Muncitorii de la Diferit au descoperit în cadrul lucrărilor care se fac pe strada Regele Ferdinand din centrul orașului, poarta principală de intrare în oraș, care a fost demolată de imperiul austro-ungar în 1870.
Arheologii din Cluj au descoperit, miercuri, în cadrul unor lucrări de reabilitare făcute pe strada Regele Ferdinand o poartă de intrare a oraşului medieval. Este vorba despre prima poartă de intrare descoperită până acum. Zidul este din piatră şi va fi conservat.
Arheologul Sorin Cociş, din cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Arte Cluj, a declarat că ”este vorba despre un monument de categoria I. Am descoperit, alături de alţi arheologi de la Muzeul de Istorie, de la Universitatea Babeş Bolyai şi Universitatea Sapientia, turnul de nord al oraşului medieval. Este prima poartă redescoperită. Este importantă descoperirea poziţionării porţii. Acum cercetăm. Am descoperit o latură a turnului. Zidul este din piatră pe latura de nord-sud, pe o lungime de 11 metri şi o lăţime de 1,30 metri”.
Poarta a fost construită în 1404, fiind dărâmat în 1873, odată cu dezvoltarea oraşului.
”Va fi conservat. Monumentul stă cel mai bine sub pământ. Ne gândim fie să facem o machetă în dreptul lui, fie marcarea lui pe stradă. Altă soluţie nu este. Va fi conservat în pământ”, a precizat arheologul Sorin Cociş.
Ruinele din piatră se întind de-a lungul carosabilului, în zona din față clădirii centrale a Poștei Române, în mijlocul șantierului care a dat peste cap circulația în municipiul Cluj-Napoca.
În mod normal lucrările la stardă trebuie suspendate până arheologii își vor da avizul.
Ruinele din piatră se întind de-a lungul carosabilului, în zona din față clădirii centrale a Poștei Române, în mijlocul șantierului care a dat peste cap circulația în municipiul Cluj-Napoca.
Emanuel Marginean: „Ruine descoperite in Centrul Clujului !!! Clujul imperial”
”La sfârșitul secolului XVII, odată cu Tratatul de la Karlovitz din 1699, Clujul devine parte a monarhiei habsburge, intrând sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.
Generalul austriac Rabutin distruge în 1704 zidurile Clujului, pentru ca orașul să își piardă semnificația militară.
Începând cu 1715, armata habsburgă începe construirea fortificației Vauban Cetățuia, prima fortificație de acest fel din Transilvania.
Din 1790 până în 1848 și apoi din nou în perioada 1861 – 1867, Clujul a fost capitala Marelui Principat al Transilvaniei în cadrul imperiului austriac, fiind totodată și sediul dietelor transilvane. În 1776, împărăteasa Maria Tereza a Austriei fondează aici o universitate germană. Aceasta nu a existat pentru multă vreme, Iosif al II-lea de Habsburg transformând-o în “Universitatea Piaristă”, cu predare în latină. În 1798 orașul a fost distrus în mare parte de un incendiu”, relatează Emanuel Marginean.
Poarta princilă a orașului
Reputatul arheolog clujean Alexandru Diaconescu spune că este vorba de poarta principală a orașului. ”Eu încă nu am văzut săpăturile și vestigiile, dar știu că este vorba despre poarta principală a orașului Cluj Napoca, demolată destul de tărziu, pe la 1870. Dacă nu ar fi fost demolată atunci, azi am fi avut un monument extrem de frumos în oraș. La vremea respectivă, autoritățile maghiare au demarat proiectul de lărgire a străzii respective și au demolat poarta, care făce parte din istoria lor, practic. Noroc cu arhitectul Ilașcu, care a documentat zona! Mare păcat că acest monumet, care asigura o identitate orașului, nu mai există”, a declarat Diaconescu.
Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului rangul unui Oraș Liber Regesc, scoțându-l astfel de sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Aceasta a ajutat Clujul să devină un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, secui și în mică măsură români. Rolul meșteșugului în muncile orașului a crescut mult, ulterior dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești.
Tot acum orașul a primit dreptul de a își clădi ziduri, bastioane și turnuri de apărare. S-a început construirea zidurilor, ceea ce a durat până la finalul secolului al XVI-lea. Suprafața noii cetăți (45 ha) era aproximativ dublă față de cea a primei incinte medievale, traseul fiind de-a lungul Pârâului Țiganilor la est (actualele străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord în perimetrul dintre actualele străzi Potaissa și Mihail Kogălniceanu, respectiv Avram Iancu. La est urma linia străzii Baba Novac, Cuza Vodă, iar apoi continua pe partea nordică tot de-a lungul Canalul Morilor. Fortificația timpurie își păstrează funcțiile de apărare devenind un castellum al orașului. Incinta este practic terminată în preajma jumătății veacului al XV-lea, poarta de est fiind de exemplu ridicată în 1449. S-au folosit blocuri mari din piatră pentru ridicarea unor ziduri masive cu contraforți de întărire, creneluri și metereze, drum de strajă pe console de piatră cu scări de retragere.
O a doua etapă de construcție se întinde intre anii 1470 – 1507 când se construiesc între altele Poarta de vest și Turnul Podului.
În cele din urmă, lucrări importante sunt efectuate între 1515 și 1525, un edict din 1571 al regelui Ludovic al II-lea scutindu-i pe clujeni de taxe pentru eforturile lor de întărire a apărarii orașului. Cu totul particulare pentru regiune și perioadă sunt zidurile ridicate exclusiv în piatră și prevăzute cu creneluri. Celelalte fortificații ardelene renunțaseră la acea dată la astfel de rezolvări.
Cosmin C. Rusu “a fost unul dintre turnurile cele mai importante ale orașului”
Potrivit lui Cosmic C. Rusu, doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai și autor al cărții „Re-descoperim Clujul”, este vorba de zidul de vest al Turnului Portii Podului, parte a incintei medievale a orașului Cluj – datat foarte probabil în prima parte a sec. XV și demolat în anii 1872-1873.
„A fost unul dintre turnurile cele mai importante ale orașului, aflat în relație directă cu cea mai veche stradă atestată documentar a Clujului (Platea Pontis/Strada Podului, 1362) și cu primul pod din piatră ridicat peste Someș, în imediata sa vecinătate (atestat la 1580)”, precizează istoricul.
“Sub turnul medieval se află construcții romane”
Cercetătorul clujean Sorin Cociș a declarat pentru Gazeta de Cluj că sub turnul medieval se află construcții romane,
“În zona respectivă era poarta de intrare în Cluj în Evul Mediu. Cu ocazia lucrărilor de pe strada Feridnand a fost decoperită fundația turnului. Excepțional este că e așezat pe o construcție romană dar în stadiul actual al cercetărilor nu putem spune dacă este vorba despre zidul roman sau o poartă de intrare. Important e să săpăm și pe cealaltă parte pentru a descoperi. Acesta va rămâne conservat în pământ pentru că nu există altă variantă. Azi s-a descoperit că sub turnul medieval se află construcții romane”, a declarat Sorin Cociș.
