DIICOT: Dumitru Pompei, Mihai George Marius şi Ioan Opre – PROXENETII JUDEŢULUI

Dumitru Pompei, Mihai George Marius, alias Gelu Pilat, şi Ioan Opre, alias Păcală, sunt trei bistriţeni care au răvăşit judeţul Bistriţa-Năsăud. Acuzaţi de trafic de droguri de mare risc şi de proxenetism, dar şi de sex cu minore cei trei au pus la încercare justiţia bistriţeană. O judecătoare cu probleme, Daniella Berbecariu, ia arestat preventiv doar pe primii doi, iar pe capul afacerii, Ioan Opre, l-a lăsat sub control judiciar. Felul în care au tratat procurorii DIICOT cazul, motivele arestării celor doi infractori, legăturile lui Ioan Opre cu şefii poliţiei judeţene, dar şi problemele judecătoarei le puteţi citi în toate articolele pe care le-am dedicat cazului. Gazeta de Bistriţa vă prezintă integral ce s-a întâmplat în dosarul SEX GATE de Bistriţa. Urmează sentinţa Curţii de Apel Cluj în cazul lui Opre, care va elucida dacă un om care este acuzat de proxenetism, dar şi că a făcut sex cu minore merită să fie judecat în libertate.

Dumitru Pompei şi Mihai George Marius, arestaţi preventiv pentru a doua lună. SEX GATE de Bistriţa-Năsăud: prostituate la 1.000 de lei, cannabis la 100 de lei

 

Dumitru Pompei, şeful PSD din Dumitra şi Mihai George Marius sunt doi oameni care au întors judeţul pe dos în dosarul care va fi precum un SEX GATE de Bistriţa Năsăud. Dacă Dumitru Pompei se ocupa de fete, chiar şi minore, pe care le oferea la prostituţie contra sumei de 1.000 de lei, Mihai George Marius s-ar fi ocupat cu vânzarea de cannabis, chiar şi ofiţerilor sub acoperire, contra sume ce începeau de la 1.000 de lei. Gazeta de Bistriţa vă prezintă în exclusivitate cele mai palpitante date din dosarul celor doi inculpaţi, care stau de peste o lună de zile în arest preventiv. Una dintre fetele pe care le plasau cele doi, C.R, a fost născută în octombrie 1996, iar cealaltă prostituată a fost născută pe 30.04.1994.  Cea mai tânără dintre fete, P.L., avea doar 15 ani şi 10 luni.

 

Preţul cannabisului în judeţul Bistriţa-Năsăud

Inculpatul Mihai George Marius, aflat pe raza oraşului Năsăud, ar fi vândut pe 10 septembrie 2013 investigatorului sub acoperire cu numele de cod ”M.T.” prin intermediul colaboratului cu numele ”B.E.” cantitatea de 0,8 grame de cannabis pentru suma de 150 de lei. Acelaşi Mihai George Marius ar fi vândut în 7.10.2013 investigatorului sub acoperire ”S.T.” 1,5 grame de rezină de cannabis contra preţului de 100 de lei. Inculpatul ar mai fi vândut în 13.10.2013 investigatorului sub acoperire ”R.T.” o cantitate de 0,4 grame de rezină de canabis pentru 100 de lei. Acelaşi investigator sub acoperire ar fi cumpărat de la inculpat cu ajutorul colaboratului cu nume de cod ”S.R.”şi pe 22.10.2013 o cantitate de 0,4 grame de rezină de canabis. Cea mai mică cantitate tranzacţionată agenţilor sub acoperire ar fi fost vândută de acelaşii inculpat Mihai George Marius către numele de cod ”M.I.n” prin intermediul colaboratorului ”M.A.” 0,2 grame de cannabis pentru suma de 100 de lei.

Inculpatul Mihai George Marius este acuzat de procurorii DIICOT că nu ar fi făcut doar traficul de persoane, ci şi traficul de minori. Conform motivării instanţei prin care i s-a prelungit arestul preventiv cu 30 de zile, ” inculpatul Mihai George Marius a desfăşurat cu sprijinul concubinei sale AFL zisă I nu numai infracţiuni de trafic de droguri de risc, ci infracţiuni de trafic de minori prin recrutarea şi adăpostirea unor fete minore în scopul exploatării lor prin practicarea prostituţiei, fie prin punerea la dispoziţie a unei garsoniere pe care Mihai George Marius o deţinea în oraşul Năsăud, fie prin transferarea minorelor către inculpatul Dumitru Pompei pentru a le transporta la o casă situată pe raza comunei Dumitra în locul numit „Dealul Târgului” şi a le plasa unor bărbaţi cu care să întreţină relaţii sexuale contracost, în schimbul unor sume de bani pe care inculpaţii le încasau.” Culmea este că locaţia despre care vorbesc procurorii i-ar aparţine lui Ioan Opre, unul dintre cel mai bogaţi bistriţeni.

 

O prostituată bistriţeancă costă 10 beţe adică 1.000 de lei

Mai precis, procurorii DIICOT ar fi descoperit că Mihai George Marius ar fi discutat pe 6 martie 2014 cu inculpatul Dumitru Pompei, iar cel din urmă i-ar fi cerut o fată pentru a o transporta în comuna Dumitra şi a avea relaţii sexuale contra cost cu un prieten de-al său. Au trimis-o pe minora cu pseudonimul C.R., dar şi pe o altă fată cu numele „I” pentru a se deplasa in acelaşi scop, al întreţinerii de relaţii sexuale. Cu şase ore mai târziu inculpatul Dumitru Pompei l-ar fi sunat pe Mihai George Marius şi i-ar fi spus că i-ar fi dat „10 beţe” reprezentând 1.000 de lei pentru relaţiile sexuale. Mihai George Marius ar fi spus următoarele: „Îi perfect atunci, bun. Merci mult, bun de tot. Îi bun….îi bine, bine. Îţi mulţumesc mult!…na, bun. Când mai îi…mai sună-mă dacă….să mai…căutăm 2-3 să sape…dacă o fost bine.” Din banii primiţi, minora i-a înmânat circa 500 de lei acestuia, conform anchetatorilor.

Povestea se repetă pe 13 martie 2014 când Mihai George Marius s-a întâlnit cu Dumitru Pompei în Năsăud, iar cel de-al doilea i-a predat-o pe minora C.R. şi pe “I.” pentru a le transporta de asemenea în Dumitra pentru relaţii sexuale. Fiecare dintre fete au primit câte 1.000 de lei, „sumă din care minora care era găzduită de către inculpatul Mihai George Marius a pus pentru cheltuială „în casă” la dispoziţia acestuia şi a prietenei sale suma de 500 de lei. ” Aceste întâlniri s-au mai petrecut de două ori în luna martie.

 

Minora de 15 ani costă 1.500 de lei

Anchetatorii mai vorbesc şi de o altă femeie implicată în această schemă, inculpata D.A.A., care le-ar fi găsit celor doi inculpaţi chiar o fată de 15 ani dispusă să se prostitueze. Este vorba de minora P.L. care în decursul lunii aprilie 2014 ar fi întreţinut relaţii sexuale. Preţul acestei fiinţe umane era de 1.200 de lei. Ba mai mult, în ziua următoare a primit chiar 1.500 de lei de la acelaşi bărbat. Aceeaşi minoră ar fi întreţinut relaţii sexuale şi pe 18 mai 2014 când a fost plătită cu doar 700 de lei, dintre care 100 de lei au ajuns la inculpata D.A.A..

„Audiat cu ocazia soluţionării propunerii, inculpatul Dumitru Pompei a solicitat să se dispună luarea faţă de el a măsurii preventive a controlului judiciar, apreciind că sunt întrunite condiţiile pentru luarea acestei măsuri, invocând împrejurări de ordin presonal, respectiv că fiind stăpân de stână măsura arestului preventiv îi aduce grave prejudicii”, se arată în motivarea instanţei.

„Se apreciază că măsura dispusă este proporţională cu gravitatea acuzaţiei şi că este necesară atât pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică al cercetării inculpaţilor în stare de libertate, cât şi pentru buna desfăşurare a procesului penal. Chiar dacă inculpaţii nu au antecedente penale, iar inculpatul Mihai George Marius a recunoscut comiterea faptelor de care este acuzat, se apreciază că nu este oportună luarea unei alte măsuri preventive la acest moment procesual, raportat la ampla activitate infracţională prezumat a fi săvârşită de inculpaţi, la natura şi gravitatea acuzaţiilor , activitatea infracţională prezumat a fi săvârşită de inculpaţi, la natura penală săvârşite, elucidarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care ele s-au comis faţă de interesul particular al inculaţilor de a fi cercetaţi în stare de libertate”, motivează magistratul Daniella Berbecariu în sentinţa dată pe 3 iulie. Cei doi, Mihai George Marius şi Dumitru Pompei, vor rămâne încă 30 de zile în arest. Câteva zile mai târziu, acelaşi magistrat nu a acordat mandat de arestare unei alte persoane suspecte în dosar, Ioan Opre. Suntem curioşi de ce…

Tiberiu Hrihorciuc

 

[divider scroll_text=”SCROLL_TEXT”]

 

Judecătoarea Daniella Berbecariu, sancţionată de CSM

Daniella Berbecariu, judecător la Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia penală a fost sancţionată cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii din cauza tergiversării nepermis de mult a unor dosare aflate pe rolul instanţei bistriţene. Judecătoarea a mai fost în vizorul Consiliului Superior al Magistraturii şi în 2012 din cauza că a pus în libertate o persoană cu grad sporit de pericol pentru ordinea publică. Culmea este că acelaşi magistrat nu a ţinut cont de propunerea DIICOT de arestare preventivă a lui Ioan Opre şi i-a acordat acestuia doar controlul judiciar.

 

Din cauza dosarelor care zac in instanţe Consiliul Superior al Magistraturi (CSM) a decis declanşarea cercetării disciplinare în cazul a trei judecători care au înregistrat întârzieri în soluţionarea unor dosare de mare corupţie. În plus, CSM a dispus sancţionarea disciplinară a unei judecătoare de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud pentru că ar fi întârziat nejustificat soluţionarea unor dosare.

 

A doua oară a fost cu ghinion

În şedinţa din data de 25 iunie 2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis în parte acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei Berbecariu Daniella, judecător în cadrul Tribunalului Bistriţa Năsăud.

Potrivit deciziei CSM, Daniella Berbecariu a fost sancţionată cu avertisment, din cauză că a amânat, în mod nejustificat, cauzele aflate pe rolul instanţei.

„În temeiul prevederilor art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a aplicat sancţiunea disciplinară constând în „avertisment”, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) – «nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;».

În conţinutul acţiunii disciplinare, Inspecţia Judiciară a reţinut în fapt, în ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, că modalitatea defectuoasă de instrumentare a cauzelor de către doamna judecător Berbecariu Daniella şi stabilirea unor termene de judecată la intervale mari de timp, au dus la amânarea nejustificată a soluţionării cauzelor respective”, se arată într-un comunicat al CSM.

Hotărârea pronunţată de Secţia pentru judecători poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Nu este prima dată când Daniella Berbecariu este în atenţia CSM. În mai 2012, numele acesteia s-a aflat pe ordinea de zi a Comisiei de Disciplină – Secţia pentru judecători, când Inspecţia Judiciară a reţinut că într-un dosar al Tribunalului Bistriţa Năsăud, aceasta a verificat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a unui inculpat în cursul judecăţii, în Camera de Consiliu, iar nu în şedinţă publică, contrar normei de procedura instituite de art.290 alin.1 teza I din C.proc.penală, cu consecinţa casării hotărârii şi a punerii în libertate a unei persoane care prezenta grad sporit de pericol pentru ordinea publică. La acea vreme însă a scăpat ca prin urechile acului, din cei patru judecători aflaţi în vizorul CSM pentru aplicarea unor sancţiuni disciplinare doar doi au primit cartonaşul galben.

 

Creşte numărul dosarelor cu vechime

În şedinţa din 19 iunie 2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dezbătut rapoartele Inspecţiei Judiciare referitoare la respectarea dispoziţiilor privind monitorizarea dosarelor mai vechi precum şi a dosarelor de mare corupţie.

„Analizându-se atât tendinţele fenomenului cât şi ritmul de soluţionare al dosarelor, Secţia pentru judecători a constatat o creştere a numărului de dosare înregistrate la instanţele judecătoreşti, dar şi o accelerare a ritmului de soluţionare, urmare a demersurilor conjugate ale instanţelor, Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru judecători, în ce priveşte monitorizarea fiecărui dosar pe termene de judecată.

Astfel, de la 162 cauze înregistrate în anul 2012, numărul de dosare a crescut la 241 în anul 2013, 23 cauze fiind mai vechi de 5 ani, 95 între 1-5 ani şi 123 de cauze sub un an”, se arată într-un comunicat al CSM.

 

13 dosare , mai vechi de 10 ani

Însă, potrivit unui raport al Inspecţiei Judiciare, este îngrijorător şi numărul dosarelor mai vechi de 10 ani aflate pe rolul instanţelor.

„Cele mai vechi dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la finalul semestrului al II-lea al anului 2013, potrivit relaţiilor primite de Inspecţia Judiciară sunt în număr de 13 şi înregistrează o durată totală a procedurii judiciare între 13-22 ani (1 dosar mai vechi de 22 ani,1 dosar mai vechi de 19 ani,1 dosar mai vechi de 17 ani,3 dosare mai vechi de 16 ani, 3 dosare mai vechi de 15 ani, 2 dosare mai vechi de 14 ani şi 2 dosare mai vechi de 13 ani)”, se arată într-un raport al Inspecţiei Judiciare privind rezultatul monitorizării dosarelor mai vechi de 10 ani..

 

Activitatea magistraţilor sub lupă

În anul 2013, la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 4.205 lucrări în care au fost sesizate aspecte referitoare la activitatea sau conduita judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi, au fost semnalate aspecte vizând activitatea instanţelor de judecată sau au vizat îndeplinirea altor atribuţii ale Inspecţiei Judiciare.

Dintre acestea, un număr de 571 reprezintă reveniri cu privire la memoriile anterioare. Raportând numărul de sesizări formulate la obiectul acestora, se constată că în anul 2013, ca şi în anii anteriori, petiţiile formulate au vizat în mod preponderent soluţia pronunţată, modul de instrumentare a cauzei şi nerespectarea normelor de procedură. Într-un număr mai redus de situaţii petiţionarii au sesizat temporizarea procedurilor, redactarea cu întârziere a hotărârilor, atitudinea nedemnă, nerespectarea normelor privind repartizarea aleatorie, imixtiunea în actul de justiţie, practica neunitară, refuzul de a îndeplini o îndatorire de serviciu etc.

În anul 2013, Direcţia de Inspecţie judiciară pentru judecători a dispus într-un număr de 56 de lucrări efectuarea cercetării disciplinare. În 29 de cazuri s-au pronunţat soluţii de respingere a sesizării, 5 se află în curs de soluţionare iar 2 au fost conexate la alte lucrări. În celelalte 20 cazuri s-a dispus promovarea acţiunii disciplinare (2 dintre ele s-au exercitat în ianuarie 2014) şi sesizarea Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii. Sub aspect disciplinar este de menţionat şi faptul că în trei lucrări, Inspecţia Judiciară a înaintat către titularul acţiunii disciplinare, respectiv Ministrul Justiţiei, rezoluţii cu propunere de începere a cercetării disciplinare. Una dintre aceste propuneri a fost respinsă de titularul acţiunii disciplinare, în alt caz s-a dispus începerea cercetării disciplinare(lucrare aflată în curs de soluţionare), iar în cea de-a treia lucrare nu a fost comunicată soluţia dispusă de Ministrul Justiţiei. Astfel, pe parcursul anului 2013 au fost exercitate 19 acţiuni disciplinare, una dintre acestea fiind promovată ca urmare a cercetării disciplinare efectuată în anul anterior.

Liana Mureşan

 

[divider scroll_text=”SCROLL_TEXT”]

 

Păcală, protejatul poliţiştilor bistriţeni, reţinut de DIICOT pentru proxenetism!

Ioan Opre, alias Păcală, om de afaceri din comuna bistriţeană Dumitra, a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, săptămâna trecută, sub acuzaţia de proxenetism. Instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud, mai precis judecătoarea Daniella Berbecariu, a respins cererea procurorilor DIICOT de a-l aresta preventiv pentru 30 de zile pe Oprea, dispunând anchetarea acestuia sub control judiciar. Omul de afaceri din Dumitra este puternic susţinut din umbră de multe personaje aflate în posturi cheie în instituţiile din Bistriţa-Năsăud, şi chiar din lumea politică a judeţului.

 

Ioan Opre din Dumitra, cunoscut şi sub numele de Păcală, a avut grijă să-şi atragă de partea sa aproape toţi oamenii politici din judeţ, fără a ţine cont de culoarea politică a acestora, prin oferirea de sume de bani şi cadouri, chefuri şi mese. Opre s-a aflat de ani buni în atenţia procurorilor DIICOT şi, potrivit surselor noastre, în ultima perioadă a intrat chiar în atenţia DNA.

 

Reţinut 24 de ore de DIICOT

Procurorii DIICOT l-au reţinut săptămâna trecută pentru 24 de ore, învinuindu-l de proxenetism. Se pare că a fost „dat în gât” chiar de unul dintre partenerii de „afaceri”, Dumitru Pompei, medic veterinar din Dumitra şi şeful PSD din comună. Acesta le-a relatat procurorilor cu ce se ocupă de fapt Opre. Implicaţiile acestui dosar sunt mult mai ample întrucât de numele şi afacerile necurate derulate de Ioan Opre se leagă nume grele în special din poliţia bistriţeană, potrivit surselor.

Deşi oficial se ocupă de creşterea animalelor, Ioan Opre pare să aibă preocupări mai mult decât neortodoxe. Acesta, împreună cu un amic de-al său, care în final l-a turnat procurorilor, ar fi racolat în timp numeroase fete, inclusiv minore, pe care le-ar fi dus la cabanele pe care le deţine şi le-ar fi pus să facă sex contra unor sume de bani. Din informaţiile pe care le deţinem la această oră, atât la cabana de la Dumitra, în zona Dealul Negru, undeva în apropierea fostei cabane a lui Nicolae Ceauşescu, Ioan Opre organiza adevărate orgii pigmentate cu băutură şi sex, la care au participat multe personaje cu funcţii cheie din judeţ. Mai mult decât atât, spun sursele noastre, Opre ar deţine chiar şi înregistrări video în care apar respectivele personaje, înregistrări ţinute pentru zile negre.

 

Instanţa a decis cercetarea în libertate

Procurorii DIICOT l-au monitorizat pe Opre aproape un an şi au solicitat Tribunalului Bistriţa-Năsăud arestarea preventivă pentru 30 de zile. Cererea procurorilor a fost respinsă de magistratul care a judecat cauza, decizia acestuia fiind punerea sub control judiciar a lui Ioan Opre şi cercetarea sa în libertate.

„În temeiul dispoziţiilor art. 227 alin. 1 Cod procedură penală, respinge, ca neîntemeiată propunerea de arestare preventivă a inculpatului Opre Ioan, cercetat pentru săvârşirea a două infracţiuni continuate de proxenetism. […]

Dispune luarea măsurii preventive a controlului judiciar prev. de art. 202 alin. 4 lit. b Cod procedură penală faţă de inculpatul Opre Ioan”, este decizia dată de instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Magistratul care a pronunţat această sentinţă este Daniella Berbecariu, care ar fi considerat că de fapt nu Opre ar fi creierul „afacerii”, ci partenerul acestuia, adică cel care l-a turnat procurorilor. Daniella Berbecariu a fost recent sancţionată cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii din cauza tergiversării unor dosare penale nepermis de mult.

 

Subvenţiile APIA ţin loc de perdea

Ioan Oprea, zis Păcală, este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din judeţul Bistriţa-Năsăud. Oficial nu apare în niciun top al oamenilor de afaceri din judeţ, deoarece majoritatea afacerilor lui sunt la negru. Se ocupă în special cu comerţul de piei de animale.

Un fost colaborator al acestuia susţine că acesta ar deţine cash circa 8-10 milioane de euro pentru a nu fi descoperiţi de autorităţi. Pentru a-şi cultiva relaţiile cu oameni politici, procurori, finanţe, garda financiară, poliţie, servicii secrete acesta şi-a construit la domiciliul din Dumitra un adevărat complex de distracţie, teren de sport, spaţii de cazare, piscine, teren de vânătoare, lac cu peşti etc.

Ioan Opre mai deţine şi o fermă de creştere a bovinelor de lapte şi îngrăşare viţei, care oficial figurează pe numele soţiei sale – Geta, şi prin intermediul căreia a accesat bani din fonduri europene, mai precis subvenţii APIA.

Procurorii DNA au descis luna trecută la sediul APIA. În urma acţiunii trei funcţionari ai APIA BN, asupra cărora s-au găsit sume de bani şi caş luate drept mită, au fost duşi la audieri. Totul însă s-a oprit aici, fiindcă, spun sursele noastre, ţinta ar fi Ioan Opre şi afacerile sale cu APIA, cu atât mai mult cu cât chiar procurorul şef al DNA Cluj, Elena Botezan, încearcă să-l prindă la înghesuială. Aceasta se pare că ar fi încercat să intre în posesia mai multor informaţii şi a venit personal la Bistriţa în acest sens.

 

La braţ cu Poliţia

Deocamdată însă ne vom opri asupra relaţiilor dintre Ioan Opre şi cei din poliţia din Bistriţa-Năsăud. Atât şeful IPJ Bistriţa-Năsăud – comisarul şef de poliţie Ioan Ovidiu Mureşan, cât şi comandantul Poliţiei oraşului Năsăud – inspectorul de poliţie Leon Cloşcă, ar avea relaţii cu Păcală.

Potrivit surselor noastre, relaţia dintre Ioan Opre şi Ioan Ovidiu Mureşan a început pe vremea în care poliţistul deţinea funcţia de şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ BN. Mureşan ar fi instrumentat o cauză penală având ca subiect unele încălcări ale legii de către Păcală, în special de natură economică.

Legat de acest dosar pe care Ioan Ovidiu Mureşan l-a instrumentat familiei Oprea, Ioan şi Geta, acesta a avut ca subiect modul total în afara prevederilor legale în care aceştia îşi desfăşurau afacerile, sustragere de la plata impozitelor, evaziune fiscal, returnare ilegală de TVA.

În acest sens, Ioan Ovidiu Mureşan a reţinut-o în arest pe Geta Oprea, tocmai pentru ca apoi să apară ca un salvator al acestora. Brusc, Ioan-Ovidiu Mureşan a devenit peste noapte vânător, având în vedere faptul că Ioan Oprea este şi el vânător, fiind proprietarul unei zone de vânătoare.

Mureşan a participat anul trecut cu Păcală la  un braconaj, acest gen de vânătoare desfăşurându-se aproape în fiecare săptămână. Un poliţist a aflat de acest lucru şi a sunat la 112, nedând nume, ci numai faptul că două persoane încalcă legea. Se pare că un echipaj de poliţie s-a deplasat la faţa locului, dar văzând despre cine este vorba s-a retras.

Prietenie veche pare să fie nu doar între Păcală şi şeful IPJ BN, ci şi cu Leon Cloşcă, comandantul Poliţiei oraşului Năsăud, care de altfel a „servit” şi pe vremea în care presta la Postul local de poliţie din Dumitra. Sursele noastre spun că Păcală şi Cloşcă deţin împreună, neoficial, o păstrăvărie la Strâmba lângă Ilva Mică, deşi aceasta figurează oficial pe numele tatăl poliţistului, Costănuţ Cloşcă.

Afacerile mai vechi, cu maşini aduse din Occident, îi leagă pe Păcală de Cloşcă. Acestea ar fi fost înscrise în circulaţie cu sprijinul lui Cloşcă, dar şi a altor angajaţi de prin poliţia bistriţeană, inclusiv a actualului şef al IPJ BN, care în perioada respectivă era şeful SIF din cadrul IPJ.

De pe urma afacerii cu maşini Cloşcă a beneficiat de câteva autoturisme de lux, pe care însă, potrivit surselor noastre nu le-ar fi înscris pe numele său, tocmai ca să nu dea de bănuit. Nu doar maşinile au constituit beneficiile lui Leon Cloşcă, ci şi excursiile în străinătate precum şi sumele de bani lunare pe care acesta le primea drept bonus din partea lui Opre pentru a-i ţine spatele.

Sursele noastre spun că în afacerea cu privire la racolarea fetelor pentru sex la orgiile organizate de Păcală, participant activ era şi şeful Poliţiei din Năsăud, Leon Cloşcă, care avea oarecare experienţă întrucât numele acestuia ar fi fost implicat într-un scandal similar cu circa opt – nouă ani în urmă când ar fi fost audiat de DIICOT, alături de Vasile Bodea. Acesta a fost arestat de procurorii DIICOT în 2011 sub acuzaţia de constituirea unui grup infracţional organizat, proxenetism, trafic de minori şi trafic de persoane.

Şi în cazul lui Păcală se pare că şeful poliţiei năsăudene ar fi fost audiat de DIICOT, deşi şeful IPJ BN susţine, conform presei locale, că nu a primit vreo înştiinţare în acest sens despre subordonatul său şi ba mai mult, Leon Cloşcă, cu care a stat de vorbă pe această temă, neagă implicarea sa.

Silviu Teodoru

 

[divider scroll_text=”SCROLL_TEXT”]

 

Curtea de Apel decide dacă presupuşii proxeneţi ajung la arest. EXCLUSIV Propunerea de arestare preventivă a lui Ioan ”Păcală” Opre

Cinci fete au fost „racolate” de Ioan Opre, zis Păcală sau Ioan, şi ceilalţi doi inculpaţi Mihai George Marius şi Dumitru Pompei pentru proxenetism, conform anchetatorilor. Unele erau minore, iar inculpaţii au fost informaţi de acest lucru, dar nu au avut nimic împotriva. Soarta lui Ioan Opre este în mâna judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj, iar magistraţii vor decide dacă cei care au făcut sex cu fete de 15 ani merită sau nu să fie în arest. Consimţământul de a întreţine relaţii sexuale a unei minore rămâne la latitudinea magistraţilor.

 

Gazeta de Bistriţa vă prezintă în exclusivitate referatul cu propunere de arestare preventivă întocmit de procurori, a inculpatului Ioan Opre, zis Păcală, acuzat de proxenetism. Potrivit unor surse judiciare, Ioan Opre ar fi recunoscut că la chefuri a plătit anumite fete şi că există posibilitatea să fi întreţinut relaţii sexuale cu ele, dar el nu îşi mai aduce aminte când bea cam mult. Cu toate acestea, magistraţii de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud nu au considerat că este un pericol public. În dosarul penal este inculpat nu doar Ioan Opre, ci şi Mihai George Marius, zis „Gelu Pilat” – cercetat pentru trafic de droguri, şi Dumitru Pompei, cercetat pentru trafic de minori şi proxenetism.

Primul vizat de anchetatori a fost Mihai George Marius, suspectat de poliţişti că se ocupa de trafic de droguri de risc, respectiv cannabis. Pus sub supraveghere, anchetatorii au descoperit că acesta avea legături infracţionale pe linia traficului de minori cu Dumitru Pompei.

„Astfel, în luna martie 2014,inculpatul Dumitru Pompei s-a înţeles cu inculpatul Mihai George Marius să se recruteze fete, chiar şi minore dispuse să întreţină relaţii sexuale contra cost, pentru a i le transfera lui, după care inculpatul Dumitru Pompei urma să le transporte la un imobil casă situat pe raza comunei Dumitra, în locul numit „Dealul Târgului” şi să le plaseze unor clienţi găsiţi de el pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost, iar pentru aceste servicii inculpatului Mihai George Marius să-i revină de fiecare dată câte o anumită o sumă de bani, iar în perioada ulterioară survenirii înţelegerii Dumitru Pompei a comis împreună cu celălalt inculpat infracţiunea continuată de trafic de minori”. Mihai George Marius şi Dumitru Pompei au fost arestaţi preventiv de magistraţii Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe 7 iunie şi au primit un „spor” de încă o lună. În urma cercetărilor efectuate de procurori a rezultat că în afara infracţiunilor pentru care s-a dispus urmărirea penală faţă de cei doi amintiţi mai sus, Dumitru Pompei se afla în legătură infracţională şi cu Ioan Opre, zis Păcală, care, potrivit anchetatorilor, a comis două infracţiuni continuate de proxenetism.

 

Fetele costau între 500 şi 1.600 de lei

Astfel, potrivit referatului întocmit de DIICOT, faţă de inculpatul Opre Ioan s-a reţinut că în mai multe rânduri din perioada februarie – martie 2013, împreună cu Pompei Dumitru, „a înlesnit mai multor fete recrutate/determinate de către inc. Dumitru Pompei şi de către inculpata Stupinean Suzana Andreea, să practice prostituţia prin întreţinerea de relaţii sexuale contra cost cu inculpatul Dumitru Pompei şi cu bărbaţi cărora inculpatul Opre Ioan dorea să le ofere servicii sexuale prestate de fete în schimbul unor sume de bani pe care el le achita fetelor el personal în cabana situat în locul numit Dealul Târgului (…), iar în timp ce Dumitru Pompei se ocupa cu contactarea şi aducerea fetelor în acest imobil, inculpatul Opre Ioan îi punea la dispoziţie sumele de bani necesare pentru transportarea fetelor cu maşina (…). De asemenea, Opre Ioan le plătea fetelor şi serviciile sexuale prestate lui, dar şi lui Pompei Dumitru, precum şi „altor bărbaţi aduşi în aceeaşi locaţie” de chiar de el.

Potrivit anchetatorilor, pentru serviciile sexuale Opre le plătea pe fete cu sume cuprinse între 500 lei şi 1.600 lei.

 

Cântăreţul Giurgi dădea 700 de lei pe fete

Printre cei care s-au înfruptat din plăcerile oferite de fetele racolate de Pompei Dumitru, în referatul întocmit de procurori este amintit şi cel al lui Petre Giurgi, care potrivit surselor noastre este nimeni altul decât binecunoscutul interpret de muzică populară maramureşean şi soţul Florentinei Giurgi, şi ea interpretă de muzică populară. Conform documentelor, în 2013 pe Giurgi l-au „servit” două fete care ulterior au fost recompensate cu câte 700 lei.

 

Giurgi a fost clientul lui Opre şi în 2014

„La finele lunii mai 2014, în data de 30 mai, la cererea numitului inculpatului Opre Ioan, inculpatul Dumitru Pompei a „convocat-o” la imobilul casă/cabană (…) pe martora Buta Ionela Elena, pentru a întreţine relaţii sexuale contra-cost cu acelaşi prieten al lui Opre Ioan pe nume Petre Giurgi şi cu un alt bărbat amic de-al lui Opre Ioan, iar după ce martora a întreţinut pe rând relaţii sexuale normale şi orale cu numitul Petre Giurgi şi cu celălalt bărbat inculpatul Opre Ioan i-a achitat suma de 500 lei drept plată pentru serviciile sexuale prestate celor doi bărbaţi”, se precizează în referatul întocmit de procurori.

Despre serviciile sexuale prestate pentru Opre Ioan şi Pompei Dumitru, cât şi celorlalţi bărbaţi aduşi de Opre, au depus declaraţii câteva din fetele recrutate de Pompei Dumitru, unele dintre ele fiind martore în dosar, iar altele chiar inculpate. Este vorba de Coman Rodica, Pascu Loredana – ambele martore – Duma Ancuţa Aluniţa (inculpată), minora S.L (martoră), Bor Andreea Loredana, Ilcaş Anca Georgiana (martore).

 

Conform anchetatorilor, din probele existente la dosar rezultă:

–        „numărul mare acte materiale componente ale celor două infracţiuni continuate de proxenetism, comise de inculpatul Oprea Ioan în înţelegere prealabilă cu inc. Dumitru Pompei, care la rândul său acţiona la înţelegere fie cu inculpatul Mihai George Marius, fie cu inc. Duma Ancuţa Aluniţa sau suspectele Mărcuş Alexandra Madica şi Stupinean Suzana Andreea pentru a găsi fete dispuse să practice prostituţia;

–        determinarea cu care inculpaţii Opre Ioan şi Dumitru Pompei au colaborat în comiterea infracţiunilor de proxenetism, inc. Opre Ioan având rolul principal prin aceea că asigura plata pentru fetele care practicau prostituţia cu diferite sume de bani, în plus, inc. Opre Ioan dându-i inc. Dumitru Pompei alte sume de bani prin care acoperea cheltuielile făcute de inc. Dumitru Pompei pentru aducerea fetelor care practicau prostituţia la cabana din locul numit Dealul Târgului;

–        locaţia pusă la dispoziţie de inc. Dumitru Pompei în baza înţelegerii cu inc. Opre Ioan pentru înlesnirea prostituţiei de către fetele recrutate în acest scop se află într-un loc izolat, accesibil în special doar maşinilor de teren şi îngreuna în mod semnificativ descoperirea activităţilor infracţionale, precum şi accesul altor persoane inclusiv al poliţiştilor în acea zonă – ceea ce explică durata îndelungată de timp în care inculpaţii au acţionat împreună pentru comiterea infracţiunii de proxenetism;

–        pentru a ascunde activităţile infracţionale pe care inc. Dumitru Pompei le derula împreună cu inculpatul Opre Ioan, aceştia au convenit să folosească în convorbirile telefonice dintre ei un limbaj codificat, după cum rezultă din transcrierile convorbirilor telefonice purtate de inc. Dumitru Pompei;

–        preocuparea permanentă a inculpaţilor Opre Ioan şi Dumitru Pompei de a găsi „fete noi” care să fie dispuse să practice prostituţia prin întreţinerea de relaţii sexuale contra cost în cabana pusă la dispoziţie în acest scop de către inc. Dumitru Pompei, cu ei sau cu alţi bărbaţi aduşi de către inc. Opre Ioan (precum numiţii Petre Giurgi, Ovidiu, ş.a.) denotă intenţia acestora de o continua cât mai mult timp activitatea infracţională pe linia proxenetismului, astfel că doar prin intervenţia fermă a organelor de urmărire penală, activitatea infracţională a fost stopată”.

Liana Mureşan

Tiberiu Hrihorciu