Deputaţii au adoptat, miercuri, proiectul iniţiat de Guvern privind modificarea articolului din Codul penal care se referă la la incitarea la violenţă, ură sau discriminare, care poate fi reţinută ca infracţiune şi dacă se adresează şi criteriului de apartenenţă politică.
S-au înregistrat 187 de voturi „pentru”, 62 de voturi „împotrivă” şi 19 abţineri, scrie Agerpres.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal în vederea soluţionării aspectelor ridicate de Comisia Europeană prin scrisoarea suplimentară de punere în întârziere în Cauza 2016/2075 în cadrul procedurii de infringement, şi a deficienţelor semnalate de aceasta.
Prin proiectul de lege se propune eliminarea sintagmei criticate de Comisia Europeană, astfel încât infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare să poată fi reţinută dacă făptuitorul a săvârşit elementul material indiferent dacă acesta a considerat ori nu drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte pe baza criteriilor de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, se arată în raport.
Deputaţii au respins un amendament al deputatei USR Oana Murariu conform căruia „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Potrivit formei actuale a art. 369 din Codul penal, „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a susţinut că forma proiectului reprezintă o „evidentă încălcare la libera exprimare”, fiind şi politicienii incluşi, în condiţiile aceasta nu este o condiţie impusă de Comisia Europeană.
„Aţi călcat in picioare cel puţin două termene din regulament, ca să adoptaţi pe repede înainte acest proiect de lege, invocând infringementul de care tot voi sunteţi răspunzători, pentru că nimeni nu v-a împiedicat să-l adoptaţi la timp şi într-o formă agreată cu Comisia Europeană. Dar cel mai grav este faptul că rezolvaţi o problemă şi creaţi o alta. Decizia aceasta cadru de la JAI, pe care trebuie să o implementăm în Codul penal, este despre pedepsirea incitării la ură, violenţă şi discriminare pe criterii de rasism şi xenofobie. Am citit documentul cap-coadă şi nimic din acest text nu vă obligă să adăugaţi criteriul „opiniei şi apartenenţei politice”, iar faptul că l-aţi adăugat este o încălcare evidentă a dreptului la liberă exprimare, care este prevăzut şi de Constituţie, şi de nenumărate tratate la care România este parte. Desigur că parlamentarii vor rămâne sub umbrela imunităţii politice, pentru declaraţii, dar ce se va întâmpla cu restul cetăţenilor, ce se va întâmpla cu jurnaliştii din România? Dacă un jurnalist independent critică un partid sau un politician va spune un adevăr incomod (…) nu cumva se va putea interpreta că este o incitare la ură, la discriminare şi la violenţă? Eu cred că da”, a argumentat deputatul USR.
Deputatul AUR George Simion a arătat că printre criteriile de discriminare sunt şi cele legate de gen. „Şi ştiţi când auzim noi cei de la AUR de „gen” cum reacţionăm”, a adăugat Simion care a cerut retragerea proiectului de pe ordinea de zi şi întoarcerea la Comisia juridică pentru două săptămâni.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în şedinţa din 5 septembrie 2023. Camera Deputaţilor este for decizional.
