Parlamentul European a adoptat, marţi, bugetul UE pentru 2014-2020, micşorat comparativ cu precedentul cadru plurianual, acesta după peste trei ani de negocieri în cadrul Uniunii. Bugetul a fost adoptat cu o majoritate largă de 682 de eurodeputaţi, cu susţinerea dreptei şi socialiştilor. Acesta prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7 şi 3,5 puncte mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.
Instituţiile europene s-au înţeles din iunie asupra cadrului bugetar, după negocierile începute în 2011, dar Parlamentul European a suspendat aprobarea finală punând o serie de condiţii, între care virarea de către state a 11,2 miliarde de euro suplimentari pentru închiderea conturilor pe 2013.
Noul cadru financiar plurianual (CFP) consacră un efort în favoarea angajării şi formării tinerilor, în special prin crearea unei „Garanţii pentru tineret” căreia i s-au alocat şase miliarde de euro în primul an, a subliniat raportorul socialist, Ivailo Kalfin, apreciind că acest lucru nu este suficient pentru ca bugetul „să fie un instrument de creştere”, arată AFP.
„Din nefericire, nu am reuşit să creăm un instrument de creştere pentru a face faţă economiilor” impuse de austeritate, a afirmat conservatorul Jean-Luc Dehaene, citat de aceeaşi sursă. El a salutat însă faptul că Parlamentul a putut să le impună guvernelor mai multă flexibilitate în gestionarea fondurilor şi o clauză de revizuire în 2016 „pentru a nu lega mâinile viitorului Parlament”, rezultat în urma alegerilor din mai 2014.
Ca şi pentru precedentele cadre plurianuale, susţinerea pentru agricultură şi politica de coeziune pentru regiunile defavorizate rămâne importantă, cu peste două treimi din buget. O scădere înregistrează domeniile inovaţiei, cercetării şi infrastructurii.
Cât dă şi cât ia România
Anul viitor, ţara noastră va contribui la bugetul Uniunii Europene (UE) cu 1,58 miliarde de euro şi va primi de la bugetul UE 8,6 miliarde euro. Aceste cifre au fost publicate în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2014 şi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Pentru 2013, este estimată plata unor sume similare către UE: 1,581 miliarde de euro, iar de la bugetul UE vor veni 5,81 miliarde de euro, conform balanţei financiare nete (BFN). BFN reprezintă instrumentul prin care se stabileşte poziţia financiară netă naţională în relaţia cu bugetul UE, comparând fluxurile financiare de la şi către bugetul comunitar.
Între 2007 şi 2014, suma totală estimată a fi plătită către UE este de 10,828 miliarde de euro, faţă de 29,945 de miliarde de euro, cât primeşte România de la bugetul UE. De asemenea, până la sfârşitul anului trecut, ţara noastră a primit din bugetul UE 15,52 de miliarde de euro şi a plătit 7,66 miliarde.
Suma obţinută de România din bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 este de aproape 40 de miliarde de euro, cu circa 6,5 miliarde mai mare faţă de suma alocată pentru 2007-2013, România obţinând cea mai mare creştere a bugetului dintre toate statele UE, de circa 18%, potrivit preşedintelui Traian Băsescu. Şeful ţării a precizat că, în urma negocierilor de la Consiliul European, banii alocaţi pentru exerciţiul financiar 2014-2020 vor putea fi cheltuiţi până în 2023.
Peste 10 miliarde de euro pentru agricultură
Potrivit preşedintelui, totalul sumei alocate României este de 39,887 miliarde de euro, faţă de 33,5 miliarde în exerciţiul financiar 2007-2013, din care fondurile de coeziune reprezintă 21,825 miliarde (în creştere cu 10%, de la 19,841 mld), iar fondurile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 17,516 miliarde de euro, în creştere cu 27%, de la 13,828 miliarde de euro în exerciţiul financiar actual.
Din suma alocată pentru PAC, 10,393 de miliarde sunt alocate pentru plăţile directe în agricultură, cu 40% mai mare faţă de 5,624 miliarde în 2007-2013, şi 7,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea regională, în scădere de la 8,2 miliarde de euro. Un sfert din sume însă pot fi transferate de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi viceversa, în funcţie de nevoile de finanţare.
De asemenea, România va mai beneficia de 125 de milioane de euro pentru combaterea şomajului în rândul tineretului, plus alte 420 de milioane de euro (60 de milioane de euro pe an) pentru ajutorarea populaţiei dezavantajate din mediul rural.
De asemenea, preşedintele a precizat că în cazul statelor care au un acord cu FMI şi/sau Comisia Europeană, cofinanţarea acestora la proiectele europene va fi de doar 5%, faţă de 15% pentru celelalte state.
Nord-Vestul aşteaptă un miliard de euro pentru dezvoltare regională.
În plus, va exista posibilitatea ca şi suma alocată pentru perioada 2007-2013 să poată fi cheltuită până în 2016, dar pentru aceasta CE trebuie să modifice un regulament din 2006.
Până în prezent, rata de absorbţie a României este de doar 11,5% din fondurile de coeziune, de 19,8 miliarde de euro. Pentru anul trecut, Romania a pierdut deja 180 de milioane de euro, în acest an trebuind să absoarbă peste 6,5 miliarde de euro.
Directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), Marcel Bolos, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă planurile pentru exercițiul bugetar 2014-2020. Acesta a prezentat Planul de Dezvoltare Regională, în valoare totală de aproape 17 miliarde de euro și a arătat că în cazul județului Cluj, au existat până acum 153 de idei de proiecte, cu o valoare totală de 458 de milioane de euro. Cele mai multe dintre acestea sunt din domeniul transporturilor, dar și turism, infrastructură educațională sau monumente istorice. Pentru 2014-2020, bugetul va fi aproape dublu, și anume de 1.024 de milioane de euro, față de 488 de milioane în exercițiul bugetar anterior. O noutate o reprezintă introducerea unor finanțări pentru proiecte sectoriale de dezvoltare a infrastructurii regionale.
Diana Gabor
