Partidul Sârb al Progresului (SNS), considerat o formaţiune politică pro-europeană, a câştigat un număr covârşitor de poziţii în viitorul legislativ al Serbiei, la alegerile de săptămâna trecută. Astfel, SNS, condus de vicepremierul Alexander Vucici, a luat 170 de mandate din 250 în parlamentul unicameral al statului vecin. Românii au făcut alianţe cu musulmanii şi cu Partidul Democrat, care împreună au luat numai 20 de mandate, astfel că nici un român nu va vota în Parlamentul sârb.
Premierul Iviţa Dacici a rămas numai cu 45 de parlamentari, astfel că SNS poate forma viitorul guvern fără a fi nevoit să facă vreun compromis sau să realizeze o coaliţie. Partidul fostului preşedinte sârb Vojislav Kostunica, DSS, nu a reuşit să treacă pragul electoral, rămânând în afara Parlamentului.
Un astfel de rezultat nu a fost înregistrat în Serbia din 1990, când partidul lui Slobodan Miloşevici a câştigat 194 de mandate. Scrutinul a fost organizat cu doi ani înainte de încheierea mandatului de patru ani al Parlamentului, la cererea SNS care, puternic în urma începerii negocierilor de aderare la UE în ianuarie, vrea un mandat mai clar pentru a întreprinde reforme economice dificile în această fostă republică iugoslavă a cărei economie este în plină criză de mai mulţi ani.
Partidul Sârb al Progresului a promis cetăţenilor că va duce ţara acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană. Pentru consolidarea puterii, deşi SNS ar putea să guverneze singur, se vorbeşte deja de crearea unor alianţe. La Belgrad se aşteaptă ca progresiştii vicepremierului Alexander Vucici să facă alianţă cu maghiarii, bosniacii şi albanezii. Românii, în schimb, s-au aliat cu musulmanii.
Românii dau cu bota-n baltă
Pe lângă această alianţă nefericită, românii nu s-au înghesuit la urne şi nu au votat formaţiunile politice care îi reprezintă. Acest fapt se datorează şi conflictelor mocnite dintre acestea, despre care am mai scris, şi a competiţiei pentru puţinele drepturi politice şi fonduri acordate formaţiunilor politice ale minorităţilor.
Această dezbinare este evidentă din faptul că românii au preferat să meargă la alegerile parlamentare pe lista unor aliaţi, dar nici aceştia aceiaşi. Iniţiativa Românilor din Serbia, Românii Independenţi din Serbia (din Voivodina, condusă de Dorinel Stan) şi Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea” din Kladovo au sprijinit Partidul Democrat, care a obţinut 19 mandate. Mişcarea Democrată a Românilor (Vlahilor) din Serbia a mers pe listele musulmanilor din Sandjak (zona Novi Pazar – Raška), Partidul Acţiunii Democratice. Partidul lui Suleiman Ugljanin s-a bucurat de 1% din numărul total de voturi ale cetăţenilor şi are asigurat în parlament trei mandate.
Au rămas cu mâna-ntinsă
Reprezentanta românilor din Serbia, Nataşa Toşici, a fost pe locul şapte pe lista coaliţiei SDA.
„Mi-am dorit, în primul rând, să se audă despre românii din Serbia şi să se audă că există un partid numit Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia, care fiinţează de 23 de ani şi care acum iese la alegeri. Trebuie să se audă şi vocea noastră în Parlamentul Serbiei. Eu nu aştept să devin eu deputat, pentru că sunt pe locul 7 pe lista condusă de Sulejman Ugljanin, aştept ca prin cei ce vor intra în Parlament să se audă de toţi românii din Valea Timocului, de românii pe care îi reprezint eu şi partidul nostru”, a declarat înainte de alegeri Nataşa Toşici, preşedintele Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia.
În Valea Timocului, unde trăiesc peste 300.000 de români, rumâni sau vlahi, există două partide politice ale românilor: Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia (MDRS) – condus de Nataşa Toşici şi Partia Neamului Rumânesc (Vlaška Narodna Stranka PNR / VNS) – condus de Predrag Balaşevici, care a participat doar la alegerile locale anticipate din Bor şi Negotin. Predrag Balaşevici, a candidat pentru un loc de deputat în Consiliul Municipal Bor, unde a reuşit să intre la limită. Formaţiunea politică din care face parte s-a aliat pentru alegerile locale anticipate din districtul Bor cu un partid care nu a trecut pragul electoral pentru Parlament, Partidul Democrat al Serbiei. Balaşevici se afla pe locul doi pe listă şi a intrat în Consiliul Municipal, dar fără prea mari şanse în faţa celor de la Partidul Sârb al Progresului, marii câştigătorii ai alegerilor parlamentare.
Am scăpat de Dacic, aşteptăm drepturi
După publicarea rezultatelor alegerilor, acesta a declarat că aşteaptă de la noul guvern o altă abordare decât cea a liderului socialist Ivita Dacic, cel care practic a condus politica represivă a statului sârb împotriva românilor din Timoc.
„Aşteptăm ca drepturile noastre să fie respectate. Şcoală în limba română, biserică în limba română, mass-media în limba română şi să nu mai se spună că vlahii sunt altceva decât românii. Suntem acelaşi popor şi vorbim aceeaşi limbă indiferent cum ne numim sau cum ne numesc unii sau alţii. Sperăm că domnul Vucici înţelege altfel relaţia cu noi şi cu România şi că nu va fi condus de aceleaşi forţe ca Iviţa Dacic”, a declarat Preşedintele Partiei Neamului Românesc, dr. Predrag Balaşevic.
Cum s-au împărţit mandatele în noul Parlament de la Belgrad
SNS – 48,80%, 157 de mandate;
Partidul Socialist din Serbia (în alianţa numită PSP – PUPS – JS) – 14%, 45 de mandate; Partidul Democrat (DS) – 5,90%, 19 mandate;
Noul Partid Democrat (formaţiunea fostului premier Boris Tadici) – 5,70% , 18 mandate; Mişcarea Maghiarilor din Voivodina (condusă de Istvan Pastor) – 2,20%, 7 mandate;
Partidul Acţiunii Democratice (partidul minorităţii bosniace din Serbia) – 1%, 3 mandate;
Partija za demokratsko delovanje (partid al minorităţii albaneze) – 0,50%, 1 mandat.
