Detalii hilare din dosarul în care Gheorghe Onul a fost declarat turnător la Securitate! Ce spune fostul primar de Salva despre notele informative

Așa cum am arătat în urmă cu câteva luni, Gheorghe Onul, fostul primar al comunei Salva, a rămas cu patalamaua de colaborator al Securității, după ce judecătorii de la Curtea de Apel București au admis, pentru a doua oară, în rejudecare, cererea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Dacă în primul “tur” al procesului, Onul nu a recunoscut vreo colaborare cu Securitatea, în al doilea “tur” a susţinut că a dat o singură notă informative, doar ca să-și apere un prieten care se afla sub lupa securiștilor. În schimb, nu a adus nicio probă că înscrisurile care arată colaborarea lui cu Securitatea ar fi false, așa cum a susținut în urmă cu câțiva ani, când a pierdut primul proces pe fond, argument cu care a și obținut la Înalta Curte de Casație și Justiție rejudecarea dosarului. A fost doar o fumigenă doar cât să mai stea în scaunul de primar pe care altfel ar fi trebuit să-l părăsească grabnic pe ușa din dos.

Reamintim că, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj în 2017, la cererea CNSAS, care a avut indicii că Gheorghe Onul ar fi colaborat înainte de 1989 cu Securitatea, pe când era inginer zootehnist la un CAP din localitatea Cernuc, județul Sălaj.

I-a turnat pe cei care ascultau Europa Liberă

Potrivit CSNAS, Gheorghe Onul și-ar fi turnat cunoscuții care ascultau posturi de radio occidentale, interzise în România Socialistă, gen “Europa Liberă”. Conform documentelor CNSAS depuse la dosarul cauzei, Onul a întocmit note informative despre cei ce ascultau știrile la posturi de radio străine, interzise în România, în perioada 1987 – 1989.

“Sunt relevante în stabilirea calităţii de colaborator a pârâtului Onul Gheorghe informaţiile furnizate despre numiţii B.I., P.I., și M.P. prin care pârâtul încunoştinţa Securitatea despre faptul că aceştia audiau și colportau ştirile transmise de posturile radio străine, informaţii care vizează îngrădirea dreptului la viață privată și a dreptului la libertatea cuvântului a persoanelor denunţate.

Pentru colaborarea prin furnizarea de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

Informațiile furnizate Securității să se refere la activități potrivnice regimului totalitar comunist.

Sunt de reţinut notele informative, datate 21.08.1987, 15.06.1988, 25.02.1989 şi 19.05.1989, întocmite şi semnate olograf de către pârât, referitoare la ascultarea şi colportarea ştirilor transmise de posturile radio străine, prin care pârâtul informa Securitatea în legătură cu numiţii B.I., P.I., și M.P. (…).

În acest context, se reține că, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise înainte de 1989, în special a postului de radio «Europa Liberă», constituia un act de sfidare a regimului.

«Europa Liberă» a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând pentru reinstaurarea în România şi în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice şi a statului de drept.

De asemenea, în materia deconspirării Securității, o parte semnificativă a denunțurilor referitoare la atitudini potrivnice regimului comunist se referea fie la ascultarea Europei Libere, fie la «colportarea» știrilor difuzate de post”, a arătat CNSAS în instanță.

Totodată, Consiliul a mai arătat că, pe baza informațiilor furnizate de Gheorghe Onul, organele de Securitate i-au dat anumite dispoziții, practic i-au trasat sarcini pe care trebuia să le ducă la îndeplinire.

CNSAS a precizat că informațiile date de actualul primar al comunei Salva au condus la îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, mai ales că Onul a acționat conștient.

A susținut că i-a fost încălcat dreptul la apărare…

În martie 2018, instanța a admis cererea CNSAS, lui Gheorghe Onul fiindu-i astfel atribuită calitatea de colaborator al Securității.

Sentința nu a fost însă definitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în decembrie 2018.

Trei ani mai târziu, în 2021, ÎCCJ a casat sentința Curții de Apel București și a trimis dosarul spre rejudecare. Tot atunci Gheorghe Onul ne declara că instanța de fond îi încălcase dreptul de apărare.

“Înalta Curte a casat sentința, pentru că prima instanță nu mi-a admis nicio probă pe fond. S-a pronunțat pe niște înscrisuri pe care nu le-am scris eu, nu le-am completat, nu le-am făcut nimic. Eu am cerut înscrierea în fals și să se facă expertiză grafologică, dar nu mi-au admis nicio probă. Am contestat toate documentele depuse la dosar. Ei (n. r. – CNSAS) le-au depus în copii, niciun original nu a fost la dosar, iar instanța s-a și pronunțat la primul termen fără nicio probă”, a declarat Onul pentru Gazeta de Bistrița, în urmă cu 4 ani.

De fapt nu a adus nicio probă! A fost vorba doar de tergiversarea dosarului

Ei bine, după reluarea cauzei de la zero la Curtea de Apel București, judecătorii au tot aşteptat ca Onul să ceară indice care sunt documentele pe care le contestă o expertiză grafologică pentru a fi dovedit falsul. Și cu așteptatul a rămas instanța, care la un moment dat a luat o decizie greșită, aceea de a suspenda cauza. CNSAS a atacat decizia la ÎCCJ, care a dispus reluarea judecății.

În final, Curtea de Apel București a admis cererea CNSAS, constatând că Gheorghe Onul a colaborat cu Securitatea.

Din motivarea instanței reies însă câteva aspecte care șochează. Gheorghe Onul a susținut că de fapt el ar fi redactat şi semnat un singur înscris, și acela la insistentele unui șef de Miliție, și pentru a proteja un cetățean, care îi era și prieten, persoană care în mai multe rânduri i-a comunicat că a fost chemat de securitate pentru faptul că asculta Europa Liberă, iar înscrisul redactat se numeşte informare, prin care a arătat că acea persoană este un cetățean de bună calitate, iar respectiva informare a fost făcută tocmai pentru a-1 proteja, persoana în cauza nesuferind niciun prejudiciu, ba, dimpotrivă, organele securităţii l-au lăsat în pace și nu l-au mai anchetat. Totodată, el a susținut că restul documentelor au fost scrise, probabil, de șeful de Miliție “sau alte persoane, pe care şeful de post le-a obligat sa le redacteze”.

Judecătorii nu i-au luat în considerare aceste susțineri, în condițiile în care Onul nicio probă care să anuleze respectivele înscrisuri. Ba mai mult, reiese faptul că în prima rundă a procesului început în 2017, Gheorghe Onul nu a denunțat vreun înscris ca fiind fals. De altfel nici în rejudecare nu a indicat “cu subiect și predicat” care dintre înscrisuri sunt false.

“Pârâtul a susţinut că, a redactat şi semnat un singur înscris, iar celelalte înscrisuri care poartă denumirea de Note informative nu sunt scrise si redactate de către acesta, ci probabil sunt scrise de Şeful de Miliţie (…) sau alte persoane, pe care şeful de post le-a obligat sa le redacteze.

Instanţa nu va reţine această susţinere a pârâtului, câtă vreme nu a arătat în mod clar dacă îşi asumă sau nu scrierea notelor informative.

Astfel, deși înscrisurile ataşate cererii de chemare în judecată i-au fost comunicate încă din data de 04.07.2017 (…), prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 2.11.2017, pârâtul nu a solicitat încuviinţarea probei prevăzute de disp. art. 304 C. proc civ. prin întâmpinarea depusă la dosar sau la primul termen de judecată. Aceste dispoziţii legale impun un termen în interiorul căruia pot fi invocate, respectiv «cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces»”, arată Curtea de Apel în motivare.

Sentința nu este definitivă și a fost atacată cu recurs, pentru a doua oară, de Onul la Instanța Supremă. Până în acest moment, dosarul nu apare ca fiind înregistrat pe rolul ÎCCJ.