Deputatul PNL, Diana Morar, a declarat că eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu reprezintă o victorie a democrației, iar presiunea publică a reprezentat un lucru important în această decizie pe care Comisia Juridică din Camera Deputaților a luat-o, de eliminare a acestui prag.
Dar nu a fost vorba doar de vocea poporului, care sigur că atârnă foarte greu pentru orice om politic. Decizia din comisia juridică de marți a avut la bază argumente tehnice greu de contrazis.
În primul rând, ar fi de remarcat exercițiul democratic pe care cea mai importantă instituție a democrației l-a făcut cu mult succes. Coaliția de guvernare a înțeles toate argumentele aduse în comisia juridică de specialiștii PNL și a luat decizia în consecință, foarte rapid. Să le luăm pe rând:
1. PNRR nu prevede în mod explicit introducerea unui prag, ci solicită doar armonizarea unor decizii CCR cu legislația penală primară.
2. Din analiza dispozitivelor deciziilor CCR, nu rezultă necesitatea impunerii unei valori determinate care să reprezinte un prag de la care abuzul în serviciu să fie calificat ca infracțiune.
3. Există 13 state membre UE în a căror legislație abuzul în serviciu nu este condiționat de existența unui prag valoric. În plus, mai există câteva state membre care nu au definit abuzul în serviciu în sfera infracțională.
4. Din punct de vedere al dreptului constituțional, nu există niciun text legal care să impună stabilirea prin lege a unui prag valoric determinat pentru măsurarea infracțiunii de abuz în serviciu.
5. Mai mult, aprecierea intensității vătămării produse ca urmare a săvârșirii abuzului în serviciu este atributul instanței de judecată. Raportat la legislația în vigoare, organele de cercetare și instanța au la îndemână mijloacele procesuale pentru a aprecia intensitatea vătămării produse.
6. În practică, sunt și situații în care calificarea acestei infracțiuni nu poate fi coroborată cu un prag valoric. Un exemplu la îndemână: refuzul nejustificat al unui funcționar de a înregistra o naștere sau un alt eveniment din viață a unui cetățean la ce prag valoric ar trebui să fie raportat?
Acestea au fost principalele argumente ale dezbaterii. Deputații juriști ai PNL au lucrat pe două ipoteze: cu un prag raportat la trei venituri minime sau fără prag. Toate aceste argumente, la care s-a adăugat și presiunea publică semnificativă, au dus către a doua variantă.
Dezbaterile din Comisia Juridică au fost, fără îndoială, un exercițiu democratic de necontestat. Sigur că tentația de a identifica scenarii sau de a croșeta conspirații este mare. La fel și goana după like-uri cu titluri bombastice, cum s-a răzgândit X și Y, de ce au fost schimbate variantele, cine a luat decizia finală. Ca secretar al Comisiei și unul dintre deputații PNL care au argumentat puternic fiecare punct am participat la o dezbatere reală, autentică, ce a condus spre un rezultat democratic exprimat prin vot.
