în baza căreia a fost trimis în judecată să fie bazată pe următoarele prevederi din cadrul Codului de procedură penală: ”b) fapta nu este prevăzută de legea penală”, astfel încât procesul în care Gânscă este acuzat de spălare de bani să se finalizeze fără a mai trece prin fazele de recurs pe care DIICOT Cluj le-a făcut instanţelor superioare după ce Curtea de Apel Cluj l-a achitat.
Vânătoarea de bancheri
Dosarul fondatorilor grupului Băncii Transilvania, în frunte cu Horia Ciorcilă, se numără printre cele mai scumpe anchete făcute de cei doi procurori, Mircea Hrudei şi Daciana Deritei. A costat 400.000 de lei, poate şi pentru că în dosar au fost necesare câteva deplasări în Grecia şi Cipru.
Acest dosar a intrat pe rolul Înaltei Curţi de la începutul acestui an, iar coincidenţa face că, până acum, dosarul a primit, timp de jumătate de an, amânări de termene unul după altul.
Însă, în urmă cu două săptămâni şeful DIICOT Cluj, procurorul Mircea Hrudei, a fost schimbat din funcţie. Taman la câteva zile după această schimbare judecătorii ÎCCJ şi-au dat seama că acuzaţiile aduse oamenilor de afaceri clujeni sunt nefondate. Asta după ce alte două instanţe au ajuns la aceeaşi concluzie. În dosarul şefului Băncii Transilvania, procurorii i-au presat pe cei anchetaţi atât de mult încât unul dintre acuzaţi a murit pe parcursul anchetei. Este vorba de Claudiu Silaghi, unul dintre cofondatorii grupului BT, care a murit din cauza tracasajului nervos la care a fost supus. Pentru mulţi pare iluzoriu ce se întâmplă în justiţia românească, însă acestea sunt “realităţile” din birouri.
Florin Plopeanu, avocatul lui Horia Ciorcilă, spune că această sentinţă reprezintă mai mult decât achitarea celor acuzaţi. “Această soluţie aduce mai multe premiere în peisajul jurisprudenţei naţionale, întrucât este prima soluţie definitivă pronunţată într-un caz de manipulare a pieţei de capital, utilizare de informaţii privilegiate şi dezvăluire de informaţii privilegiate. Este prima soluţie definitivă de achitare pentru acuzaţiile de manipulare a pieţei de capital, utilizare de informaţii privilegiate şi dezvăluire de informaţii privilegiate şi prima soluţie definitivă prin care s-au examinat pe fond tranzacţii bursiere cu titlul TLV, efectuate atât pe piaţa Regular, cât şi pe piaţa Deal a B.V.B., tranzacţii care au format obiectul unor acuzaţii de manipulare a pieţei de capital, utilizare de informaţii privilegiate şi divulgare de informaţii privilegiate. De asemenea s-a stabilit, în mod definitiv, că, în tranzacţiile de tip Deal, negocierea directă între clienţi este legală, şi , deci, permisă”, explica avocatul Plopeanu.
Trebuie expus faptul că procurorul clujean Mircea Hrudei are în cercul de cunoscuţi persoane specializate în brokeraj. Este vorba de jucătorii la bursă Radu Taica, Mircea Pinte care deţin, prin intermediul SAI Target Asset Management, mai multe afaceri printre care şi o societate de brokeraj. Hrudei, Taica şi Pinte fac parte din clubul Rotary Cetăţuie. Pe de altă parte, Horia Ciorcilă face parte din clubul Rotary Parc, iar între membrii celor două cluburi Rotary există o competiţie cunoscută în mediul de afaceri clujean.
Rotaryeni şi incompatibili
Cei care au instrumentat dosarele Gazeta I şi Gazeta II sunt şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Serviciul Teritorial Cluj, Mircea Hrudei, şi colega lui, Daciana Deritei. Se pare că cei doi procurori au apetenţă pentru dosarele cu nume grele. Ei au instrumentat rechizitoriul de trimitere în judecată a grupului BT, (Horia Ciorcilă, Claudiu Silaghi şi Gicu Gânscă), acuzat de manipularea pieţei de capital. Culmea face ca Mircea Hrudei (membru la Rotary Cetăţuie) îi acuză pe Ciorcilă, Silaghi şi Gânscă (membri în Rotary Parc). Între cele două grupuri Rotary există un conflict care se rezolvă, după cum se poate vedea, prin dosarele instrumentate de şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei. De altfel, rotaryenii de pe lac îl acuză de Hrudei de presiuni în anchetele derulate.
În jurul celuilalt procuror DIICOT Cluj, Daciana Deritei, este ţesută o adevărată încrengătură de relaţii care fac legătura între ancheta asupra lui Paszkany şi conducerea Consiliului Judeţean Cluj. Daciana Deritei este rudă cu Măriuca Pop, fost secretar în cadrul Consiliului Judeţean Cluj. De asemenea, Ramona Camelia Pop, rudă cu fostul secretar al CJ Cluj şi cu procurorul Daciana Deritei, a lucrat ca avocat pentru Iulian Dascalu, fiind angajată pentru tranzacţie care a avut loc între Grup (Iulian Dascălu) şi societatea South-East Euromentor (Arpad Paszkany).
Cine s-a perindat prin faţa lui Paszkany
Printre martorii audiaţi în dosarul lui Paszkany se numără o serie de nume controversate din Cluj Napoca. Toma Rus – fost şef al BCCO Cluj, Liviu Mărghitaş – fost rector la USAMV, Horea Uioreanu – deputat PNL, Şerban Graţian – fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Liviu Medrea – consilier judeţean PSD, Radu Bica – fost vicepreşedinte al consiliului judeţean din partea PDL, Petru Mălai – director executiv al Consiliului Judeţean Cluj, Sorin Dan – om de afaceri, patron City Plaza, Comedy Cluj şi fost finanţator al Ziua de Cluj, Radu Spânu – fost arhitect şef al judeţului, Kerekes Sandor – fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi Teodot Nuţ – fost consilier judeţean, iar majoritatea nu şi-au mai adus aminte mare lucru.
De ce au fost acuzaţi şefii Băncii Transilvania
Procurorii DIICOT Cluj l-au acuzat pe Horia Ciorcilă şi pe alte persoane de spălare de bani. Ancheta a fost condusă de Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj. Potrivit comunicatului de presă al DIICOT, “în perioada 15 mai 2009 – 10 decembrie 2009, Claudiu Silaghi, fostul administrator al Băncii Transilvania, a acţionat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod concertat cu ceilalţi învinuiţi, pe baza informaţiilor privilegiate obţinute de la învinuitul Sergiu Dan Dascăl, a achiziţionat, în mod repetat, de pe piaţa BVB, pe contul învinuitei Doina Cojocaru, soacra sa, un număr total de 43.646.740 titluri TLV ale emitentului Banca Transilvania S.A. în valoare totală de 74.797.448,34 lei, în scopul asigurării unei poziţii dominante asupra cererii şi ofertei acestor titluri, pentru crearea unor condiţii incorecte de tranzacţionare şi în scopul ascunderii identităţii deţinătorului real, precum şi aceea de a folosi informaţia privilegiată cunoscută încă din toamna anului 2008 (în calitatea sa de membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania S.A.), referitoare la intenţia Bank of Cyprus Public Company Limited, Nicosia, Cipru (HE 165) de a achiziţiona un pachet semnificativ de acţiuni emise de Banca Transilvania S.A. (titlul TLV)”.Potrivit DIICOT, în această afacere au mai fost implicaţi preşedintele BT, Horia Ciorcilă, soţia lui Silaghi, Mirela, Christofourou Georgios, directorul general al Bank of Cyprus România, Isaakidis Anastasios şi Jurcovan Radu Codruţ.
